Maia Sandu susține că amendamentele la Legea amnistiei sunt cele care au creat vulnerabilități și au fost abuzate de diferiți oameni din sistem. Șefa statului afirmă că se va face o cercetare în raport cu cei care au comis abuzurile, atât din justiție, cât și din sistemul penitenciarelor, dar se va analiza și contextul în care s-a modificat legea și de ce nu s-au luat în calcul riscurile.
„Amendamentele la Legea amnistiei sunt cele care au creat riscuri și vulnerabilități. Vulnerabilități care au fost abuzate de diferiți oameni din sistem. Și acum trebuie dusă până la capăt și făcută riguros cercetarea în raport cu cei care au comis aceste abuzuri: oameni din sistem, mă refer și la justiție, și la cei din sistemul penitenciarelor”, a declarat Maia Sandu pentru presă.
Totodată, șefa statului insistă ca să fie analizat contextul în care s-a intervenit cu amendamentele și de ce s-a permis introducerea acestora fără a fi luate în calcul riscurile.
„În același timp, trebuie analizat de organele responsabile de ce s-a modificat legea, de ce s-a intervenit cu aceste amendamente, de ce nu s-a făcut o analiză a riscurilor, pentru că, știm cu toții, nu este o noutate că aceste riscuri există, când justiția încă nu este reformată până la capăt. Și știind că și în ANP avem încă cazuri când oamenii nu-și îndeplinesc corect responsabilitățile. Se va analiza pe ambele părți cine și de ce s-au produs aceste lucruri. Între timp, instituțiile fac totul ca să asigure siguranța cetățenilor”, a subliniat președinta.
Și Ministerul Justiției a oferit, în premieră, o reacție detaliată referitoare la scandalul generat de legea amnistiției și eliberarea unor condamnați pe viață. Într-un comunicat oficial, instituția a subliniat că, „toți deținuții, inclusiv cei condamnați la detențiune pe viață, trebuie să beneficieze de dreptul la speranța reintegrării în societate și posibilitatea de a-și revizui pedeapsa”. Totodată, instituția a menționat că e „regretabil” că în privința unor deținuți, cazurile au fost examinate „într-un mod neobișnuit de rapid, lipsit de claritate și credibilitate”. În ceea ce privește suspiciunile de abuzuri în aplicarea legii amnistiei, Ministerul Justiției a anunțat că a demarat o anchetă detaliată și a aplicat mai multe măsuri pentru a preveni abuzuri ulterioare.
***
Pe 27 martie 2025 a fost eliberat dintr-o închisoare Alexandru Sinigur – lider criminal condamnat anterior pe viață. Între timp, Alexandru Sinigur a fost reținut, pe un alt dosar. În spațiul public au apărut informații potrivit cărora eliberarea s-ar fi făcut în baza legii amnistiei, însă deputata Olesea Stamate a respins această ipoteză. Ea a comentat și speculațiile privind un eventual interes personal sau al apropiaților săi în acest caz. Premierul Dorin Recean a anunțat că urmează să se stabilească dacă decizia a fost rezultatul unor lacune legislative sau al unor abuzuri.
Pe 4 aprilie, PAS și liderul acestuia Igor Grosu au anunțat că Stamate a fost exclusă din partid. Totodată, i-au cerut să-și depună mandatul de deputat. Conform PAS, Stamate „a introdus mai multe amendamente la legea amnistiei (3 la număr), care au permis, într-un final, eliberarea deținuților”: „Odată introdusă în legea amnistiei posibilitatea comutării detenției pe viață la închisoare pentru 30 de ani – a devenit posibilă aplicarea prevederilor Articolului 91 alin. (4) lit. b), care permit liberarea condiţionată a celor care au ispășit ⅔ din termen. (…) Din cauza unui abuz de încredere, am votat o lege modificată de o colegă, specialist în domeniu, a cărei bună credință nu a fost pusă la îndoială la acea vreme”. În reacție, Stamate a spus că toate acțiunile sale „au fost corecte și legale”.
Amintim că, în decembrie 2021, deputații au adoptat proiectul de lege privind amnistia, în legătură cu aniversarea a 30 de ani de independență a Republicii Moldova. Se menționa că peste 1700 de deținuți cad sub incidența amnistiei, 67 dintre care vor fi pasibili liberării imediate, iar, în cazul celorlalți, va fi aplicată liberarea condiționată înainte de termen sau liberarea după reducerea termenului. Se mai preciza că actul de amnistie nu poate fi aplicat față de persoanele care au săvârșit infracțiuni deosebit sau excepțional de grave. Totuși, luând în considerare faptul că din categoria respectivă de persoane unii au executat deja termene mari de detenție, potrivit proiectului de lege, se propunea ca pedeapsa penală aplicată acestora să fie redusă parțial, cu anumite excepții. Ulterior, potrivit PAS, Stamate a introdus trei amendamente la legea amnistiei, care ar fi permis, în cele din urmă, eliberarea deținuților condamnați pe viață – informație pe care deputata o neagă.
Între timp, deputata Olesea Stamate a declarat că amendamentele au fost adoptate printr-o procedură legală, iar problema constă mai degrabă în aplicarea legii de către Administrația Națională a Penitenciarelor și instanțelor judecătorești decât în conținutul modificărilor respective.
Pe 4 aprilie, premierul Dorin Recean a solicitat demisia imediată a șefului Administrației Naționale a Penitenciarelor. Tot pe 4 aprilie 2025, Parlamentul a votat de urgență un proiect de lege care interzice persoanelor condamnate la detenție pe viață să beneficieze concomitent de comutarea pedepsei prin amnistie și de liberare condiționată. Pe 8 aprilie, Procuratura Generală a anunțat că Ion Munteanu a sesizat Curtea Constituțională cu privire la două amendamente la Legea amnistiei. Ulterior, Curtea Constituțională a suspendat temporar unele prevederi ale legii.
Tot pe 8 aprilie, Consiliul Superior al Magistraturii a anunțat că Inspecția Judiciară va analiza toate actele judecătorești pronunțate în cauzele privind amnistierea persoanelor condamnate la detențiune pe viață. Potrivit CSM, până în prezent, din totalul celor 77 de demersuri înaintate de Penitenciarul nr. 17, amnistia a fost aplicată în 15 cazuri.
