Laborator de comunicații mobile, inagurat de Moldcell, la Universitatea Tehnică a Moldovei

În cadrul Universității Tehnice din Moldova (UTM) a fost deschis un laborator de comunicații mobile, dotat cu echipamente de ultimă generație. Laboratorul a fost inaugurat de compania Moldcell, cu suportul tehnic Ericsson, lider global în tehnologia rețelelor și comunicațiilor și va oferi studenților experiență practică în tehnologii mobile moderne.

«Pentru a merge cu pași rapizi în domeniul digitalizării, Moldova în primul rând are nevoie de o conectivitate sigură și de performanță», a menționat Carolina Bugaian, directoare generală Moldcell. «Împreună cu Universitatea Tehnică din Moldova vom crea un viitor european, unde să ne asigure o conectivitate de performanță cu specialiști pregătiți în acest domeniu».


Viorel Bostan, rectorul UTM
a subliniat importanța strategică a colaborării cu mediul de afaceri, afirmând: «Colaborarea și parteneriatele cu mediul de afaceri și cu industriile aferente este o prioritate strategică pentru universitate, fiindcă fără acest parteneriat nu putem să ne asigurăm că absolvenții noștri satisfac cele mai înalte cerințe profesioniste a industriilor. În inginerie acest lucru este extrem de important, fiindcă nu poți învăța ingineria doar din manuale. Competențele practice, noile tehnologii, noile aplicații și abordări le poți învăța doar în baza unor echipamente moderne și noi apreciem foarte mult deschiderea companiei Moldcell și Ericsson în a dota acest laborator.»

Laboratorul de comunicații mobile dispune de diverse echipamente, inclusiv:
• 2-3 noduri de rețea de bază: această configurație unică permite studenților să interacționeze cu componentele fizice și să studieze funcționalitățile rețelei de bază.
• 1 site mobil care acceptă tehnologii 2G/3G/4G (DUS BB + RRU): Studenții se pot conecta la echipament pentru a exersa conexiunea și operarea locală cu stația de bază.
• 1 nod de transmisie (familia SPO) instalat în același rack și conectat la alimentare cu posibilitatea de a efectua operațiuni simple prin intermediul terminalului: Acest lucru permite o experiență practică cu echipamentele de transmisie de date utilizate în mod obișnuit în rețelele mobile.
• 2 antene Mini-Link: Aceste antene sunt furnizate pentru familiarizarea cu diferite metode de transmisie.
• 10 laptopuri donate de Fundaţia Moldcell.

«Ericsson este mândru să colaboreze cu Moldcell în această inițiativă importantă», a declarat Victor Crudu, manager de țară Ericsson Moldova. «Conectivitatea digitală poate duce la rezultate puternice în educație, formare, angajare și oportunități antreprenoriale. Acest laborator avansat va oferi o platformă valoroasă pentru învățare și inovare.»

În cadrul evenimentului de inaugurare, la care au participat rectorul UTM, Viorel Bostan, Directoarea Generală Moldcell, Carolina Bugaian, Directoarea Executivă Fundația Moldcell, Irina Strajescu și managerul de țară Ericsson, Victor Crudu, au fost donate și 10 laptopuri performante. Această donație din partea Fundației Moldcell va spori capacitățile laboratorului de învățare și cercetare a studenților.


«Educația înseamnă viitorul oricărei națiuni, de aceea implementarea și susținerea proiectelor educaționale este una dintre direcțiile de bază ale activității Fundației Moldcell. Astfel, odată cu inaugurarea laboratorului, venim cu o donație de laptopuri pentru studenții Universității Tehnice , pentru ca ei să poată aplica în practică cunoștințele acumulate pe parcurs.», a subliniat Irina Strajescu, directoarea executivă a Fundației Moldcell

«Lansarea laboratorului a apărut ca idee de dezvoltare a competențelor atât transversale, cât și profesionale pentru studenții noștri și totodată oferirea posibilităților de a contracta experți în domeniul comunicațiilor, dar și de a avansa profesional. Prin intermediul acestui laborator de comunicații mobile, fondat de compania Moldcell, care ne este un partener fidel și a companiei Ericsson, noi totodată am avut ca obiectiv și ajustarea planurilor de învățământ în corespundere cu așteptările domeniului TIC.», a accentuat Lilia Sava, decana facultății Electronică și Telecomunicații.

În ansamblu, investiția companiei Moldcell în educație prin inițiative precum laboratorul de comunicații mobile reflectă dedicarea sa de a sprijini peisajul educațional din Moldova. Compania are o lungă istorie de colaborare cu universități pentru a oferi studenților abilitățile și cunoștințele de care au nevoie pentru succesul în era digitală.


Despre Moldcell: Moldcell este un operator de telecomunicații digitale din Republica Moldova care oferă o gamă largă de servicii mobile, inclusiv voce, date și servicii financiare mobile. Moldcell este o investiție străină directă, prezentă pe piața Republicii Moldova din anul 2000, iar din 25 martie 2020 face parte din Grupul Global CG Corp. Cu peste 23 de ani de experiență în industria telecomunicațiilor, Moldcell se angajează să promoveze digitizarea economiei și să stimuleze incluziunea financiară pentru toți.

Despre Ericsson: Ericsson este compania care permite furnizorilor de servicii de comunicații și întreprinderilor să capteze întreaga valoare a conectivității. Portofoliul companiei cuprinde următoarele domenii de activitate: rețele, software și servicii cloud, soluții wireless pentru întreprinderi, platformă globală de comunicații și tehnologii și afaceri noi. Este conceput pentru a ajuta clienții să devină digitali, să sporească eficiența și să găsească noi fluxuri de venituri. Investițiile în inovații ale companiei Ericsson au adus beneficii în sfera mobilității și ale benzii largi mobile pentru miliarde de oameni la nivel global. Acțiunile Ericsson sunt listate la Nasdaq Stockholm și la Nasdaq New York. www.ericsson.com

Despre Universitatea Tehnică a Moldovei
Universitatea Tehnică din Moldova este cea mai mare universitate tehnică din Moldova și oferă o gamă largă de programe de licență și postuniversitare în inginerie, informatică și alte domenii tehnice. Universitatea se angajează să ofere studenților săi o educație de înaltă calitate și să îi pregătească pentru cariere de succes în industriile de inginerie și tehnologie.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Mihai Popșoi / Facebook

Ministerul de Externe, prima reacție după expulzarea a 13 moldoveni din Polonia

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) confirmă că a fost informat despre deportarea a 13 cetățeni moldoveni din Polonia. Instituția a precizat că oamenii au fost aduși cu un zbor charter.

Ministerul Afacerilor Externe a transmis, într-un comunicat, că a fost informat de către Ambasada Republicii Moldova la Varșovia cu privire la organizarea de către autoritățile poloneze a unui zbor charter pentru repatrierea cetățenilor moldoveni aflați ilegal pe teritoriul Poloniei.

Procedura are loc în baza mecanismelor internaționale de readmisie, iar autoritățile Republicii Moldova au oferit sprijinul necesar pentru autorizarea survolului și aterizării aeronavei pe Aeroportul Internațional Chișinău”, a menționat MAE.

Instituția a precizat că această acțiune nu este un caz izolat, iar o operațiune similară a avut loc și în luna aprilie 2025.

Ministerul va continua să colaboreze cu autoritățile poloneze pentru gestionarea acestor cazuri în conformitate cu normele internaționale”, a subliniat MAE.

Amintim că, pe 15 iulie, purtătorul de cuvânt al Guvernului polonez, Adam Szłapka, a anunțat că 13 moldoveni și 27 de georgieni au fost deportați forțat din Polonia, fiind considerați o amenințare la adresa securității naționale sau a ordinii publice. El a precizat că măsura face parte dintr-o operațiune de returnare forțată a migranților.

La rândul său, Serviciul de Grăniceri din Polonia a menționat că persoanele vizate au încălcat legislația privind imigrația sau sunt suspectate de implicare în activități ilegale, precum trecerea frauduloasă a frontierei, conducerea sub influența alcoolului și alte infracțiuni.

Epopeea alegerilor din Boldurești continuă: pe 20 iulie vor avea loc alegeri repetate. Ciochină poate candida

Locuitorii comunei Boldurești sunt așteptați în continuare la urne, pe 20 iulie. Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis, în ședința din 16 iulie, repetarea turului al doilea al alegerilor locale. Hotărârea vine după ce Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a anulat decizia Curții de Apel privind anularea scrutinului și a stabilit că doar autoritățile electorale pot decide dacă alegerile trebuie sau nu anulate.

Astfel, CEC a admis contestația depusă de contracandidatul lui Nicanor Ciochină din turul doi – Sergiu Bulicanu – și a infirmat legalitatea turului doi de scrutin.

„Efectele juridice de stabilire a nulității alegerilor precum și a datei votării repetate își produc acțiunea în continuare”, a decis autoritatea electorală.

Decizia a fost luată cu votul a șase membri CEC. Doi s-au abținut de la vot.

***

Reamintim că Curtea de Apel Nord a declarat nule alegerile locale din 1 iunie, câștigate de Nicanor Ciochină, în comuna Boldurești din raionul Nisporeni. Instanța a obligat, prin decizia sa din 4 iulie, CEC, să organizeze în termen de două săptămâni votarea repetată.

Pe 7 iulie, CEC a decis, unanim, să organizeze votarea repetată în cadrul turului doi – cu aceeași candidați și liste electorale – pe data de 20 iulie.

Pe 14 iulie, CSJ a admis, însă, parțial recursul depus de Nicanor Ciochină și a anulat decizia Curții de Apel Nord, care obliga CEC să organizeze votarea repetată. Pe 15 iulie, instanța a explicat că, potrivit art. 176 din Codul electoral, doar Comisia Electorală Centrală are atribuția de a declara alegerile nule, iar instanțele pot examina doar legalitatea actelor emise de autoritățile electorale.

Precizăm că, între timp, Nicanor Ciochină continuă să exercite interimatul funcției de primar al comunei „până la numirea în funcție a primarului ales”, conform deciziei consiliului local. 

***
Nicanor Ciochină este învinuit că ar fi accidentat mortal un copil și a fugit de la locul accidentului. Amintim că pe 19 februarie 2024, un adolescent de 14 ani a fost lovit mortal de un automobil în comuna Boldurești. Șoferul a fugit de la locul accidentului. Două zile mai târziu, poliția a anunțat că vinovat de accident s-ar face primarul localității, Nicanor Ciochină, care s-ar fi aflat la volanul mașinii de serviciu. Potrivit anchetatorilor, până la reținere, edilul ar fi încercat să șteargă urmele accidentului. 
Nicanor Ciochină neagă acuzațiile care i se aduc și pledează nevinovat.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Partidul Politic "Șansă"

Alexei Lungu susține că va contesta sancțiunile UE: „Decizia este ilegală și motivată politic”

Președintele Partidului „Șansă”, Alexei Lungu, a reacționat după ce Uniunea Europeană a anunțat impunerea de sancțiuni împotriva sa și a altor persoane afiliate fugarului Ilan Șor. El califică măsura drept „ilegală și motivată politic” și a declarat că intenționează să o conteste în instanță.

„Împotriva mea, a colegilor mei și a blocului politic „Victorie“” au fost introduse sancțiuni de către Uniunea Europeană. Formal, pentru presupusa destabilizare, subminarea democrației și influență externă. Fără proces. Fără dovezi. Doar la un telefon”, a scris acesta într-o postare pe Telegram.

Lungu afirmă că adevăratul motiv al sancțiunilor ar fi „puterea opoziției pe care o reprezintă“.

„Dar toată lumea înțelege: adevăratul motiv este că reprezentăm o opoziție puternică, reală, care nu se teme să înfrunte regimul. Sancțiunile UE nu sunt o apărare a democrației, ci o frică de adevăr. Și nu este deloc surprinzător că acestea au apărut exact în perioada pregătirii pentru alegerile parlamentare — ca un avertisment pentru toți criticii”, a menționat politicianul.

În opinia sa, decizia Uniunii Europene este un semnal de „epurare politică“ pentru întreaga opoziție.

„Acesta nu este doar un atac asupra noastră. Este un semnal clar pentru întreaga opoziție politică din Moldova: a început o epurare masivă. Am avertizat în repetate rânduri că urmează represiuni și răzbunări politice”, susține Lungu.

Liderul Partidului „Șansă” o acuză pe președinta Maia Sandu de implicare directă în această acțiune.

„Sandu nu se teme doar de o înfrângere. Ea visează zi și noapte să distrugă opoziția. În fiecare zi imploră Bruxelles-ul: „Îndepărtați-i pe cei care îmi amenință puterea“’. […] Dar unde sunt valorile europene, libertatea de exprimare, libertatea de mișcare?”, afirmă politicianul.

Alexei Lungu susține că va contesta decizia Uniunii Europene în instanță și va continua lupta politică.

„Suntem convinși: această decizie a UE este ilegală și motivată politic. O vom contesta în instanță și nu vom permite să ni se ia dreptul la exprimare. Intenționăm să demonstrăm că acuzațiile de destabilizare și intervenție nu sunt justiție corectă, ci un instrument de luptă politică”, a mai menționat liderul Partidului „Șansă”.

Președinția nu a comentat, deocamdată, învinuirile lansate în adresa sa de către Alexei Lungu.

Amintim că, pe 15 iulie, Uniunea Europeană a inclus încă 7 politicieni și 3 entități în lista sa de sancțiuni pentru acțiuni menite să destabilizeze Republica Moldova. Este vorba despre Blocul „Victorie”, compania A7, Centrul Cultural-educațional al Moldovei, liderul Forței de Alternativă și Salvare a Moldovei, Alexandru Beșchieru, președinta Partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, deputații fugari Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan, președinta Partidului „Renaștere”, Natalia Parasca, președintele Partidului „Șansă”, Alexei Lungu, și liderul Partidului „Victorie”, Vadim Grozavu. Toți cei vizați au legături cu oligarhul fugar Ilan Șor, împotriva căruia UE a impus măsuri restrictive încă în 2023.

Măsurile restrictive includ interdicția furnizării de fonduri pentru cei vizați de sancțiuni, interdicție de intrare pe teritoriul UE și înghețarea activelor.

În prezent, lista UE de sancțiuni pentru acțiuni de destabilizare a Republicii Moldova include 23 de persoane și 5 entități.

Președinta Partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, afiliată oligarhului fugar Ilan Șor, consideră că în spatele deciziei prin care a fost inclusă pe listele de sancțiuni ale Uniunii Europene ar sta Partidul de guvernământ Acțiune și Solidaritate (PAS). Politiciana a sugerat că măsurile restrictive ar fi o formă de presiune asupra opoziției și a acuzat UE că „a ales cine trebuie să conducă țara noastră”. Precizările au fost făcute într-un comunicat publicat pe 15 iulie.

***

Alexei Lungu a lucrat timp de zece ani în cadrul trustului General Media Group – la Publika TV și, ulterior, la Prime TV, în perioada în care holdingul era controlat de oligarhul Vladimir Plahotniuc. El și-a încheiat activitatea în trustul deținut de Plahotniuc în 2019, la scurt timp după plecarea acestuia din țară.

Ulterior, Lungu s-a angajat în cadrul Societății cu Răspundere Limitată „Exclusiv Media”, afiliată fostului președinte al Republicii Moldova Igor Dodon. Compania deținea postul de televiziune NTV Moldova, care retransmitea postul tv „HTB” din Federația Rusă, producând și emisiuni autohtone, dar și alte instituții media afiliate Partidului Socialiștilor.

În 2022, Lungu a „aderat” la trustul media afiliat lui Ilan Șor și a moderat emisiunea „PULS” difuzată de Orizont TV, televiziune afiliată lui Ilan Șor, care a preluat mai multe programe ale postului TV6, licența căreia a fost suspendată.

În septembrie 2023, liderul Partidului „Șansă” Alexei Lungu a fost numit primar interimar al orașului Orhei.

După declararea neconstituționalității Partidului Șor, în locul său a apărut o altă formațiune politică, cu același nume – Blocul Ș.O.R., format din două partide necunoscute până atunci: Partidul Moldovenesc „Ai Noștri” și Partidul Politic „Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei”. Anunțul despre crearea blocului a fost făcut de Ilan Șor, fostul lider al Partidului Șor.

Între timp, partidul „Ai noștri” a fost redenumit în Partidul Politic „ȘANSĂ”, iar în mai puțin de două săptămâni, la cârma partidului s-au succedat doi lideri. După câteva zile în care președintă a partidului a fost o oarecare Olga Ursatîi, noul președinte al partidului „ȘANSĂ” a devenit jurnalistul Alexei Lungu.

Tudor Mardei / NewsMaker

Moldova va avea 90 de școli „model”. MEC a găsit €155 mln pentru investiții

Numărul de instituții de învățământ din Republica Moldova care fac parte din Rețeaua Școlilor Model a fost extins la 90. Anunțul a fost făcut de Ministerul Educației și Cercetării (MEC) într-un comunicat din 16 iulie.

Ministerul Educației și Cercetării anunță că a decis extinderea Rețelei Școlilor Model la 90 de instituții de învățământ din toată țara. Inițiativa a început în anul 2023, când 35 de școli au fost selectate pentru prima etapă de renovare și modernizare. Acum, alte 55 de instituții se alătură rețelei, dintre care 24 sunt din municipiul Chișinău.

Rețeaua școlilor model, care prevede renovarea și modernizarea instituțiilor de învățământ care sunt partea a inițiativei, a început în anul 2023, când 35 de școli au fost selectate. Acum, alte 55 de instituții se alătură rețelei, dintre care 24 sunt din municipiul Chișinău.

Potrivit MEC, pentru ca instituțiile de învățământ să fie incluse în Rețeaua Școlilor Model, cu excepția celor din municipiul Chişinău, trebuiau să întrunească mai multe criterii: un număr minim de 400 elevi înmatriculați la momentul evaluării; terenul şi clădirile instituției să fie în proprietatea publică a autorităților administrației publice locale sau centrale. Totodată, ca să fie incluse în rețea, școlile trebuiau să dispună de potențial de atragere a elevilor din localități învecinate.

Pentru instituțiile din municipiul Chișinău, au fost aplicate selectiv următoarele criterii, în funcție de specificul fiecăreia: terenul şi clădirile instituției să fie în proprietatea publică a autorităților administrației publice locale sau centrale; instituția să fie amplasată în zone cu extindere a ansamblurilor locative și cu suprasolicitarea rețelei educaționale din perimetrul respectiv; școala urma să dispună de capacități pentru a primi un număr suplimentar de elevi; necesitatea efectuării unor reparații capitale la clădiri sau infrastructură; asigurarea unei acoperiri echilibrate pe cele cinci sectoare administrative ale municipiului; performanța academică.

Modernizarea celor 90 de școli model necesită un buget estimat la 220 de milioane de euro. Până acum, Ministerul a identificat circa 155 milioane de euro din surse externe:

  • 50 mln euro de la Banca Europeană de Investiții;
  • 35 mln euro de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei;
  • 15,5 mln euro din partea Guvernului Norvegiei;
  • 1 mln euro din partea Guvernului Poloniei;
  • 0,5 mln euro din partea Guvernului Cehiei;
  • 5,2 mln euro din partea UE;
  • 20 milioane euro prin proiectul „Tranziția durabilă către eficiența energetică în Moldova (STEEM)”, implementat de Unitatea Consolidată pentru Implementarea și Monitorizarea Proiectelor în Domeniul Energeticii – (destinați pentru Școlile Model);
  • 29,5 mln dolari de la Banca mondială, Proiectul „Îmbunătățirea Calității Educației” (EQIP).

Pentru primele 35 de instituții incluse în Rețeaua Școlilor Model, deja sunt în curs de elaborare proiectele tehnice, iar unele lucrări sunt în desfășurare – inclusiv renovarea laboratoarelor STEAM, dotarea cu echipamente TIC și reabilitarea blocurilor sanitare, o cantină și o sală sportivă.

Reacția Mitropoliei Moldovei, după ce un preot a fost scos cu forța din biserica din Grinăuți

Mitropolia Moldovei, subordonată Patriarhiei Rusiei, califică drept „regretabilă” imposibilitatea soluționării amiabile a conflictului izbucnit în jurul bisericii din Grinăuți. Contactat de NewsMaker, episcopul-vicar Ioan Moșneguțu a declarat că disputa dintre enoriași și preotul Constantin Turtureanu, care a aderat la Mitropolia Basarabiei, ar fi trebuit rezolvată prin dialog.

„Este regretabilă imposibilitatea rezolvării acestei probleme pe cale amiabilă. Până la ora actuală nu s-a ajuns la un compromis între creștini și preotul Constantin Turtureanu. De fapt, creștinii și-au exprimat dezacordul ca preotul Constantin Turtureanu să meargă la Mitropoliei Basarabiei, în jurisdicția acestei structuri, iar din această cauză situația a escaladat într-un conflict mai nepotrivit. Era bine dacă această problemă se rezolva în baza unui dialog”, a declarat episcopul Ioan Moșneguțu, vicar al Mitropoliei Moldovei pentru NM.

Potrivit lui, decizia privind apartenența bisericii la o structură religioasă trebuie să aparțină comunității. În acest caz, spune Moșneguțu, a avut loc o adunare generală a enoriașilor, în cadrul căreia 267 de persoane au votat împotriva preotului și a trecerii sub altă jurisdicție, în timp ce doar 9 persoane l-au susținut pe Turtureanu.

Ioan Moșneguțu a mai precizat pentru NM că Constantin Turtureanu a fost „disponibilizat” din funcția de paroh al bisericii din Grinăuți, iar Mitropolia Moldovei a numit un nou preot care „a fost acceptat de enoriași”. Chiar dacă numirea a avut loc încă pe 4 iulie, Moșneguțu susține că noul paroh nu a oficiat, deocamdată, nicio slujbă, întrucât „biserica a fost predată din nou comunității, adică a fost deschisă abia ieri”.

„Dacă acest conflict comunitatea parohială vizavi preotul paroh va continua, vom regreta enorm, însă comunitatea va decide cum procedează în continuare”, a adăugat purtătorul de cuvânt al Mitropoliei Moldovei, episcopul Ioan Moșneguțu.

Tensiunile din parohia din Grinăuți durează de mai mult timp și au pornit după ce preotul Constantin Turtureanu a decis să treacă de la Mitropolia Moldovei la cea a Basarabiei, aflată sub jurisdicția Patriarhiei Române. Decizia a stârnit nemulțumiri în rândul unei părți a enoriașilor, care au cerut în repetate rânduri plecarea acestuia. Situația a escaladat pe 15 iulie, când un grup de localnici l-au scos pe Turtureanu cu forța din biserică.

Potrivit TV Nord, tot pe 16 iulie, un grup de credincioși din partea Mitropoliei Moldovei au intrat în lăcaș și au schimbat lăcatele de la uși, fără să permită nimănui accesul în lăcaș.

Contactată de NewsMaker, ofițera de presă a Inspectoratului de Poliție Rîșcani, Lilia Harea, a declarat că incidentul a fost înregistrat și este documentat: „Toți cei implicați vor fi trași la răspundere”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: