Levon Khanikyan preia oficial mandatul de CEO al Victoriabank

P.
| 13 ianuarie, 2023
11:55

Promo

Levon Khanikyan a fost autorizat de Banca Națională a Republicii Moldova pentru a prelua oficial mandatul de CEO al Victoriabank.

Levon Khanikyan s-a alăturat echipei Banca Transilvania în 2021, când Idea::Bank România, unde deținea funcția de Vicepreședinte Executiv Riscuri – Membru al Comitetului de Direcție, a devenit parte a Grupului Financiar Banca Transilvania. Levon Khanikyan și-a încheiat mandatul ca Vicepreședinte în Idea::Bank România în aprilie 2022, după șapte ani.

„Am avut ocazia să cunosc Moldova înainte de a veni în funcție la Victoriabank și m-am convins de pe atunci că este o țară cu multiple posibilități de dezvoltare și cu un potențial considerabil privind asumarea exigențelor europene și integrarea în Uniunea Europeană. Îmi doresc să particip la acest proces, pentru că-i cunosc exact provocările, dar, mai presus de toate, avantajele. Sunt profund onorat de această oportunitate de a contribui la consolidarea succesului remarcabil al Victoriabank pe piața bancară, mai ales că am venit de-acasă tot acasă: din România în Republica Moldova. Sunt încrezător că realizările băncii, în special privind digitalizarea serviciilor noastre, vor crește și vor acoperi o arie și mai mare de procese bancare. Am certitudinea că, împreună cu echipa Victoriabank, vom realiza multe proiecte care vor aduce clienților beneficii”, declară Levon Khanikyan, CEO Victoriabank.

“Sunt convins că Levon va continua succesul transformării digitale a Victoriabank și, împreună cu echipa, vor plasa banca pe prima poziție în topul calității serviciilor oferite clienților. Este momentul când îmi fac bilanțul și constat că Victoriabank este în Moldova un trend setter în zona digital, carduri, transparență corporativă și human banking. Predau ștafeta, fiind încrezător în viitorul de succes al băncii. Mă reîntorc în Grupul Banca Transilvania cu un sentiment de împlinire profesională și am să rămân aproape de Moldova în anii care vor urma. Mulțumesc întregii echipe Victoriabank pentru cei cinci ani din cariera mea plini de evenimente și le doresc colegilor elan și inspirație pentru a realiza tot ce și-au propus în acești ani și de acum încolo”, Bogdan Pleșuvescu, CEO Victoriabank în perioada 2018 – 2023.

Bogdan Pleșuvescu a deținut funcția de CEO Victoriabank din momentul în care Banca Transilvania a devenit acționar majoritar al Victoriabank, în 2018. Bogdan Pleșuvescu a coordonat integrarea Victoriabank în Grupul Financiar Banca Transilvania și, împreună cu echipa, a plasat Victoriabank în vârful topului băncilor de pe piața locală, care oferă servicii digitale: Victoriabank este astăzi singura bancă 100% online din Republica Moldova. Bogdan Pleșuvescu va rămâne în cadrul Grupului Financiar BT, în România, după primirea aprobărilor din partea autorităților.

Noul CEO Victoriabank are o experiență managerială internațională de peste 20 de ani în domeniul bancar, în domeniile managementul riscurilor, creditarea IMM-urilor și persoanelor fizice, respectiv operațiuni pe piețe de capital. Levon Khanikyan și-a desfășurat activitatea în România și alte țări ale Europei de Est. În ultimii șapte ani, a deținut funcția de Vicepreședinte Executiv Riscuri – Membru al Comitetului de Direcție la Idea::Bank România. Anterior, Levon Khanikyan a avut funcții de conducere în mai multe bănci din Belarus (2009-2015), Armenia (2007-2009), Georgia (2006-2007) și Ucraina (2004-2006).

Levon Khanikyan are un MBA în management internațional, obținut la FH Graduate School Pforzheim, Germania și este membru CFA Society România. Vorbește armeană, română, engleză, germană și ucraineană.

Victoriabank este parte a celui mai mare grup financiar din România, Banca Transilvania, și este singura bancă 100% online din Republica Moldova. Fondată în 1989, Victoriabank este prima bancă comercială din Republica Moldova, unul dintre cele mai recunoscute branduri din țară. În 2018, Banca Transilvania devine acționar majoritar al Victoriabank, alături de BERD. Investițiile băncii în platformele digitale sunt o prioritate, acestea reprezentând viitorul. Victoriabank este prima bancă care a introdus plățile cu telefonul, prin aplicația gratuită VB24 Pay, în 2019 – plățile cu Garmin Pay, iar în 2022 – Apple Pay, Google Pay și Xiaomi Pay. Cardul Salut, noul card de debit, cu multe avantaje și zero costuri, cu acces la toate serviciile digitale Victoriabank printre inovațiile anului. Tot în 2022, Victoriabank a lansat serviciul Actualizarea Chestionarului Clientului (KYC) online și platforma Digital Onboarding, fiind unica bancă 100% online din Moldova. Victoriabank depășește numărul de 270 000 clienți activi, are peste 1000 de angajați cu o medie de vârstă de 34 de ani și dispune de 100 de sedii în peste 30 de localități din țară.

Victoriabank

Știri similare

Promo

Deciziile Adunării Generale a Acționarilor Victoriabank din 27 iunie 2025

Promo

Victoriabank lansează Google Pay pentru magazinele online

Viață

Ploi cu grindină și vijelii în R. Moldova: meteorologii au emis cod galben. Harta zonelor afectate

Ecaterina Arvintii
| 9 iulie, 2025
10:19

Serviciul Hidrometeorologic de Stat a emis un cod galben de instabilitate atmosferică, valabil de miercuri, 9 iulie, ora 16:00, până joi, 10 iulie, ora 08:00.

Potrivit avertizării, în intervalul menționat sunt prognozate averse însoțite de descărcări electrice, iar local se vor semnala precipitații abundente, cu acumulări între 15 și 45 l/m².

Meteorologii avertizează că în unele regiuni sunt posibile grindină și vijelii, cu rafale de vânt ce pot atinge viteze de 15–20 m/s.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

cod galben, cod galben în Moldova, grindină, instabilitate atmosferică, meteorologi, Moldova, ploi, top, vremea în Moldova

Știri similare

{"source_type":"hypic","data":{"activityName":"","appversion":"6.4.0","infoStickerId":"????????","playId":"","filterId":"","product":"retouch","stickerId":"","pictureId":"E6E07589-03A0-4019-B189-97B0A12E51A1","os":"ios","enter_from":"enter_launch","imageEffectId":""},"tiktok_developers_3p_anchor_params":"{"client_key":"awgvo7gzpeas2ho6","template_id":"","capability_extra_v2":{},"capability_key":[],"filter_id":[]}"}

Viață

Redenumirea Aeroportului, în consultări publice: Asocierea cu Eugen Doga „va întări mândria națională”

Ecaterina Arvintii
| 9 iulie, 2025
10:10

Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat consultări publice privind redenumirea Aeroportului Internațional Chișinău în „Aeroportul Internațional Eugen Doga”. Inițiativa propune atribuirea acestui nume în memoria regretatului compozitor, ca un gest de recunoștință națională pentru contribuția sa la cultura și identitatea Republicii Moldova.

Potrivit inițiativei, asocierea numelui lui Eugen Doga cu aeroportul ar putea atrage interesul turiștilor internaționali, ar consolida imaginea culturală a țării pe plan global și ar întări mândria națională.

„Este o practică frecventă la nivel global ca aeroporturile internaționale să poarte numele unor personalități naționale emblematice. Exemple includ Aeroportul „Frederic Chopin” din Varșovia, Aeroportul „Charles de Gaulle” din Paris sau „John F. Kennedy” din New York. Republica Moldova ar urma astfel un model recunoscut internațional de a celebra valorile naționale”, precizează autorii inițiativei.

Amintim că, anterior, au fost lansate cel puțin două petiții online prin care se cere ca Aeroportul din Chișinău să poarte numele compozitorului Eugen Doga.

***

Compozitorul Eugen Doga a decedat pe 3 iunie, la vârsta de 88 de ani. Celebrul compozitor a compus peste 200 de lucrări pentru cinema și teatru, zeci de piese simfonice, romanțe, cântece și valsuri. Valsul său, scris pentru filmul „Gingașa și tantra mea fiară” al regizorului Emil Loteanu, a fost recunoscut de UNESCO drept una dintre cele patru capodopere muzicale ale secolului XX.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Susțineți NewsMaker!

aeroport redenumit, aeroportul Chișinău, consultări publice, eugen doga, MIDR, ministerul infrastructurii, top

Știri similare

Promo

Știm cum e să dezvolți afaceri de succes. Cel mai mare parc fotovoltaic din țară – o afacere sustenabilă sprijinită de maib

P.
| 9 iulie, 2025
10:04

Maib, liderul sectorului bancar din Republica Moldova, a susținut financiar inaugurarea uneia dintre cele mai mari centrale fotovoltaice din țară, cu o capacitate de 50 MW, construită de compania GS Blue Electric în comuna Rădeni, raionul Strășeni.

Această investiție reprezintă un pas important spre diversificarea surselor de energie, consolidarea independenței energetice și realizarea obiectivelor naționale de tranziție ecologică. Noua centrală va contribui la valorificarea potențialului surselor regenerabile din Moldova și oferă un exemplu concret de investiție în eficiența energetică și în creșterea gradului de independență energetică.

Giorgi Shagidze, Președintele maib:

„Suntem onorați să finanțăm un proiect atât de ambițios, realizat de clientul nostru GS Blue Electric. Credem cu tărie că energia verde nu mai este o opțiune, ci o necesitate. Moldova are un potențial uriaș în acest domeniu, iar astfel de investiții pot transforma fundamental economia țării, contribuind la un viitor mai sustenabil, mai sigur și mai independent energetic. Vom continua să fim alături de clienții și partenerii noștri care au curajul să investească în asemenea soluții durabile.”

Centrala de la Rădeni aduce beneficii multiple: de la reducerea emisiilor de carbon, la creșterea stabilității sistemului energetic și atragerea de investiții noi în economia verde. Mai mult, prin autorizarea și punerea în funcțiune a unor astfel de capacități, se creează premise clare de încredere și predictibilitate pentru alți investitori.

Ludmila Vîntu, Administratoare GS Blue Electric:

„Lansarea acestei centrale fotovoltaice marchează un moment important pentru dezvoltarea infrastructurii verzi din Republica Moldova. Ne bucurăm că am avut alături un partener de încredere, precum maib, care a oferit sprijinul necesar pentru realizarea acestui proiect important. Credem că tranziția energetică este esențială pentru viitorul sustenabil al țării și vom continua să investim în soluții durabile, cu impact real pentru comunități și economie.”

Într-un context în care Republica Moldova este dependentă de importurile de energie, iar rezervele de resurse tradiționale sunt limitate, tranziția către surse regenerabile, precum energia solară, eoliană sau biomasa, este esențială pentru securitatea energetică a țării.

Maib a susținut realizarea acestui proiect printr-un credit verde în valoare de aproape 17.8 milioane euro pentru o perioada de 8 ani, destinat sprijinirii investițiilor în infrastructura sustenabilă. Amintim că anul curent, pentru creditarea acestui proiect, maib a fost premiată în prestigiosul program TFP 2024 „Green Trade Deal of The Year” în categoria Prima Tranzacție Verde.

business, maib, Moldova

Știri similare

Politică

Partidele care nu prezintă date despre conducerea lor nu vor putea candida la parlamentare. Precizările CEC

Ana-Maria Dolghii
| 9 iulie, 2025
09:46

Partidele politice au obligația de a prezenta spre înregistrare Agenției Servicii Publice (ASP) informații privind lista numerică și nominală a președinților, vicepreședinților, membrilor organelor executive centrale ale formațiunii. Partidele care nu vor prezenta datele despre membrii organelor executive centrale până la începerea perioadei electorale, adică 14 iulie, nu vor putea participa la alegerile parlamentare din această toamnă. Informațiile au fost raportate de Comisia Electorală Centrală (CEC) într-un comunicat din 9 iulie.

„Statutul și programul partidului politic, precum și lista numerică și nominală a membrilor partidului politic care cad sub incidența art. 3 alin. (1) lit. e⁵) din Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și intereselor personale pot fi modificate și completate conform procedurii prevăzute de statutul partidului respectiv. Toate modificările și completările efectuate, precum și cele ale listei numerice și nominale a membrilor organelor executive centrale ale partidului, vor fi comunicate ASP în termen de 15 zile de la data adoptării hotărârii respective”, a transmis CEC.

Potrivit autorității electorale, organele executive centrale ale partidului politic țin registrul membrilor de partid și poartă răspundere pentru corectitudinea datelor și a informațiilor înscrise, precum și pentru prezentarea acestora. Registrele membrilor de partid sunt prezentate Comisiei Electorale Centrale și ASP în termenele și formele stabilite de către acestea.

Informaţia privind înregistrarea partidelor politice, privind radierea lor din Registrul de stat al persoanelor juridice, privind modificările şi completările operate în statutele acestora se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi pe pagina web a ASP. Responsabilă de publicarea acestei informații este ASP care va aduce la cunoștința publică informația privind înregistrarea partidului politic, lista numerică și nominală a membrilor organelor executive centrale a acestuia, numărul de membri declarat de formațiune, alte modificări și completări, după caz. Aceeași informație va fi prezentată CEC și Autorității Naționale de Integritate.

De asemenea, în procesul de examinare a cererilor de înregistrare a partidelor politice pentru participarea în alegerile parlamentare, CEC se va conduce de informațiile oficiale făcute publice sau furnizate Comisiei de către Agenția de Servicii Publice.

„Totodată, ASP prezintă CEC lista partidelor politice care au dreptul de a participa la alegeri. Reamintim că partidele politice care, până la începerea perioadei electorale, adică către 14 iulie 2025, nu vor prezenta ASP toate informațiile privind membrii organelor executive centrale ale partidelor politice nu pot participa la alegeri”, a menționat Comisia Electorală Centrală.

Alegerile parlamentare vor fi organizate pe 28 septembrie.

alegeri parlamentare, partide, top

Știri similare

Viață

Unde e cel mai periculos pentru pietoni în Chișinău? Analiza Centrului de Monitorizare a Traficului

Mihaela Conovali
| 9 iulie, 2025
09:45

Centrul de Monitorizare a Traficului a analizat zonele din Chișinău cu cel mai mare risc pentru pietoni. Potrivit Centrului, cele mai periculoase zone sunt în preajma Liceului Teoretic „Alecu Russo”, a Grădiniței nr. 12 și a Liceului Teoretic moldo-ucrainean „Mihailo Koțiubinski”.

„Unul dintre aspectele-cheie analizate de Centrul de Monitorizare a Traficului vizează zonele cu cel mai mare risc pentru pietoni, în special cele din apropierea instituțiilor de învățământ. Astfel, s-a constatat că cele mai periculoase zone sunt cele din preajma Liceului Teoretic „Alecu Russo” (sectorul Râșcani), a Grădiniței nr. 12 (str. Mihai Eminescu) și a Liceului Teoretic Moldo-Ucrainean „Mihailo Koțiubinski” (str. Mihai Eminescu)”, au comunicat reprezentanții Centrului. „Zonele cu cel mai mare risc pentru pietoni au fost identificate – în apropierea școlilor și grădinițelor”, au declarat reprezentanții Centrului.

O analiză a Centrului a mai arătat că modernizarea străzii Industriale ar putea contribui semnificativ la fluidizarea circulației, preluând o parte din traficul de pe arterele din apropiere.

Centrul de Monitorizare a Traficului a fost lansat în noiembrie 2024. Crearea și echiparea acestuia fac parte dintr-un proiect finanțat de Uniunea Europeană și implementat de Primăria Municipiului Chișinău, în parteneriat cu Primăria orașului Lublin, Polonia. Proiectul va fi implementat până în anul 2025.