noi.md/imagine simbol

Lecțiile continuă în pofida crizei energetice: cum fac față școlile de pe malul stâng al Nistrului

Dintre cele 18 instituții de învățământ din localitățile afectate de criza energetică, inclusiv 10 din Zona de Securitate, 8 funcționează în regim online, iar 10 desfășoară lecții cu prezență fizică datorită generatoarelor disponibile. Ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, s-a întâlnit cu directorii școlilor și cu șefii direcțiilor raionale pentru a evalua situația din teren și a identifica soluții pentru desfășurarea optimă a procesului educațional.

Printre instituțiile care au reușit să mențină prezența elevilor la clasă se numără Liceul Teoretic „Ion Creangă” din Coșnița, Dubăsari; Gimnaziul din Pârâta, Dubăsari; Liceul Teoretic din Varnița, Anenii Noi; Liceul Teoretic „Ștefan cel Mare și Sfânt” din Grigoriopol (Doroțcaia) și Liceul Teoretic „Ion Creangă” din Hîrbovăț, unde școala primară a fost unită cu gimnaziul pentru a optimiza resursele. Alte cinci școli, printre care Liceul Teoretic din Doroțcaia, Dubăsari, și Gimnaziul „Ioan Vodă” din Hagimus, Căușeni, funcționează tot cu prezență fizică, dar au rezerve de energie doar până la 20 ianuarie 2025.

Pe de altă parte, cele opt școli care au adoptat învățământul online au întâmpinat provocări tehnice și logistice. Printre acestea se numără Gimnaziul „Anatol Codru” din Molovata Nouă, Dubăsari; Liceul Teoretic „Vlad Ioviță” din Cocieri, Dubăsari; Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” din Corjova, Dubăsari; și Liceul Teoretic „Lucian Blaga” din Tiraspol. În unele cazuri, cum ar fi Liceul Teoretic „Alexandru cel Bun” din Bender, doar clasele terminale participă fizic la lecții, restul elevilor desfășurând cursurile în regim virtual.

Problemele semnalate de managerii școlilor includ lipsa combustibilului pentru alimentarea generatoarelor, insuficiența echipamentelor IT necesare pentru desfășurarea lecțiilor online și necesitatea unor aparate de climatizare pentru menținerea unei temperaturi adecvate în sălile de clasă.

În cadrul unei întâlniri cu directorii școlilor și reprezentanții direcțiilor raionale, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a anunțat măsuri menite să sprijine procesul educațional. Astfel, un lot de 350 de computere va fi distribuit instituțiilor din zonele afectate, iar alte echipamente necesare, precum aparate de aer condiționat, vor fi furnizate în funcție de solicitările primite. Totodată, elevii din localitățile unde întreruperile de energie sunt mai frecvente vor fi sprijiniți să acceseze lecții din locații alternative unde există acces la electricitate.

Autoritățile locale au stabilit ca, până la 20 ianuarie 2025, activitățile educaționale să continue în regim normal, cu prezență fizică, în instituțiile care dispun de resurse suficiente. După această dată, în funcție de evoluția crizei energetice, se va analiza posibilitatea trecerii la un format de învățământ online. În aceste condiții, se vor implementa atât lecții sincron, cu prezență virtuală a elevilor, cât și lecții asincron, prin utilizarea de materiale preînregistrate și activități independente.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Colaj NM

„Ce s-a întâmplat în Transnistria nu a fost deloc diferit de ce e în Ucraina”: Dispute în Parlament între PAS și PCRM

Parlamentul a ratificat în prima lectură Convenția privind instituirea Comisiei internaționale de reclamații pentru Ucraina, care va permite solicitarea despăgubirilor pentru prejudiciile provocate de agresiunea Rusiei. Proiectul a stârnit critici din partea deputaților comuniști, care au invocat statutul de neutralitate al Republicii Moldova și au criticat, totodată, prevederea potrivit căreia țara va trebui să contribuie financiar la viitoarea comisie. În replică, un deputat PAS a spus că inițiativă privind instituirea unei comisii ar trebui preluată și în cazul Republicii Moldova, „pentru că ceea ce s-a întâmplat în regiunea transnistreană nu a fost deloc diferit de ceea ce se întâmplă în Ucraina”.

Proiectul de lege pentru ratificarea Convenției a fost prezentat de secretarul de stat la ministerul Justiției, Lilian Apostol.

În timpul discuțiilor asupra proiectului, deputata comunistă Inga Sibova a declarat că în Constituție este consfințit statutul de neutralitate și l-a întrebat pe secretarul de stat cum comentează faptul că, prin ratificarea Convenției, care va permite Ucrainei să solicite despăgubiri de la Federația Rusă, „noi aderăm în favoarea unei părți”.

Secretarul de stat a spus că aderarea la Convenție nu este în contradicție cu clauza de neutralitate a Republicii Moldova.

Ulterior, deputatul PAS Ion Babici a reacționat la declarațiile parlamentarei comuniste despre statutul de neutralitate. „Spuneți-ne, vă rog, ce fel de statut de neutralitate avem noi când pe teritoriul nostru este armata a 14-a? Eu cred că noi suntem nu numai moral obligați să votăm ratificarea convenției, dar și factologic. (…) Cred că această inițiativă poate fi preluată și de Moldova și, la rândul nostru, tot putem constitui sau cere suportul statelor din întreaga lume să constituie o comisie care să înainteze la fel acele reclamații pentru Moldova în raport cu daunele care le-a adus Federația Rusă Republicii Moldova. Eu chiar cer deputaților noștri din comisia relații externe să gândească la aceasta inițiativă. (…) Pentru că ceea ce s-a întâmplat în regiunea transnistreană nu a fost deloc diferit de ceea ce se întâmplă în Ucraina”, a comunicat Babici.

În timpul discuțiilor asupra proiectului, deputata comunistă Diana Caraman a întrebat secretarul de stat care va fi contribuția financiară a Republicii Moldova în cadrul noii comisii.

Potrivit lui Lilian Apostol, „contribuția Republicii Moldova urmează să fie stabilită la cota minimă” și „va fi achitată din bugetul de stat”. Secretarul a spus că vor fi și cheltuieli legate de deplasarea delegaților pentru lucrările organelor comisiei.

În contextul afirmațiilor despre contribuția financiară, Caraman a spus că „nu ne ajung bani pentru programe sociale”, însă „în schimb pentru o obligație internațională avem”. „Ce legătură are Moldova cu asta? (…) Moldova nu trebuie să plătească pentru ambițiile externe ale PAS”, a mai declarat deputata comunistă.

A criticat prevederea despre contribuții și deputata Inga Sibova.

„Când am plătit cotizații că eram membri ai CSI, nu ați pus întrebări dacă banii aceștia erau de folos pentru Republica Moldova”, a reacționat deputatul PAS Ion Babici.

Despre proiect

Potrivit secretarului de stat, la această etapă, Convenția privind instituirea Comisiei a fost semnată de 32 de state, inclusiv Republica Moldova. Opt dintre state au finalizat deja procedura de ratificare. Secretarul de stat a precizat că, prin ratificarea Convenției, Republica Moldova se va alătura acestor state. Comisia își va începe activitatea, după ratificarea Convenției de către cel puțin 25 de state sau organizații regionale.

Conform Parlamentului, Comisia va fi un instrument juridic internațional prin care Ucraina și cetățenii ei vor putea solicita despăgubiri, în conformitate cu principiile dreptului internațional, pentru prejudiciile provocate de agresiunea Federației Ruse începând cu 24 februarie 2022. Acestea includ pierderi de vieți omenești, distrugerea infrastructurii, precum și daune aduse proprietăților. Cereri de compensare vor putea fi depuse atât de persoane fizice și juridice afectate, cât și de statul ucrainean, inclusiv de autoritățile regionale și locale.

Proiectul a fost susținut, în prima lectură, de 54 de deputați PAS, 5 deputați „Democrația Acasă” și 4 deputați „Alternativa”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: