Alegeri în Moldova 2021

Liderii AUR au dormit în fața sediului SIS, iar un deputat român cere demisia lui Esaulenco. Reacția Președinției

Stela Untila
| 30 iunie, 2021
10:03

Deputatul român Ciprian Ciubuc, ales din partea Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) a solicitat președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, să îl demită pe directorul Serviciului de Informații și Securitate (SIS) Alexandr Esaulenco, pe care îl acuză că ar face „poliție politică”. Solicitarea vine după ce liderul AUR Moldova Vlad Bilețchi a acuzat SIS că ar încerca să scoată formațiunea din competiția electorală. Mai mulți membri și-au petrecut noaptea în corturi, în fața instituției, solicitând o audiență. Contactați de NM, reprezentanții Președinției ne-au răspuns că au luat act de solicitarea deputatului român.

Ciprian Ciubuc, membru al Camerei Deputaților din România, a publicat în dimineața de 30 iunie, pe pagina sa de Facebook, o adresare către președinta Republicii Moldova, Maia Sandu. Acesta s-a arătat indignat de acțiunile SIS-ului.

„SIS-ul face poliție politică și acest lucru este știut. Nimic nu se schimbă în Republica Moldova. Cerem președintelui Maia Sandu să ia atitudine și să îl demită pe Alexandru Esaulenco, directorul care a transformat SIS-ul într-o sucursală a FSB-ului Federației Ruse și a KGB-ului transnistrean trebuie înlăturat de urgență. Președintele Republicii Moldova, cel pe care mi-am pus ștampila de vot să se dezică de o așa atitudine și să arate că nu este părtașă a acestor acte ilegale”, a scris Ciubuc.

Contactați de NM, reprezentații Președinției au răspuns că au luat act de solicitarea deputatului român, însă nu vor comenta situația.

***

Pe 30 iunie, AUR a protestat în faţa sediului SIS, cerând audienţă directorului SIS, Alexandr Esaulenco. Candidaţi pe listele AUR acuză că instituţia ar încerca să scoată formaţiunea din competiţia electorală. Liderii formațiunii și-au petrecut noaptea în fața clădirii.

sursa foto: Timpul

De asemenea, pe pagina de Facebook a AUR a fost publicată presupusa scrisoare expediată de Esaulenco președintelui CEC, în care se constată „o bănuială rezonabilă a imixtiunii factorului extern în treburile interne ale statului”.

De cealaltă parte, într-un comunicat de presă publicat pe 29 iunie, reprezentanții SIS au dezmințit „pretinsele informații despre anumite partide și candidați înscriși în cursa scrutinului parlamentar”.

„SIS dezavuează și dezminte aceste informații și reconfirmă poziția de respectare univocă a legislației naționale și prioritizarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Totodată, în calitate de instituție cu atribuții în domeniul asigurării securității naționale, Serviciul are în vizor evenimentele cu potențial de a genera riscuri la adresa securității, produsul analitic fiind remis beneficiarilor legali pentru a lua decizii în consecință”.

De asemenea, reprezentanții SIS au dat asigurări că nu monitorizează partidele politice, dar „corectitudinea acțiunilor acestora în scopul identificării și excluderii oricărei imixtiuni și influențe externe asupra proceselor democratice din Republica Moldova”.

„Acțiunile SIS nu se realizează în baza unor indicații, ci în baza cadrului legislativ care reglementează activitatea serviciului special. Instituția, în repetate rânduri, a făcut declarații în cadrul cărora și-a reafirmat hotărârea de a-și menține echidistanța și neutralitatea în activitatea de zi cu zi și va rămâne concentrată pe îndeplinirea misiunilor în vederea asigurării securității naționale a Republicii Moldova. Serviciul de Informații și Securitate își reiterează apelul de a nu fi atras în zona disputelor cu substrat politic și își menține poziția de a nu comenta declarațiile actorilor politici, în special în plină campanie electorală”.

aur, deputat român, esaulenco, sis, top

Știri similare

Viață

Cei trei reținuți în Moldova în cazul camionului cu armament, arestați pentru 30 de zile

Viață

Parteneriat între autorități și Emilian Crețu la Negureni: pădure de 10 hectare plantată. Șeful IGP, printre voluntari FOTO

Război în Ucraina

„Frontierele nu trebuie modificate prin forță”. Declarația a 14 lideri, majoritatea europeni, despre planul de pace al SUA

Mihaela Conovali
| 22 noiembrie, 2025
18:22

Planul de pace propus de SUA reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare, au comunicat într-o declarație comună mai mulți oficiali, majoritatea dintre aceștia fiind europeni, după o reuniune sâmbătă în marja summitului G20 de la Johannesburg. Aceștia au mai spus că „frontierele nu trebuie modificate prin forță” și s-au arătat îngrijorați „de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei”.

Declarația, publicată pe site-ul Consiliului European, a fost adoptată de președintele Consiliului European António Costa, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, prim-ministrul Canadei Mark Carney, președintele Finlandei Alexander Stubb, președintele Franței Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei Friedrich Merz, premierul Irlandei Micheal Martin, premierul Italiei Giorgia Meloni, premierul Japoniei Sanae Takaichi, premierul Olandei Dick Schoof, premierul Norvegiei Jonas Gahr Støre, premierul Spaniei Pedro Sánchez și premierul Marii Britanii Keir Starmer. Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, s-a alăturat declarației.

Politicienii au salutat „eforturile continue ale SUA de a aduce pacea în Ucraina”. Aceștia au mai spus că proiectul inițial al planului, format 28 de puncte, include elemente importante care vor fi esențiale pentru o pace justă și durabilă.

„Prin urmare, considerăm că proiectul reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare. Suntem pregătiți să ne angajăm pentru a asigura durabilitatea unei păci viitoare. Suntem clari în ceea ce privește principiul că frontierele nu trebuie modificate prin forță. De asemenea, suntem îngrijorați de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei, care ar face Ucraina vulnerabilă la atacuri viitoare”, se arată în declarația adoptată.

În același timp, politicienii au declarat că „implementarea elementelor referitoare la Uniunea Europeană și la NATO ar necesita acordul membrilor UE, respectiv NATO”.

„Profităm de această ocazie pentru a sublinia cât de puternic este sprijinul nostru continuu acordat Ucrainei. Vom continua să colaborăm îndeaproape cu Ucraina și SUA în zilele următoare”, se mai arată în declarație.

***

Amintim că administrația președintelui SUA, Donald Trump, a propus un plan de pace format din 28 de puncte. Documentul prevede ca Crimeea, Lugansk și Donețk să fie recunoscute de facto ca teritorii rusești, iar regiunile Herson și Zaporojie să fie înghețate de-a lungul liniei de contact. Ucraina ar urma să își retragă trupele din zona pe care o controlează în prezent în regiunea Donețk, aceasta devenind zonă tampon neutră și demilitarizată, recunoscută internațional ca aparținând Rusiei. Planul introduce, pentru prima dată, garanții de securitate pentru Ucraina, însă fără detalii: doar că, în cazul unei noi invazii ruse, ar exista un răspuns militar coordonat, iar sancțiunile împotriva Moscovei ar fi restabilite. Totodată, conform planului, Ucraina ar trebui să includă în Constituție că nu va adera niciodată la NATO, iar Alianța să adopte o prevedere similară. La fel, potrivit planului, Kievul poate adera la UE. În același timp, trebuie să organizeze alegeri în termen de 100 de zile.

Potrivit presei internaționale, SUA ar fi cerut ca Ucraina să accepte planul până joi, sugerând că, în caz contrar, ar putea înceta sprijinul militar.

Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a declarat că a oferit deja un răspuns în timpul inaugurării sale în calitate de președinte, când s-a angajat „prin toate acțiunile sale să apere suveranitatea și independența Ucrainei”. „Pentru mine nu a fost o formalitate, ci un jurământ pe care îl respect zilnic și pe care nu îl voi trăda niciodată. Interesul național ucrainean trebuie să fie respectat”, a comunicat el. Liderul de la Kiev a menționat, în adresarea sa către popor, că dorește modificarea documentului, astfel încât acesta să includă clar „onoarea și demnitatea ucrainenilor”. Totodată, Zelenski a avertizat că urmează o săptămână dificilă, iar asupra Ucrainei ar putea fi exercitate presiuni.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Federația Rusă a primit „planul de pace”. Potrivit lui Putin, acest plan „ar putea sta la baza unei reglementări finale de pace”, însă a precizat că textul documentului nu a fost discutat cu Moscova.