Maib și Proiectul Tehnologiile Viitorului, finanțat de USAID, Suedia și Marea Britanie au semnat un Acord de Cooperare pentru a promova e-comerțul și a dezvolta soluții financiare inovatoare pentru IMM-urile din Moldova

  • Datele unui studiu de piață arată că în Republica Moldova ponderea comerțului electronic (e-comerțul) este de doar 4% din comerțul intern total, cu un volum anual de aproximativ 155 de euro pe cap de locuitor.
  • În țara vecină, România, acest indicator este de patru ori mai mare.

În linie cu activitățile de susținere a clienților și dezvoltării mediului antreprenorial din Republica Moldova, maib anunță despre semnarea unui Acord de Cooperare cu Proiectul Tehnologiile Viitorului, finanțat de USAID, Suedia și Marea Britanie. Acordul semnat la 16 martie 2023 unește eforturile instituțiilor pentru a dezvolta ecosistemul comerțului electronic și a promova soluțiile financiare inovatoare pentru IMM-urile din Republica Moldova.

Cooperarea include o serie de activități care vor sprijini mediul de afaceri să îmbrățișeze tehnologiile, să adere la comerțul electronic, să utilizeze plățile online, să sprijine integrarea pe platformele de marketplace și să dezvolte economia cashless.

Scott Hocklander, șeful Misiunii USAID în Moldova:

„Împreună cu partenerii noștri, Suedia și Marea Britanie, USAID se bucură să anunțe lansarea oficială a parteneriatului cu maib pentru a încuraja IMM-urile din Moldova să se digitalizeze și să profite de beneficiile comerțului electronic. Piețele de comerț electronic interne și externe au un potențial uriaș de creștere și pot contribui la reducerea economiei tenebre și la promovarea unei economii durabile în Moldova. Cu o piață globală de comerț electronic evaluată la 3,5 trilioane dolari, oportunitățile de comerț electronic sunt cu adevărat infinite.

USAID are o istorie de durată deja a susținerii ecosistemului de comerț electronic al Moldovei. De aceea, acest parteneriat cu maib este atât de interesant: creează stimulente și oportunități pentru IMM-urile din Moldova de a adopta comerțul electronic cu finanțare specializată, programe informaționale și promoționale și un mediu de afaceri consolidat”.

Andrii Glevatskyi, vicepreședinte maib, șef al Diviziei Business Banking (IMM):

„În ultima perioadă atestăm un interes tot mai mare al antreprenorilor pentru aderarea la comerțul electronic și implementarea tehnologiilor oferite de maib pentru achitările online. Tendința vine și ca urmare a pandemiei, care a demonstrat cât de important pentru o afacere este să fie bine tehnologizată și orientată către clienți, cu soluții de plată disponibile la un click distanță, dar și ca urmare a preferințelor de plată ale clienților care optează tot mai mult pentru cumpărăturile online.

Maib susține clienții atât prin produsele dedicate e-comerțului, cât și prin consultanța și asistența acordată pe parcursul întregului proces de integrare a tehnologiilor de plată. Suntem onorați să ne unim eforturile cu USAID și Proiectul Tehnologiile Viitorului pentru a ajuta afacerile din Republica Moldova să își dezvolte comerțul electronic la nivelul următor prin soluții simple, securizate, comode”.

Proiectul începe în luna martie a.c. prin activități și evenimente de sprijinire directă a procesului de adopție a comerțului electronic de către întreprinderile mici și mijlocii. Potrivit Doinei Nistor, directoarea Proiectului Tehnologiile Viitorului, în următoarea perioadă vor fi susținute circa 150 de IMM-uri, care vor dezvolta comerțul electronic în Moldova și în regiune, iar mai mulți parteneri își vor uni eforturile în această direcție, inclusiv Alianța Întreprinderilor Mici și Mijlocii din Moldova (AIM) și Camera de Comerț Americană în Moldova (AmCham Moldova), pentru ca e-comerțul să devină o practică, parte a businessului regional.

Maib – unim eforturi, dezvoltăm afaceri!

Despre Proiectul Tehnologiile Viitorului în Moldova, finanțat de USAID, Suedia și Marea Britanie

Proiectul Tehnologiile Viitorului în Moldova, finanțat de USAID, Suedia și Marea Britanie susține dezvoltarea economiei digitale, creative și prietenoase mediului în Moldova. Proiectul, cu un buget de 52,8 mln. USD și o durată de implementare de 5 ani (2021-2026),  promovează, în echipă cu partenerii cheie, inovația și noile tehnologii în următoarele sectoare strategice pentru R. Moldova – tehnologia informațiilor și comunicației (TIC), ingineria, industria ușoară, industriile creative și digital media – pentru a spori competitivitatea și integrarea acestora pe piața globală.

Despre maib

Maib este cea mai mare bancă din Moldova, având importanță sistemică și deservind aproape o treime din populația țării. Din 2018, cel mai mare acționar al maib este un consorțiu, care include Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Invalda INVL, un grup lider de gestionare a activelor din țările baltice și Horizon Capital, un fond de investiții privat concentrat pe piețele emergente din Europa.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Acord SUA-Danemarca privind Groenlanda. Trump anunță consolidarea prezenței militare americane pe insulă

Statele Unite ale Americii au ajuns la un acord cu Danemarca și Groenlanda care le-ar oferi Washingtonului „control permanent” asupra securității insulei. Anunțul a fost făcut de președintele american Donald Trump pe rețeaua sa de socializare Truth Social.

Potrivit lui Trump, SUA vor avea „pentru totdeauna” dreptul de a „face în Groenlanda tot ceea ce este necesar” pentru a asigura securitatea insulei și a SUA.

Președintele american a mai afirmat că niciun „adversar” al SUA nu va putea avea în Groenlanda baze militare, trupe sau investiții fără „acordul direct, în scris” al Washingtonului. Trump a anunțat totodată că Statele Unite ale Americii vor începe „imediat” să-și consolideze prezența militară pe insulă, transmite The Moscow Times.

Prim-ministra daneză Mette Frederiksen a comunicat că acordul dintre SUA, Danemarca și Groenlanda privind consolidarea securității în Arctica și Atlanticul de Nord urmează să fie semnat săptămâna viitoare. Documentul va intra în vigoare după ce va trece prin procedurile necesare în parlamentele naționale.

Frederiksen a calificat acordul drept „foarte benefic pentru NATO și Europa”. Ea a precizat că documentul recunoaște suveranitatea și integritatea teritorială a Danemarcei, precum și dreptul groenlandezilor la autodeterminare.

Premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a declarat, la rândul său, că acordul ține cont de interesele insulei și de rolul acesteia în cooperarea internațională. „Este în beneficiul tuturor”, a spus el.

Un oficial american a declarat pentru Fox News că acordul va rămâne în vigoare chiar și în cazul în care Groenlanda își va dobândi independența.

Groenlanda are aproximativ 56 000 de locuitori și este un teritoriu autonom în cadrul Danemarcei. Donald Trump a susținut în repetate rânduri că Statele Unite trebuie să preia controlul asupra insulei, invocând interese de securitate națională și amenințarea reprezentată de Rusia și China. Anterior, el a propus ca Danemarca să vândă Groenlanda și nu a exclus posibilitatea folosirii forței în cazul unui refuz.

Groenlanda ar urma să fie integrată într-o rețea de stații radar și baze militare care include obiective din Alaska și Canada, declara în primăvară generalul Gregory Guillot, comandantul Comandamentului Nord al Forțelor Armate ale SUA. Potrivit acestuia, Washingtonul intenționează să aibă pe insulă și un port de mare adâncime, precum și o bază pentru antrenarea forțelor speciale.

În perioada de vârf a Războiului Rece, SUA aveau peste 10 000 de militari staționați în Groenlanda, insula fiind atunci un punct important pentru monitorizarea rachetelor sovietice.

În prezent, în Groenlanda se află instalații ale Forțelor Spațiale ale SUA și sisteme radar de mare putere, precum și aproximativ 100 de militari americani care deservesc sistemele de avertizare timpurie și de apărare antirachetă.

gov.md

Vasile Tofan, la Etno Fest Taraclia: Moldova este puternică atunci când știm să trăim împreună

Premierul Vasile Tofan a participat sâmbătă, 19 septembrie, la cea de-a 25-a ediție a Festivalului Etno Fest Taraclia. În cadrul evenimentului, șeful Guvernului a vorbit despre unitatea dintre comunitățile etnice din Republica Moldova, păstrarea limbilor și identității culturale și importanța respectului reciproc.

Premierul a spus că, într-o perioadă marcată de războiul din apropierea țării și de propagandă, este important ca diferențele dintre comunități să nu fie folosite pentru a diviza societatea.

Trăim într-o perioadă complicată. Tocmai de aceea este important să ne amintim un lucru simplu: Moldova este puternică atunci când știm să trăim împreună. În limbi diferite. Cu tradiții diferite, cu istorii de familie diferite, dar în pace, cu respect unii față de alții și cu sentimentul că aceasta este țara noastră comună”, a declarat Vasile Tofan, conform unui comunicat al Guvernului.

Premierul a vorbit și despre rolul comunității bulgare în dezvoltarea Republicii Moldova, menționând că istoria raionului Taraclia reflectă modul în care s-a format țara „generație după generație, cultură după cultură”. Potrivit lui Tofan, comunitatea bulgară reprezintă și o punte între Republica Moldova și Bulgaria.

Totodată, premierul a subliniat că fiecare comunitate etnică trebuie să-și poată păstra limba și identitatea culturală.

Vreau ca bulgarii din Moldova să vorbească bulgara, găgăuzii să păstreze limba găgăuză, ucrainenii să păstreze limba ucraineană – ca fiecare comunitate să transmită copiilor limba părinților și bunicilor săi. Faptul că știm încă o limbă și încă o cultură nu ne face mai puțin moldoveni, ci face Moldova mai bogată”, a spus Vasile Tofan.

În cadrul vizitei la festival, premierul a mers la târgul meșteșugarilor și al producătorilor locali, unde a discutat cu participanții și a văzut produsele și tradițiile prezentate de comunitățile din regiune.

Facebook/Guvernul Republicii Moldova

Facebook/Guvernul Republicii Moldova

Facebook/Guvernul Republicii Moldova

Etno Fest Taraclia este organizat de peste două decenii și promovează tradițiile, meșteșugurile, gastronomia și dialogul intercultural. Ediția din acest an este una jubiliară și a fost inclusă, pentru prima dată, în Agenda cultural-turistică „Pomul Vieții” 2026.

zn.ua

Trump interzice accesul la Casa Albă pentru jurnaliștii a trei instituții media: „Sunt mândru”

Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat sâmbătă, 19 septembrie, că jurnaliștii de la CNN, MSNOW și Politico nu vor mai avea acces la Casa Albă. Liderul american a acuzat aceste instituții media că ar răspândi informații false.

Sunt mândru să anunț că, începând de acum, CNN, MSNOW (care și-a schimbat recent numele din MSNBC din cauza lipsei de audiență și de încredere!) și Politico nu vor mai avea acces la Casa Albă, din cauza promovării constante a știrilor false”, a scris Donald Trump pe rețeaua sa socială, Truth Social, potrivit Meduza.

El a mai afirmat că instituțiile media respective „nu ar trebui să aibă posibilitatea de a publica sau difuza în mod repetat invenții și minciuni atunci când relatează despre activitatea președintelui Statelor Unite, a administrației Trump sau despre Statele Unite în general”.

Amintim că, în februarie 2025, la scurt timp după revenirea lui Trump la Casa Albă, administrația sa a limitat accesul jurnaliștilor de la Associated Press în Biroul Oval și la bordul aeronavei prezidențiale. Măsura a fost luată după ce agenția a refuzat să folosească denumirea „Golful Americii” în loc de „Golful Mexic”.

Ulterior, administrația Trump a anunțat noi reguli privind accesul presei la Casa Albă. Potrivit acestora, componența grupului restrâns de jurnaliști care îl însoțesc pe președinte și îi urmăresc activitatea (press pool) urma să fie stabilită de echipa de presă a administrației.

Bucureștiul condamnă deschiderea secțiilor de votare în Transnistria pentru alegerile în Duma de Stat a Rusiei: „Încalcă suveranitatea R. Moldova”

Autoritățile de la București condamnat vineri, 18 septembrie, deschiderea secțiilor de votare în regiunea transnistreană pentru alegerile în Duma de Stat a Federației Ruse, fără acordul Chișinăului. Acestea au subliniat că demersul încalcă suveranitatea și integritatea teritorială a țării. Afirmațiile au fost făcute într-o declarație emisă de Ministerul Afacerilor Externe al României.

România condamnă organizarea scrutinului de către Federația Rusă în regiunea transnistreană a Republicii Moldova, fără consimțământul autorităților de la Chișinău. Acest demers încalcă suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova și vine în totală contradicție cu eforturile autorităților de la Chișinău și ale partenerilor internaționali menite să faciliteze reglementarea politică a problemei transnistrene”, a transmis MAE.

Totodată, instituția a reafirmat sprijinul României pentru suveranitatea, independența și integritatea teritorială a Republicii Moldova, în cadrul frontierelor lor recunoscute internațional.

Alegerile pentru Duma de Stat a Federației Ruse au început vineri, 18 septembrie, și se desfășoară până duminică, 20 septembrie. Acestea sunt primele alegeri parlamentare ruse de la declanșarea invaziei ruse la scară largă în Ucraina, în februarie 2022. Scrutinul este organizat inclusiv în teritoriile ucrainene ocupate de Rusia.

În Republica Moldova, pe teritoriul controlat de autoritățile constituționale, a fost autorizată o singură secție de votare. Aceasta se află la Ambasada Federației Ruse din Chișinău și a fost coordonată cu autoritățile moldovene.

Rusia a anunțat însă deschiderea a încă 16 secții de votare în regiunea transnistreană, fără acordul autorităților constituționale de la Chișinău.

Ministerul Afacerilor Externe și Biroul politici de reintegrare de la Chișinău au declarat anterior că deschiderea secțiilor de votare fără acordul autorităților constituționale este inacceptabilă și reprezintă o încălcare a suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova. Autoritățile de la Chișinău au protestat oficial față de intenția Moscovei, iar ambasadorul rus a fost convocat la MAE și i-a fost înmânată o notă de protest.

скриншот//NM

VIDEO Igor Dodon va fi audiat în dosarul „kuliok”

Liderul socialiștilor, Igor Dodon, va fi audiat pe 24 sau 25 septembrie în dosarul denumit generic „Kuliok”, în care este cercetat. Judecătorul a anunțat acest lucru pe 18 septembrie, în cadrul ședinței de la Curtea Supremă de Justiție. Potrivit avocatului lui Dodon, data exactă nu este deocamdată cunoscută. După audierea inculpatului, vor urma pledoariile finale.

La următoarea ședință de judecată, din 23 septembrie, partea apărării este obligată să asigure prezența a cinci martori. Amintim că dosarul „Kuliok” a fost reluat de la zero la sfârșitul lunii noiembrie anul trecut din cauza modificării completului de judecată. Președintele socialiștilor, Igor Dodon, este acuzat că ar fi primit ilegal de la fostul lider al Partidului Democrat din Moldova, Vladimir Plahotniuc, între 600 de mii și un milion de dolari pentru finanțarea PSRM. Dodon pledează nevinovat.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: