Andrei Mardari / NewsMaker

Ministrul Economiei comentează privatizarea fabricii de sticlă: „Statul nu are nevoie de o fabrică de borcane”

Vicepremierul Dumitru Alaiba, ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării, a declarat că statul nu are nevoie de o fabrică de borcane, „ceea ce este fabrica de sticlă în esență”. În contextul privatizării, Alaiba a spus că „noi avem o industrie întreagă de vinuri și avem o singură fabrică care produce aceste sticle și asta este o oportunitate”, adăugând că privatizarea fabricii trebuie să servească ca și instrument de mobilizare a investițiilor străine sau locale. Cu toate acestea, ministrul Economiei nu știe câți bani va obține statul în urma privatizării fabricii.

La emisiunea Ora Expertizei de la Jurnal TV, Alaiba a fost întrebat câți bani mizează să scoată Guvernul din privatizarea bunurilor.

„Nu cred că cineva poate să estimeze cât putem să aducem în buget direct. Ceea ce pot să vă spun e că statul nu are nevoie de o fabrică de borcane, ceea ce este fabrica de sticlă în esență și că unele privatizări trebuie să servească inclusiv ca și instrument de mobilizare a investițiilor străine sau locale cinstite. Important e ca banii să fie făcuți cinstit pentru a anima unele sectoare ale economiei. Or noi avem o industrie întreagă de vinuri și avem o singură fabrică care produce aceste sticle și asta este o oportunitate. Eu înțeleg că din păcate acest cuvânt „privatizare” nu este văzut cu ochi buni de cetățenii noștri dar asta e doar din motivul că ei nu au văzut o privatizare făcută într-adevăr transparent, în interesul statului”, a menționat Alaiba.

***

Pe 5 februarie 2024, directorul Agenției Proprietății Publice Roman Cojuhari anunța că se pregătește scoaterea la privatizare a întreprinderii de stat „Fabrica de Sticlă din Chișinău” și întreprinderii de stat Hotelul „Zarea”. Vor fi scoase la privatizare și unele societăți comerciale, comunica oficialul, dar nu înainte de a fi reorganizate. „Printre aceste societăți sunt Moldtelecom și un șir de tipografii cu capital de stat”, a menționa Cojuhari. Detalii AICI. Câteva zile mai târziu, Cojuhari declara că Moldtelecom rămâne în proprietatea statului și că întreprinderea nu va fi scoasă la privatizare. Cojuhari și-a cerut scuze pentru „greșeala” din 5 februarie cu privire la Moldtelecom. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

„Bătălia pentru democrație nu se va duce doar la urne”: Maia Sandu la Forumul Mass-Media, cere reglementarea spațiului informațional și sprijin pentru presă

Lupta cu dezinformarea, manipularea prin tehnologii bazate pe inteligența artificială și atacurile informaționale externe coordonate vor fi printre cele mai mari provocări ale generației noastre. Declarația a fost făcută de președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, în deschiderea Forumului Mass-Media organizat la Chișinău. Șefa statului a subliniat rolul instituțiilor de presă, care „în ultimii ani au demonstrat o maturitate democratică remarcabilă” și au făcut față presiunilor uriașe.

„Prin munca Dumneavoastră ați contribuit nemijlocit la protejarea democrației, iar jurnalismul de investigație a devenit o adevărată forță civică, care a expus în țară și peste hotare, gravitatea pericolelor existențiale cu care ne-am confruntat. Știm cu toții că nu a fost ușor, dar ați perseverat în a continua să informați corect și să apărați interesul public, chiar dacă anume în acest an a survenit închiderea unor programe importante de sprijin pentru presa liberă”, a declarat Maia Sandu.

Președinta țării a accentuat că în anii următori lupta pentru democrație nu se va duce doar la urne și instituții ci va trece spre mare măsuri la spațiul informaționat, iar autoritățiile trebuie să fie pregătite.

„În acest context, volumul și agresivitatea dezinformării riscă să depășească, în următorii ani, ceea ce am văzut până acum. Impersonarea cu ajutorul inteligenței artificiale sau fabricarea de pseudo-realități nu mai sunt demult riscuri teoretice, ci mijloace folosite la scară largă în multe state și care vor continua să fie utilizate și împotriva noastră, cu încă și mai multă intensitate. Dacă nu conștientizăm acest lucru, nu ne pregătim și nu ne unim forțele, democrația riscă să fie învinsă prin falsuri și manipulare”, a mai spus preșdinta.

Șefa statului a recunoscut problema subfinanțării redacțiilor locale și a subliniat necesitatea identificării unor soluții bazate pe colaborare, eficiență și profesionalizare. Aceasta include modificări legislative și stabilirea unor reguli pentru spațiul online, menținând în același timp libertatea de exprimare, iar noile forme de manipulare să fie sancționate.

 „Știu că nu aveți luxul unor redacții mari sau al unor bugete generoase. În fața acestor realități, trebuie să acționăm împreună. Este imperativă modernizarea cadrului legislativ – pentru că nu mai putem apăra democrația cu instrumentele de acum câteva decenii. Invit comunitatea media, experții și producătorii de conținut să participe activ la elaborarea acestor norme”, a afirmat oficiala.

În acest context, șefa statului a subliniat necesitatea colaborării între instituțiile media, partajarea resurselor și dezvoltarea expertizei jurnalistice, în special în domeniile economiei, securității și integrării europene.

Președinta a mai făcut un apel către Ministerul Educației și Cercetării, mediul universitar și întreaga breaslă jurnalistică, pentru a considera formarea profesională a jurnaliștilor o responsabilitate comună și pentru a introduce educația media și alfabetizarea digitală în școli, ca o investiție pe termen lung în sănătatea democrației.

Potrivit președintelui țării, planul de reziliență aprobat recent de Consiliul Național de Securitate oferă un cadru prin care poate fi consolidat spațiul informațional și pot fi valorificate oportunitățile anilor următori în protejarea democrației.

Forumul Mass-Media este organizat la Chișinău pe 8 și 9 decembrie.  Aflat la cea de-a 10-a ediție, evenimentul, pune în dezbatere, prioritățile legislative în domeniul media și sustenabilitatea instituțiilor de presă, dezvoltarea jurnalismului în epoca giganților tehnologici și a inteligenței artificiale, dar și reflectarea alegerilor în contextul influențelor informaționale străine.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: