captură foto

„Sistemul judecătoresc pune în pericol securitatea statului”. Maia Sandu a venit la ședința Consiliului Superior al Magistraturii (LIVE)

Președinta țării Maia Sandu participă la ședința Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) din 27 mai. Șefa statului a discutat cu membrii Consiliului despre corupția judecătorilor, independența magistraților și anumite dosare de rezonanță. La final, s-a convenit ca membrii CSM să elaboreze și să expedieze Președinției un plan cu privire la acțiuni care urmează a fi întreprinse pentru a curăța justiția.

Maia Sandu a precizat că a așteptat adunarea generală pentru a se adresa magistraților, însă pentru că aceasta „se tot amână”, a decis să se adreseze atât membrilor CSM, cât și judecătorilor.

„Vreau să vă adresez o rugăminte. Așa cum cunoașteți, în calitate de președinte, voi fi parte a procesului de numire a judecătorilor în funcție. Vreau să vă solicit respectuos să analizați cu toată diligența integritatea candidaților pe care îi veți propune, ca să nu petrecem următorii ani în dispute majore la acest subiect”, a declarat Maia Sandu.

Șefa statului a mai declarat că, în prezent, din păcate, sistemul judecătoresc pune în pericol securitatea statului”.

„Vă rog să mă credeți, nu exagerez. Nu este o noutate că unii judecători iau decizii ilegale, îndeplinind anumite ordine sau încercând să câștige bani. Aceste decizii nedreptățesc oamenii și dăunează statului. Judecătorii din sistem recunosc foarte bine situația. Dar nu știu dacă înțelegeți amploarea daunelor pe care o provoacă deciziile ilegale”, a mai spus Sandu și s-a referit la cazurile pierdute la CEDO.

Președinta țării a amintit și de dosarul „Laundromat”: „Am văzut decizia CSM-ului, care a acceptat demersul magistraților de a reveni în sistem. Iar statul trebuie să le plătească compensații. Nu cred că este cineva care nu înțelege cât de gravă este această crimă economică. Este vorba despre zeci de milioane de dolari”.

Maia Sandu a vorbit și despre independența justiției.

„Mă întreb dacă sistemul își dorește cu adevărat independență și corectitudine din partea celor cu funcții înalte. Pentru că dacă vrea, corectitudine, nu înțeleg de ce au fost scoși basma curată cei care au fost prinși asupra faptului că cumpărau deputați. La numărul de deputați care s-au vândut, a fost un singur caz și de acolo – au fost scoși basma curată. Rezultă că judecătorilor le place că sunt deputați care se cumpără”, a mai spus Maia Sandu.

În replică, reprezentanții CSM au atras atenția că vizita președintei țării nu a fost anunțată. De asemenea, aceștia au argumentat că CSM nu este organul care face justiție. De asemenea, un reprezentant al Consiliului a menționat că în sistem sunt, în mare parte, judecători onești și profesioniști.

Maia Sandu a întrebat membrii CSM de a ce a fost promovată judecătoarea Chișcă-Doneva la Curtea Supremă de Justiție (aceasta a făcut parte din completul de judecători ce a luat decizia finală în cazul „Gemenii” și a dus la obligarea statului de către CtEDO să achite prejudicii de până la 3,6 mln. de euro. În martie 2021, aceasta a fost numită președintă interimară la CSJ).

La finalul ședinței, s-a conenit ca membrii CSM să elaboreze un plan privind curățarea justiției. Documentul urmează să fie expediat Președinției.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Partidul „ȘOR”

„Ajutorul umanitar” semnat la Moscova de Guțul și Constantinov s-a transformat în amenzi pentru mii de persoane din Găgăuzia

24.000 de persoane de pe teritoriul UTA Găgăuzia au fost documentate pentru corupție electorală, scrie TVR Moldova cu referire la Inspectoratul General al Poliției. Dintre acestea, aproape 5000 de persoane au fost sancționate efectiv. Potrivit sursei citate, cazurile sunt legate de programul de „ajutoare umanitare” inițiat de conducerea regiunii în aprilie 2024.

Între aprilie 2024 și septembrie 2025, în regiunea găgăuză au fost documentate 24.000 de persoane implicate în corupere electorală, a declarat Inspectoratul General al Poliției. Dintre acestea, 4.950 au fost sancționate efectiv, iar restul au fost eliberate de răspundere după ce s-au autodenunțat și au sprijinit autoritățile în investigarea faptelor.

Potrivit sursei citate, cazurile sunt legate de un program de „ajutoare umanitare” inițiat de conducerea UTA Găgăuzia în aprilie 2024. Bașcanul Evghenia Guțul și Dmitri Constantinov, atunci președinte al Adunării Populare, au semnat atunci la Moscova un acord prin care pensionarii și angajații din sectorul public urmau să primească aproximativ 2.000 de lei lunar, în total între 25.000 și 30.000 de persoane. Potrivit TVR, programul ar fi fost prezentat ca sprijin din partea lui Ilan Șor și urma să fie distribuit prin banca rusă Promsveazbank, sancționată de UE.

Conform legislației Republicii Moldova, persoanele care au oferit unui alegător bani, bunuri sau servicii pentru a-l determina să voteze sau să nu voteze riscă de la doi la șase ani închisoare, cu amendă de la 37.500 de lei până la 57.500 de lei și cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții pe un termen de până la cinci ani.

***

Amintim că, în iunie 2023, pensionarii și persoanele social vulnerabile din Găgăuzia au primit „un cadou” din partea Ambasadei Rusiei în Moldova. Doar cu pașaportul, aceștia au beneficiat de un „ajutor” de la 100 până la 500 de dolari americani. Dorin Recean, atunci premier, a declarat că Guvernul ar putea stopa ajutoarele. Oficialul a calificat „cadourile” drept „neadecvate”. 

Ulterior, în aprilie 2024, bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, a anunțat, din Rusia, „beneficiile” unui acord semnat la Moscova cu o bancă rusească aflată pe listele sancțiunilor UE. Guvernatoarea autonomiei a dat asigurări că toți pensionarii și angajații din sectorul public din regiune vor putea primi, începând cu 1 mai, câte 2.000 de lei prin intermediul cardurilor bancare rusești „Mir”. În acel context, într-o reacție pentru NM, ministrul Finanțelor a declarat că aceste carduri nu pot fi utilizate pe teritoriul R. Moldova, ținând cont că sistemul nu este valabil în țara noastră.

Cu toate acestea, în august 2024, Guțul anunța că pensionarii și angajații din sectorul bugetar ai autonomiei au primit a patra tranșă de 2.000 de lei. Totodată, ea menționa că peste 30.000 de persoane din regiune erau beneficiarii acesteia, relatează Infotag.

Pe 1 decembrie 2025, deputatul Adunării Populare din autonomie, Alexandr Tarnavschi, a scris pe blogul său că mii de locuitori ai regiunii „au suferit, au primit amenzi uriașe și au fost implicați în primirea de fonduri ilegale”.

***

Actualmente, Găgăuzia este condusă preponderent de exponenți ai politicianului fugar Ilan Șor, care este condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară” și se ascunde de justiție în Rusia. Șor a început să controleze practic autonomia după ce candidata sa, Evghenia Guțul, a câștigat alegerile pentru funcția de bașcan din 2023.

În august 2025, Evghenia Guțul a fost condamnată de prima instanță la 7 ani de închisoare, în dosarul de finanțare ilegală a fostului partid „Șor”. În prezent, Guțul este deținută în penitenciarul nr. 13 din Chișinău.

În noiembrie 2025, Dmitri Constantinov a anunțat că renunță la funcția de președinte al Adunării Populare a Găgăuziei. În decembrie curent, procurorii au anunțat că solicită 13 ani de închisoare pentru Constantinov. Potrivit TVR Moldova, sentința în privința lui Constantinov, judecat pentru abuz de putere și delapidare, va fi pronunţată la sfârşitul lunii decembrie.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: