Facebook/Maia Sandu

VIDEO Maia Sandu: Analizele noastre arată că există tensiuni între diferite forțe din interiorul regiunii transnistrene

Președinta țării Maia Sandu a făcut declarații de presă, după ședința Consiliului Suprem de Securitate (CSS). Aceasta a menționat că situația din regiunea transnistreană este tensionată, iar analizele Chișinăului arată că ar exista neînțelegeri între forțele din interiorul regiunii, care sunt interesate de destabilizarea situației.

„Ceea ce se întâmplă în ultimele 24 de ore în regiunea transnistreană este o escaladare a tensiunilor. Vă amintesc că pe durata a mai multor săptămâni, au fost mai multe alerte cu bombe în instituții de învățământ și medicale. Au urmat exploziile de ieri de la sediul așa-numitului MGB transnistrean, incidentul de pe aerodromul din Tiraspol și explozia de pe nodul radio-comunicații din Maiak”, a amintit Maia Sandu.

Șefa statului a spus că autoritățile R. Moldova urmăresc cu precauție și vigilență evenimentele care au loc pe teritoriul controlat de regimul de la Tiraspol.

„Analizele noastre la această oră arată că există tensiuni între diferite forțe din interiorul regiunii, interesate de destabilizarea situației. Acest lucru vulnerabilizează regiunea transnistreană și crează riscuri pentru R. Moldova. Condamnăm orice provocări și tentative de a atrage R. Moldova în acțiuni care ar putea pune în pericol pacea în țară. Chișinăul insistă în continuare asupra soluționării pașnice a conflictului transnistrean”, a mai spus președinta țării.

Maia Sandu a subliniat că aceste tensiuni au loc pe teritoriul necontrolat de guvernul de la Chișinău, dar acest teritoriu este al R. Moldova.

CSS a constatat faptele de escaladare și a recomandat instituțiilor publice:

  1. Creșterea intensității verificărilor circulației în adiacența zonei de securitate;
  2. Creșterea intensității patrulării și verificărilor pe teritoriul R. Moldova și la frontieră
  3. Creșterea nivelului de alertă în ceea ce privește securizarea obiectivelor de infrastructură critică
  4. Creșterea nivelului de alertă a tututor instituțiilor responsabile de asigurarea ordinii publice și a securității

„E o situație complexă și tensionată. Noi suntem vigilenți, vom lua toate măsurile necesare pentru prevenirea unor escaladări. Trebuie să fim calmi, să ne informăm din surse sigure și să evităm distribuirea informațiilor false”, a mai spus Sandu.

Amintim că așa-numitul „Consiliu de Securitate al Transnistriei” s-a convocat pe 26 aprilie în ședință, în urma exploziilor care s-au produs în ultimele 24 de ore în regiune și a declarat „cod roșu de alertă teroristă”. Tiraspolul a dezvăluit că tratează drept „atacuri teroriste” incidentele de la serviciul de securitate (MGB) din Tiraspol, unitatea militară din satul Parcani și turnurile de comunicații din apropierea localității Maiak.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Mai multe partide riscă dizolvarea sau suspendarea activității, înainte de alegeri. CEC: cel puțin 7 cazuri sunt în instanță

Secretara Comisiei Electorale Centrale (CEC), Dana Munteanu, a declarat că instituția electorală poate solicita atât suspendarea activității politice a unui partid, cât și radierea acestuia din registrul partidelor politice, în cazul încălcării legislației privind finanțarea partidelor. „Sunt examinate chiar acum în instanță cel puțin șapte cazuri de acest tip”, a comunicat reprezentanta CEC, adăugând că „deja către următoarele alegeri o să vedem care a fost finalitatea acestor dosare”. 

La emisiunea „În context” de la Moldova 1, secretara CEC a vorbit despre scrutinele anterioare, menționând că, la alegerile prezidențiale și referendumul din 2024, printre persoanele implicate în acte de corupție s-au numărat și 82 de funcționari electorali, dintre care 38 sunt din Găgăuzia.

Totodată, secretara CEC a spus că, la scrutinul din toamna anului trecut, „dacă să ne referim la concurenți, am avut o situație fără precedent”. „Am avut un bloc politic, așa-numit bloc politic. Asta în condițiile în care legislația Republicii Moldova, și aici mă refer la codul electoral, se referea doar la un bloc electoral. Blocul politic respectiv a făcut campanie pe întreagă durată a perioadei electorale, a făcut campanie neavând nicio calitate înregistrată. Urmare a acestei practici, într-adevăr ne învățăm și noi din mers, legislatorul din Republica Moldova a dat noțiunea de bloc electoral camuflat și o să avem acum o posibilitate ca să sancționăm un pic mai dur sau să intervenim mai rapid în toate aceste situații în care anumite entități politice desfășoară activități politice de campanie electorală fără a avea o anumită calitate în partea ce ține de alegeri, fie de concurent, fie de participant”, a declarat secretara Comisiei pe 7 iulie.

Ulterior, prezentatorul TV a întrebat-o pe secretara instituției electorale dacă CEC a folosit mecanismul prin care poate solicita suspendarea dreptului de a candida. „Într-adevăr ține de anumite sancțiuni pe care le poate stabili Comisia Electorală Centrală în partea ce ține de încălcarea legislației cu privire la finanțarea partidelor politice. Or, Comisia Electorală Centrală are și atribuții în acest sens. Comisia poate solicita inclusiv suspendarea activității politice a unui partid politic, fie radierea acestuia din registrul partidelor politice”, a comunicat reprezentanta CEC.

Întrebată dacă dacă s-a creat până acum un precedent, secretara Comisiei Electorale Centrale a răspuns: „Sunt examinate chiar acum în instanță cel puțin șapte cazuri de acest tip. Respectiv, deja către următoarele alegeri o să vedem care a fost finalitatea acestor dosare”.

***

În aprilie 2025, Parlamentul a votat în lectură finală un proiect de lege care înăsprește pedepsele pentru corupția electorală, finanțarea ilegală a partidelor și alte infracțiuni conexe. Proiectul de lege prevede, inclusiv, înăsprirea pedepselor pentru finanțarea ilegală a partidelor politice, a grupurilor de inițiativă, a candidaților la alegeri sau a participanților la referendum. Pentru această infracțiune, se prevede o pedeapsă cu închisoarea de la 7 la 15 ani, o amendă cuprinsă între 92.500 și 117.500 de lei, precum și interzicerea dreptului de a ocupa anumite funcții sau de a desfășura anumite activități pe o perioadă de la 5 la 10 ani. Inițiativa legislativă aparține Partidului Acțiune și Solidaritate, care a elaborat acest proiect de lege după declarațiile președintei Maia Sandu privind ineficiența măsurilor existente de combatere a corupției.

Peste șase mii de amenzi au fost aplicate până în prezent pentru corupție electorală, fiind investigate 140 de mii de persoane implicate în schema coordonată de fugarul Ilan Șor în timpul alegerilor și referendumului de anul trecut. În jur de 2 mii de persoane au fost scutite de sancțiuni, deoarece au conlucrat cu oamenii legii.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: