Mecanismele și relațiile instituționale dintre Autoritățile Centrale și Autonomia Găgăuză, discutate de către comunitatea de experți și parteneri de dezvoltare

Mecanismele de cooperare și coordonare dintre autoritățile centrale și Autonomia găgăuză precum şi o serie de recomandări pentru îmbunătățirea acestora au fost discutate pe 1 iulie, 2022, de către comunitatea de experți si parteneri de dezvoltare la prezentarea raportului „Analiza aranjamentelor și relațiilor instituționale dintre autoritățile centrale și Autonomia găgăuză”.

Raportul a fost realizat de CMI – Fundația pentru pace Martti Ahtisaari în cadrul proiectului „Dialog privind Găgăuzia” cu suportul financiar al Suediei.

„Salutăm prezentarea raportului care are rolul de a informa mai bine comunitatea națională și internațională cu privire la mecanismele dintre centru și autonomie. Din punctul meu de vedere, consolidarea democrațiilor noastre prin discutarea diferitelor perspective, susținerea unor soluții relevante și dezvoltarea țării în conformitate cu necesitățile și drepturile tuturor oamenilor este singura cale durabilă de urmat. Sper că atât Parlamentul, cât și Adunarea Populară, pe baza constatărilor și recomandărilor raportului, vor investi în transformarea acestui dialog într-o platformă permanentă și vor dedica pentru acest scop, atât angajament cât și resurse necesare”,

a declarat Ambasadoarea Suediei în Moldova, Katarina Fried.

Publicația analizează procedurile și mecanismele pentru relațiile instituționale dintre centru și autonomie și scoate în evidență domeniile care ar trebui să fie discutate în cadrul Grupului de lucru parlamentar privind Găgăuzia (GLP) privind eficacitatea aranjamentelor autonomiei. Totodată raportul este primul document complex care va servi mediului politic, academic, societatea civilă, administrația publică precum și alte părți interesate, să înțeleagă mai bine Autonomia și cum funcționează aceasta în cadrul Republicii Moldova.

„Suntem conștienți de munca depusă pentru elaborarea acestui studiu care este foarte important pentru Republica Moldova. Astăzi, țara noastră este prinsă de provocări interne, regionale și geopolitice. Provocările pe dimensiunea Autonomiei sunt multe, dar sunt sigur că vor avea un final pozitiv și noi vom dezvolta o autonomie funcțională pe teritoriul RM, vom deveni un stat exemplu în care se dialoghează, se discută și întotdeauna se găsește consens, pe căi politice și diplomatice. Republica Moldova este un stat unitar în parcursul spre Uniunea Europeană, și necesită multă muncă multidimensională. Avem nevoie de susținerea organizațiilor internaționale, partenerii de dezvoltare, pe dimensiuni interetnice, prin programe interculturale, științifice, de promovare, de integrare națională, ca într-un final să devenim un stat puternic, cu o Autonomie funcțională pe teritoriul său”,

a declarant copreședintele GLP din partea Parlamentului, dl Vladimir Bolea

Managerul de țară al CMI, Steve Young, a subliniat următoarele:

„Acest raport este unic și că acesta a fost primul raport de acest gen elaborat în ultimii 25 de ani care a abordat aspecte legate de mecanismele de funcționare a Autonomiei și va servi drept document de bază pentru dezvoltarea viitoare a relațiilor instituționale dintre centru și Autonomie”.

În cadrul evenimentului, autorii raportului, Zdenka Machnyikova și Ion Beschieru, experți ai CMI, au prezentat Raportul care examinează participarea autonomiei în procesul de luare a deciziilor la nivel național, modul de interacțiune a organelor de autoguvernare în cadrul autonomiei, controlul de stat și mecanismele de soluționare a litigiilor și platforma de dialog dintre centru și autonomie.


Raportul conține recomandări, printre care necesitatea de consolidare a capacităților în mai multe domenii pentru îndeplinirea eficientă a competențelor autonomiei. Totodată, publicația evidențiază faptul că aranjamentele existente privind relațiile dintre centru și Autonomie oferă elementele de bază necesare pentru funcționarea autonomiei găgăuze în cadrul sistemului politic al Republicii Moldova, iar pentru continuarea implementării aranjamentelor și statutului Autonomiei este nevoie de clarificarea competențelor. În această privință GLP reprezintă o platformă permanentă importantă pentru avansarea procesului de clarificare a competențelor și abordarea altor subiecte de actualitate în relațiile dintre centru și autonomie.

Raportul este rezultatul unui proces participativ larg cu implicarea autorităților din Chișinău și Comrat, societății civile și a inclus consultări cu instituțiile academice internaționale din perspectiva practicii comparative a relațiilor dintre centru și autonomie.

„Autonomia este un instrument de bună guvernare care se ocupă de pluralismul teritorial și societal, în prezența, dar și în absența relațiilor etnice. Prin urmare, fiecare autonomie este diferită. Designul instituțional contează. La fel și cultura politică și societatea. În principal, pentru ca o autonomie să funcționeze bine, garanțiile procedurale pentru punerea în aplicare, adaptarea și modificarea acordurilor privind statutul autonomiei sunt o parte fundamentală a oricărui sistem de acest tip”,

a menționat dna Elisabeth Alber, cercetător superior în cadrul Institutului Eurac Research, Bolzano, Italia.

Raportul a fost elaborat la solicitarea Grupului de lucru parlamentar privind Găgăuzia, creat în 2015 cu scopul de a îmbunătăți funcționarea Autonomiei găgăuze în cadrul constituțional al Republicii Moldova.

Versiunea electronică a Raportului poate fi accesată aici: https://gagauziadialogue.md/ro/raportul-aranjamentele-si-relatiile-institutionale-dintre-autoritatile-centrale-si-autonomia-gagauza/

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ministrul Educației și Cercetării al României, Daniel David, care se află într-o vizită oficială la Chișinău, a avut pe 7 iunie o întâlnire cu ministrul Mediului, Sergiu Lazarencu. Părțile au discutat despre Inventarul Forestier Național (IFN), un sistem deja implementat în România, care asigură monitorizarea resurselor forestiere prin măsurători periodice realizate pe întreg teritoriul național.

Prin IFN se colectează date despre volumul de masă lemnoasă, suprafața împădurită, regenerarea naturală, sănătatea arborilor și stocul de carbon. Aceste informații sunt folosite pentru planificarea și implementarea unor politici de gestionare durabilă a pădurilor și pentru raportările naționale și internaționale în domeniul mediului.

Ministrul Lazarencu a subliniat importanța accelerării implementării acestui program și în Republica Moldova, evidențiind totodată necesitatea colaborării cu Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură ,,Marin Drăcea” din România. La rândul său, ministrul Daniel Ovidiu David și-a manifestat deschiderea pentru a acorda sprijin în implementarea Inventarului Forestier Național în Republica Moldova ca dovadă a cooperării strânse dintre țările noastre”, a transmis Ministerul Mediului într-un comunicat.

Întrevederea a avut loc în contextul în care Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice din R. Moldova se află în subordinea Ministerului Mediului, în timp ce instituția omoloagă din România – Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură ,,Marin Drăcea” – este subordonată Ministerului Educației și Cercetării.

mediu.gov.md

Ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu, a venit cu precizări după ce regretatul compozitor Eugen Doga a declarat într-un interviu filmat în august 2024 și publicat în urma decesului său, în iunie 2025, că nu primește pensie în Republica Moldova. Oficialul a menționat că, după realizarea interviului, în luna septembrie a anului trecut, plata pensiei maestrului a fost reluată. Potrivit lui, în 2004, Eugen Doga a renunțat la pensia din Republica Moldova pentru a primi prestația socială din Rusia.

Pe 5 iunie, pe canalul de YouTube „mai întreb o dată” a fost publicat un interviu post-mortem cu Eugen Doga, care a fost înregistrat pe 30 august 2024. În cadrul acestuia, compozitorul a relatat că nu primește pensie în țara noastră.

Nu primesc pensie, aici nu am deloc. Cea de la Moscova, care mi-o plătesc, nu o pot folosi. Mi se pare că vreo 3 000 de ruble (circa 650 de lei). Să fie măcar și 100 000, care-i rostul? Eu oricum nu le pot lua. Ce, în fiecare lună să merg la Moscova? (…) Atât este de greu statului să intre în contact cu statul acela să se înțeleagă? (…) Statul nu se interesează. Toți știu că nu-mi plătesc pensie”, a declarat el.

Relatarea maestrului a provocat un val de critici și acuzații în adresa autorităților țării.

În comentariile unei postări pe Facebook, ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu, a menționat că, în perioada 1997-2004, Eugen Doga a beneficiat de pensie în Republica Moldova, iar apoi a renunțat la aceasta pentru a primi în Federația Rusă. Ulterior, compozitorul a solicitat restabilirea pensiei din Republica Moldova, iar din septembrie 2024 plățile au fost reluate.

După ce a fost realizat interviul în cauză, dreptul la pensie a fost restabilit. Instituția media care a realizat interviul în 2024 trebuia ca minimum să specifice acest lucru pentru context”, a spus Buzu.

screenshot

Precizăm că Eugen Doga a spus încă din 2022, într-un interviu, că nu primește pensie în Republica Moldova, deși se adresase în scris șefului statului. „Președintele actual știe, și precedentul știa, și pre-precedentul. Toți știu și nimic”, a subliniat el.

***

Eugen Doga s-a stins din viață pe 3 iunie, la vârsta de 88 de ani.

Acesta a compus simfonie, piese instrumentale de cameră, romanțe, cântece de estradă. Valsul său compus pentru filmul „Tandra și gingașa mea fiară” al regizorului Emil Loteanu a fost recunoscut de UNESCO drept una dintre cele patru capodopere muzicale ale secolului XXI.

Comandamentul Forțelor Aeriene ale Ucrainei a anunțat că militarii ucraineni au doborât pe 7 iunie un avion de luptă multirol rusesc SU-35, pe direcția regiunii Kursk din Federația Rusă. Pe canalul de Telegram al Comandamentului a fost publicat și un videoclip în care apare aeronava prăbușită.

Publicația „Пепел” susține că avionul s-a prăbușit în raionul Korenevo din regiunea Kursk. „Deasupra locului prăbușirii se ridică un nor negru de fum, vizibil din diferite părți ale raionului”, scriu jurnaliștii.

Potrivit canalului rusesc pro-război de Telegram Fighterbomber, avionul a fost doborât deasupra teritoriului Rusiei, iar pilotul a supraviețuit.

Ministerul Apărării al Federației Ruse nu a comentat informația privind distrugerea avionului Su-35.

***

Amintim că, pe 1 iunie, Serviciul de Securitate al Ucrainei a distrus și avariat circa 40 de avioane militare de pe patru aerodromuri din Rusia. Acestea au fost atacate cu 117 drone FPV, care au fost introduse pe teritoriul rusesc, ascunse în cabine de lemn mobile și montate pe camioane. Operațiunea se numește „Pânza de păianjen” și a fost pregătită peste un an și jumătate.

Pe rețelele de socializare circulă un videoclip fals, creat cu ajutorul inteligenței artificiale, despre un așa-zis program guvernamental de îmbunătățire a bunăstării cetățenilor. Anunțul a fost făcute pe 7 iunie de Inspectoratul General al Poliției, care a rugat populația să nu distribuie imaginile.

Inspectoratul General al Poliției avertizează cetățenii cu privire la un videoclip care circulă în aceste zile pe rețelele de socializare, prezentat în mod fals ca un program de stat care are drept scop îmbunătățirea bunăstării moldovenilor. Materialul video este un fals generat cu ajutorul tehnologiei de inteligență artificială, folosind voce sintetică, imagini manipulate (deepfake) și informații fabricate. Vă rugăm insistent: NU distribuiți acest videoclip”, a transmis IGP.

Astfel, oamenii legii îndeamnă cetățenii să verifice sursa informațiilor înainte de a le distribui și să raporteze orice conținut suspect autorităților.

Comunitatea rusă din Moldova solicită să nu fie închisă „Casa Rusă” din Chișinău. În cadrul unei conferințe de presă organizate pe 6 iunie, reprezentanții comunității au declarat că această decizie a autorităților încalcă drepturile minorităților naționale, iar motivele invocate pentru închiderea „Casei Ruse” le-au calificat drept „inventate”.

La rândul său, președinta comunității, Liudmila Lașcenova, susține că autoritățile „intimidează cetățenii” și că, în cazul în care „Casa Rusă” va fi totuși închisă, peste o mie de angajați vor rămâne fără loc de muncă. De asemenea, ea a declarat că s-a adresat președintei Maia Sandu, precum și Parlamentului și Guvernului, cu solicitarea de a nu închide „Casa Rusă”.

Purtătoarea de cuvânt a lui Igor Grosu, Aurica Jardan, a declarat pentru NewsMaker că „Casa Rusă” a devenit o sursă de dezinformare, propagandă și de discuții despre crimele de război ale Federației Ruse în Ucraina. Iar purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a subliniat că Executivul își menține poziția și motivele inițiale care au dus la inițierea procedurii de închidere.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: