captură foto

„Sistemul judecătoresc pune în pericol securitatea statului”. Maia Sandu a venit la ședința Consiliului Superior al Magistraturii (LIVE)

Președinta țării Maia Sandu participă la ședința Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) din 27 mai. Șefa statului a discutat cu membrii Consiliului despre corupția judecătorilor, independența magistraților și anumite dosare de rezonanță. La final, s-a convenit ca membrii CSM să elaboreze și să expedieze Președinției un plan cu privire la acțiuni care urmează a fi întreprinse pentru a curăța justiția.

Maia Sandu a precizat că a așteptat adunarea generală pentru a se adresa magistraților, însă pentru că aceasta „se tot amână”, a decis să se adreseze atât membrilor CSM, cât și judecătorilor.

„Vreau să vă adresez o rugăminte. Așa cum cunoașteți, în calitate de președinte, voi fi parte a procesului de numire a judecătorilor în funcție. Vreau să vă solicit respectuos să analizați cu toată diligența integritatea candidaților pe care îi veți propune, ca să nu petrecem următorii ani în dispute majore la acest subiect”, a declarat Maia Sandu.

Șefa statului a mai declarat că, în prezent, din păcate, sistemul judecătoresc pune în pericol securitatea statului”.

„Vă rog să mă credeți, nu exagerez. Nu este o noutate că unii judecători iau decizii ilegale, îndeplinind anumite ordine sau încercând să câștige bani. Aceste decizii nedreptățesc oamenii și dăunează statului. Judecătorii din sistem recunosc foarte bine situația. Dar nu știu dacă înțelegeți amploarea daunelor pe care o provoacă deciziile ilegale”, a mai spus Sandu și s-a referit la cazurile pierdute la CEDO.

Președinta țării a amintit și de dosarul „Laundromat”: „Am văzut decizia CSM-ului, care a acceptat demersul magistraților de a reveni în sistem. Iar statul trebuie să le plătească compensații. Nu cred că este cineva care nu înțelege cât de gravă este această crimă economică. Este vorba despre zeci de milioane de dolari”.

Maia Sandu a vorbit și despre independența justiției.

„Mă întreb dacă sistemul își dorește cu adevărat independență și corectitudine din partea celor cu funcții înalte. Pentru că dacă vrea, corectitudine, nu înțeleg de ce au fost scoși basma curată cei care au fost prinși asupra faptului că cumpărau deputați. La numărul de deputați care s-au vândut, a fost un singur caz și de acolo – au fost scoși basma curată. Rezultă că judecătorilor le place că sunt deputați care se cumpără”, a mai spus Maia Sandu.

În replică, reprezentanții CSM au atras atenția că vizita președintei țării nu a fost anunțată. De asemenea, aceștia au argumentat că CSM nu este organul care face justiție. De asemenea, un reprezentant al Consiliului a menționat că în sistem sunt, în mare parte, judecători onești și profesioniști.

Maia Sandu a întrebat membrii CSM de a ce a fost promovată judecătoarea Chișcă-Doneva la Curtea Supremă de Justiție (aceasta a făcut parte din completul de judecători ce a luat decizia finală în cazul „Gemenii” și a dus la obligarea statului de către CtEDO să achite prejudicii de până la 3,6 mln. de euro. În martie 2021, aceasta a fost numită președintă interimară la CSJ).

La finalul ședinței, s-a conenit ca membrii CSM să elaboreze un plan privind curățarea justiției. Documentul urmează să fie expediat Președinției.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

hotnews.ro

„Frontierele nu trebuie modificate prin forță”. Declarația a 14 lideri, majoritatea europeni, despre planul de pace al SUA

Planul de pace propus de SUA reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare, au comunicat într-o declarație comună mai mulți oficiali, majoritatea dintre aceștia fiind europeni, după o reuniune sâmbătă în marja summitului G20 de la Johannesburg. Aceștia au mai spus că „frontierele nu trebuie modificate prin forță” și s-au arătat îngrijorați „de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei”.

Declarația, publicată pe site-ul Consiliului European, a fost adoptată de președintele Consiliului European António Costa, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, prim-ministrul Canadei Mark Carney, președintele Finlandei Alexander Stubb, președintele Franței Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei Friedrich Merz, premierul Irlandei Micheal Martin, premierul Italiei Giorgia Meloni, premierul Japoniei Sanae Takaichi, premierul Olandei Dick Schoof, premierul Norvegiei Jonas Gahr Støre, premierul Spaniei Pedro Sánchez și premierul Marii Britanii Keir Starmer. Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, s-a alăturat declarației.

Politicienii au salutat „eforturile continue ale SUA de a aduce pacea în Ucraina”. Aceștia au mai spus că proiectul inițial al planului, format 28 de puncte, include elemente importante care vor fi esențiale pentru o pace justă și durabilă.

„Prin urmare, considerăm că proiectul reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare. Suntem pregătiți să ne angajăm pentru a asigura durabilitatea unei păci viitoare. Suntem clari în ceea ce privește principiul că frontierele nu trebuie modificate prin forță. De asemenea, suntem îngrijorați de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei, care ar face Ucraina vulnerabilă la atacuri viitoare”, se arată în declarația adoptată.

În același timp, politicienii au declarat că „implementarea elementelor referitoare la Uniunea Europeană și la NATO ar necesita acordul membrilor UE, respectiv NATO”.

„Profităm de această ocazie pentru a sublinia cât de puternic este sprijinul nostru continuu acordat Ucrainei. Vom continua să colaborăm îndeaproape cu Ucraina și SUA în zilele următoare”, se mai arată în declarație.

***

Amintim că administrația președintelui SUA, Donald Trump, a propus un plan de pace format din 28 de puncte. Documentul prevede ca Crimeea, Lugansk și Donețk să fie recunoscute de facto ca teritorii rusești, iar regiunile Herson și Zaporojie să fie înghețate de-a lungul liniei de contact. Ucraina ar urma să își retragă trupele din zona pe care o controlează în prezent în regiunea Donețk, aceasta devenind zonă tampon neutră și demilitarizată, recunoscută internațional ca aparținând Rusiei. Planul introduce, pentru prima dată, garanții de securitate pentru Ucraina, însă fără detalii: doar că, în cazul unei noi invazii ruse, ar exista un răspuns militar coordonat, iar sancțiunile împotriva Moscovei ar fi restabilite. Totodată, conform planului, Ucraina ar trebui să includă în Constituție că nu va adera niciodată la NATO, iar Alianța să adopte o prevedere similară. La fel, potrivit planului, Kievul poate adera la UE. În același timp, trebuie să organizeze alegeri în termen de 100 de zile.

Potrivit presei internaționale, SUA ar fi cerut ca Ucraina să accepte planul până joi, sugerând că, în caz contrar, ar putea înceta sprijinul militar.

Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a declarat că a oferit deja un răspuns în timpul inaugurării sale în calitate de președinte, când s-a angajat „prin toate acțiunile sale să apere suveranitatea și independența Ucrainei”. „Pentru mine nu a fost o formalitate, ci un jurământ pe care îl respect zilnic și pe care nu îl voi trăda niciodată. Interesul național ucrainean trebuie să fie respectat”, a comunicat el. Liderul de la Kiev a menționat, în adresarea sa către popor, că dorește modificarea documentului, astfel încât acesta să includă clar „onoarea și demnitatea ucrainenilor”. Totodată, Zelenski a avertizat că urmează o săptămână dificilă, iar asupra Ucrainei ar putea fi exercitate presiuni.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Federația Rusă a primit „planul de pace”. Potrivit lui Putin, acest plan „ar putea sta la baza unei reglementări finale de pace”, însă a precizat că textul documentului nu a fost discutat cu Moscova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: