noi.md/imagine simbol

Lecțiile continuă în pofida crizei energetice: cum fac față școlile de pe malul stâng al Nistrului

Dintre cele 18 instituții de învățământ din localitățile afectate de criza energetică, inclusiv 10 din Zona de Securitate, 8 funcționează în regim online, iar 10 desfășoară lecții cu prezență fizică datorită generatoarelor disponibile. Ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, s-a întâlnit cu directorii școlilor și cu șefii direcțiilor raionale pentru a evalua situația din teren și a identifica soluții pentru desfășurarea optimă a procesului educațional.

Printre instituțiile care au reușit să mențină prezența elevilor la clasă se numără Liceul Teoretic „Ion Creangă” din Coșnița, Dubăsari; Gimnaziul din Pârâta, Dubăsari; Liceul Teoretic din Varnița, Anenii Noi; Liceul Teoretic „Ștefan cel Mare și Sfânt” din Grigoriopol (Doroțcaia) și Liceul Teoretic „Ion Creangă” din Hîrbovăț, unde școala primară a fost unită cu gimnaziul pentru a optimiza resursele. Alte cinci școli, printre care Liceul Teoretic din Doroțcaia, Dubăsari, și Gimnaziul „Ioan Vodă” din Hagimus, Căușeni, funcționează tot cu prezență fizică, dar au rezerve de energie doar până la 20 ianuarie 2025.

Pe de altă parte, cele opt școli care au adoptat învățământul online au întâmpinat provocări tehnice și logistice. Printre acestea se numără Gimnaziul „Anatol Codru” din Molovata Nouă, Dubăsari; Liceul Teoretic „Vlad Ioviță” din Cocieri, Dubăsari; Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” din Corjova, Dubăsari; și Liceul Teoretic „Lucian Blaga” din Tiraspol. În unele cazuri, cum ar fi Liceul Teoretic „Alexandru cel Bun” din Bender, doar clasele terminale participă fizic la lecții, restul elevilor desfășurând cursurile în regim virtual.

Problemele semnalate de managerii școlilor includ lipsa combustibilului pentru alimentarea generatoarelor, insuficiența echipamentelor IT necesare pentru desfășurarea lecțiilor online și necesitatea unor aparate de climatizare pentru menținerea unei temperaturi adecvate în sălile de clasă.

În cadrul unei întâlniri cu directorii școlilor și reprezentanții direcțiilor raionale, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a anunțat măsuri menite să sprijine procesul educațional. Astfel, un lot de 350 de computere va fi distribuit instituțiilor din zonele afectate, iar alte echipamente necesare, precum aparate de aer condiționat, vor fi furnizate în funcție de solicitările primite. Totodată, elevii din localitățile unde întreruperile de energie sunt mai frecvente vor fi sprijiniți să acceseze lecții din locații alternative unde există acces la electricitate.

Autoritățile locale au stabilit ca, până la 20 ianuarie 2025, activitățile educaționale să continue în regim normal, cu prezență fizică, în instituțiile care dispun de resurse suficiente. După această dată, în funcție de evoluția crizei energetice, se va analiza posibilitatea trecerii la un format de învățământ online. În aceste condiții, se vor implementa atât lecții sincron, cu prezență virtuală a elevilor, cât și lecții asincron, prin utilizarea de materiale preînregistrate și activități independente.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

hotnews.ro

„Frontierele nu trebuie modificate prin forță”. Declarația a 14 lideri, majoritatea europeni, despre planul de pace al SUA

Planul de pace propus de SUA reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare, au comunicat într-o declarație comună mai mulți oficiali, majoritatea dintre aceștia fiind europeni, după o reuniune sâmbătă în marja summitului G20 de la Johannesburg. Aceștia au mai spus că „frontierele nu trebuie modificate prin forță” și s-au arătat îngrijorați „de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei”.

Declarația, publicată pe site-ul Consiliului European, a fost adoptată de președintele Consiliului European António Costa, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, prim-ministrul Canadei Mark Carney, președintele Finlandei Alexander Stubb, președintele Franței Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei Friedrich Merz, premierul Irlandei Micheal Martin, premierul Italiei Giorgia Meloni, premierul Japoniei Sanae Takaichi, premierul Olandei Dick Schoof, premierul Norvegiei Jonas Gahr Støre, premierul Spaniei Pedro Sánchez și premierul Marii Britanii Keir Starmer. Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, s-a alăturat declarației.

Politicienii au salutat „eforturile continue ale SUA de a aduce pacea în Ucraina”. Aceștia au mai spus că proiectul inițial al planului, format 28 de puncte, include elemente importante care vor fi esențiale pentru o pace justă și durabilă.

„Prin urmare, considerăm că proiectul reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare. Suntem pregătiți să ne angajăm pentru a asigura durabilitatea unei păci viitoare. Suntem clari în ceea ce privește principiul că frontierele nu trebuie modificate prin forță. De asemenea, suntem îngrijorați de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei, care ar face Ucraina vulnerabilă la atacuri viitoare”, se arată în declarația adoptată.

În același timp, politicienii au declarat că „implementarea elementelor referitoare la Uniunea Europeană și la NATO ar necesita acordul membrilor UE, respectiv NATO”.

„Profităm de această ocazie pentru a sublinia cât de puternic este sprijinul nostru continuu acordat Ucrainei. Vom continua să colaborăm îndeaproape cu Ucraina și SUA în zilele următoare”, se mai arată în declarație.

***

Amintim că administrația președintelui SUA, Donald Trump, a propus un plan de pace format din 28 de puncte. Documentul prevede ca Crimeea, Lugansk și Donețk să fie recunoscute de facto ca teritorii rusești, iar regiunile Herson și Zaporojie să fie înghețate de-a lungul liniei de contact. Ucraina ar urma să își retragă trupele din zona pe care o controlează în prezent în regiunea Donețk, aceasta devenind zonă tampon neutră și demilitarizată, recunoscută internațional ca aparținând Rusiei. Planul introduce, pentru prima dată, garanții de securitate pentru Ucraina, însă fără detalii: doar că, în cazul unei noi invazii ruse, ar exista un răspuns militar coordonat, iar sancțiunile împotriva Moscovei ar fi restabilite. Totodată, conform planului, Ucraina ar trebui să includă în Constituție că nu va adera niciodată la NATO, iar Alianța să adopte o prevedere similară. La fel, potrivit planului, Kievul poate adera la UE. În același timp, trebuie să organizeze alegeri în termen de 100 de zile.

Potrivit presei internaționale, SUA ar fi cerut ca Ucraina să accepte planul până joi, sugerând că, în caz contrar, ar putea înceta sprijinul militar.

Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a declarat că a oferit deja un răspuns în timpul inaugurării sale în calitate de președinte, când s-a angajat „prin toate acțiunile sale să apere suveranitatea și independența Ucrainei”. „Pentru mine nu a fost o formalitate, ci un jurământ pe care îl respect zilnic și pe care nu îl voi trăda niciodată. Interesul național ucrainean trebuie să fie respectat”, a comunicat el. Liderul de la Kiev a menționat, în adresarea sa către popor, că dorește modificarea documentului, astfel încât acesta să includă clar „onoarea și demnitatea ucrainenilor”. Totodată, Zelenski a avertizat că urmează o săptămână dificilă, iar asupra Ucrainei ar putea fi exercitate presiuni.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Federația Rusă a primit „planul de pace”. Potrivit lui Putin, acest plan „ar putea sta la baza unei reglementări finale de pace”, însă a precizat că textul documentului nu a fost discutat cu Moscova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: