Pe data de 15.06.2022, la sediul băncii a avut loc Adunarea generală ordinară anuală a acţionarilor BC „Moldindconbank” S.A.. La Adunarea generală au participat acționarii băncii sau reprezentanții acestora, care dețin 93,74% din total acțiuni cu drept de vot aflate în circulație. Toate chestiunile incluse în ordinea de zi a Adunării generale au fost adoptate cu peste 99% din voturile reprezentate la Adunare.
Adunarea generală a luat act de darea de seamă financiară anuală a Băncii pentru anul 2021 și a aprobat darea de seamă anuală a Consiliului Băncii pentru anul 2021.
Banca a raportat realizări semnificative: o acoperire de peste 20% din piaţă la capitolul activelor (20,6%), a creditelor acordate (20,4%) şi a depozitelor atrase (21,0%). Moldindconbank este prima bancă în segmentul creditării ipotecare, cu o cotă de 27,6%, este banca lider pe piața cardurilor de plată, cu o cotă de 37,8%, precum şi în segmentul operațiunilor cu cardurile de plată. Banca menține un nivel înalt de lichiditate şi capitalizare, demonstrând în anul 2021 cea mai înaltă eficiență financiară în sistemul bancar autohton.
Aceste performanţe reprezintă fundamentul solid pentru dezvoltarea cu succes a băncii şi în continuare. Procesele de digitalizare din cadrul băncii vor transforma instituția în toate domeniile de activitate, propulsând Moldindconbank către cele mai inovative şi avansate standarde ale industriei și a serviciilor de calitate oferite clienţilor.
De asemenea au fost aprobate modificări în Statutul Băncii și s-a confirmat entitatea de audit pentru efectuarea auditului obligatoriu ordinar al situațiilor financiare ale Băncii în anul 2022.
Referitor la plata dividendelor, Adunarea generală, ținând cont de recomandarea Băncii Naționale a Moldovei de abținere pe parcursul anului 2022 de la distribuirea de dividende până la atenuarea efectelor negative, cauzate de situația curentă, a hotărât că profitul net al Băncii pentru anul 2021 se va considera profit nedistribuit până la adoptarea de către Adunarea generală a unei alte hotărâri în acest sens. După această decizie, rata de adecvare a capitalului a crescut cu peste 31%, ceea ce confirmă încă o dată stabilitatea instituției.
Rezultatul votului Adunării generale va fi adus la cunoștința acționarilor Băncii prin publicarea unui comunicat informativ în ziarul „Capital Market” şi pe pagina web a băncii, în termenul stabilit de legislația în vigoare.
Moldindconbank este o bancă de importanță sistemică pentru Republica Moldova, confirmând statutul de bancă de top și în anul 2021 prin pozițiile de lider pe piață la cele mai importante segmente. Realizările băncii se datorează echipei de profesioniști și susținerii acordate de acționarul majoritar DOVERIE UNITED HOLDING din Bulgaria.
Cele mai importante știri din Moldova și din lume în noua ediție NewsMaker!
Cele mai importante știri din Moldova și din lume în noua ediție NewsMaker!
— O dronă rusească a survolat spațiul aerian al țării? — Țuțu și-a luat bilet de întoarcere în Moldova — Fostul deputat Vladimir Andronachi, reținut — Nu te juca cu votul! – campanie lansată de poliție — „Partidul Nostru” respinge o coaliție cu și blocul „Чужая свадьба” — Ceban, revenit din Italia: nu sunt Bin Laden să prezint pericol — Uimește prin pasiune și rezistență la alergare: istoria Elizavetei Liutova
Abonați-vă la NewsMaker – cele mai actuale știri fără cenzură. Nu uitați să apăsați pe clopoțel pentru a nu rata noile ediții: zilnic, la 15:00 și 19:00, de luni până vineri.
Blocul „Împreună” susține că Moldova are oameni cinstiți, curajoși și profesioniști, iar obiectivul său este să-i aducă în Parlament și în Guvern. Formațiunea, care într-un singur an a pierdut trei partide, dar a câștigat un nou aliat, intră în campania pentru alegerile parlamentare din toamnă cu această promisiune. În prezent, blocul este format din Partidul Schimbării – prezent pe buletine și la scrutinul din 2021, dar fără a accede în legislativ – și Partidul Verde Ecologist, care a fost reprezentat o singură dată în Parlament, în 1998. Cele două partide speră la un rezultat bun pe 28 septembrie și au înaintat o listă de 60 de candidați, mulți dintre ei cu experiență politică anterioară. NM a analizat cine sunt fruntașii blocului – primii cinci candidați – ce avere declară și cu ce bunuri și economii în conturi își propun să ajungă în Legislativ, forul suprem al țării.
Tofilat: donații de aproape 50 de mii de euro și economii de peste jumătate de milion de lei
Blocul „Împreună”
Lista Blocului „Împreună” la alegerile parlamentare este deschisă de Sergiu Tofilat – vicepreședintele Partidului Schimbării, expert în energetică, membru fondator al organizației WatchDog și fost membru al Consiliului de Observatori al Moldovagaz (companie-fiică a concernului rus Gazprom).
Potrivit declarației de avere și interese personale depusă la CEC, pentru anul 2024 Tofilat a raportat venituri totale de peste 2,6 milioane de lei. Din această sumă, peste 71 de mii de lei provin din salariul de la WatchDog, în timp ce de la SA Moldovagaz a ridicat o indemnizație de peste 1,9 milioane de lei. Alte aproximativ 697 de mii de lei au fost obținute din drepturi de autor, diurne, consultații în domeniul energetic, servicii de moderare și traininguri.
La capitolul bunuri imobile, Tofilat deține, din 2011, o cotă-parte de 6/20 dintr-o casă de locuit cu suprafața de 108 m², evaluată la peste 638 de mii de lei. Tot în 2011, a intrat în posesia unui automobil Volvo S80 D5, fabricat în 2007 și evaluat la peste 11 mii de euro.
Pentru anul trecut, candidatul Blocului „Împreună” a raportat șase donații: două în valoare totală de 19 mii de euro, către Fundația Caritabilă „Solidarity in Action”, și alte patru donații, în sumă de peste 600 de mii de lei, fără a preciza destinația acestora.
Sergiu Tofilat declară și economii în mai multe valute. În cele cinci conturi bancare pe care le deține, acesta are aproape 543 de mii de lei, circa 1.800 de euro și peste 1.000 de dolari.
Prohnițchi: fără salariu, dar cu avere în bunuri imobile
Blocul „Împreună”
Pe locul doi în lista Blocului „Împreună” se află Anatolie Prohnițchi – președintele Partidului Verde Ecologist, militar de carieră, care și-a desfășurat activitatea în cadrul Ministerului Afacerilor Interne.
Pentru anul 2022, candidatul nu declară niciun salariu propriu, singurul venit de acest tip fiind cel al soției – circa 170 de mii de lei, obținuți din activitatea la Asociația Medicală Teritorială Buiucani. În schimb, Prohnițchi raportează aproape 160 de mii de lei pensie din activitatea la MAI, iar soția sa – peste 75 de mii de lei.
Familia Prohnițchi deține 9 terenuri – 2 intravilane și 7 agricole – obținute prin moștenire sau cumpărate în perioada 1989–2012.
De asemenea, familia mai deține două case de locuit, un apartament și o vilă, intrate în posesie prin privatizare, donație sau moștenire între anii 1989 și 2007. Valoarea bunurilor imobile deținute de candidatul numărul doi al Blocului „Împreună” este estimată la aproape 1,6 milioane de lei.
Gligor: cu 0 lei salariu, familia trăiește din câștigurile soției
Blocul „Împreună”
Locul trei pe lista Blocului „Împreună” este ocupat de Ștefan Gligor – președintele Partidului Schimbării, expert în politici publice, avocat de meserie.
La fel ca și colegul său de bloc Anatolie Prohnițchi, Gligor nu declară venituri din salariu pentru anul 2024. Singurul salariu raportat provine de la soția sa, care a obținut peste 290 de mii de lei, inclusiv din dividende de la companiile Margsim SRL și Case de Pin SRL.
Veniturile familiei au fost completate cu 10 mii de lei, obținuți din darea în arendă a unor bunuri ale SRL „Case de Pin”.
La capitolul proprietăți, familia Gligor deține un teren intravilan achiziționat în 2018, evaluat la 1,2 milioane de lei. În perioada 2002–2018, candidatul a intrat și în posesia a patru imobile – trei apartamente și o casă de locuit – evaluate în total la aproape 3 milioane de lei.
Gaibu: zeci de terenuri agricole, apartamente, casă și economii de peste jumătate de milion de lei
Facebook/Corina Gaibu
Pe locul patru pe lista Blocului „Împreună” candidează Corina Gaibu – vicepreședinta Partidului Schimbării, expert asociat al Centrului „Expert-Grup” și președinta asociației „Kaizen Group”.
Pentru anul 2024, Gaibu declară venituri de aproape 682 de mii de lei din salariu. La acestea se adaugă veniturile soțului său, Sergiu Gaibu – fost ministru al Economiei în Guvernul Gavrilița și actual director al ANRCETI – care a raportat un salariu de circa 1,7 milioane de lei.
Familia Gaibu deține 69 de terenuri agricole, achiziționate în ultimii zece ani. În plus, în patrimoniul familiei intră trei apartamente, cumpărate în perioada 1982–2012, o casă de locuit de 35 m², achiziționată în 2020 și evaluată la 100 de mii de lei, precum și un alt bun imobil de 157 m², cumpărat în 2023, cu o valoare estimată la aproape 3,5 milioane de lei.
Parcul auto al familiei include trei automobile: un Dodge din 2004 și un Mercedes din 2006, ambele cumpărate în 2012, și un SAAB din 2005, achiziționat în 2009. Valoarea totală a celor trei vehicule este estimată la 18 mii de euro.
În ceea ce privește economiile, Corina Gaibu declară peste 657 de mii de lei, aproape 3 mii de dolari și peste 5 mii de euro, păstrați în șapte conturi bancare.
Tot anul trecut, candidata a contractat un credit în valoare de 2,5 milioane de lei, scadent în 2046, cu o dobândă de 7%.
Potlog: 0 lei venituri, dar cu investiții, economii și… datorii
Blocul „Împreună”
Pe locul cinci pe lista Blocului „Împreună” candidează Ion Potlog – secretarul general al Partidului Schimbării, membru al consiliului de administrație al Asociației WatchDog și director al companiei HPI Wind LTD.
Pentru anul trecut, Potlog nu declară niciun venit oficial – nici din salariu, nici din activități ori donații. De asemenea, nu raportează nici terenuri, bunuri imobile sau mobile.
El indică însă investiții: 250 de lire sterline (peste 5.000 de lei) în compania HPI Wind LTD din Marea Britanie și 50 de lei în HPI Wind Alpha din Republica Moldova. În ambele cazuri, Potlog raportează o cotă de participare de 50%.
Deși nu a avut venituri oficiale, candidatul declară și economii: peste 5.000 de euro și peste 5.000 de lei, în total. Nu își ascunde nici datoriile: în 2022, a contractat un credit de 120.000 de lei, scadent în 2027.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Președinta Maia Sandu a participat pe 3 septembrie la ceremonia militar-protocolară dedicată celei de-a 34-a aniversări de la întemeierea Armatei Naționale a țării noastre, care a avut loc la sediul Ministerului Apărării. Șefa statului, care este și comandant suprem al forțelor armate, a ținut un discurs în care a subliniat rolul capacităților de apărare avansate pentru asigurarea păcii, în special în contextul actualei invazii ruse din Ucraina. Maia Sandu a mai spus că sectorul apărării trebuie consolidat în continuare, menționând că țara noastră are nevoie, între altele, de o apărare antiaeriană eficientă și măsuri care să protejeze infrastructura critică.
„Astăzi se împlinesc 34 de ani de la crearea Armatei Naționale – o instituție a curajului și disciplinei, un simbol al devotamentului față de statul Republica Moldova. (…) Contextul în care ne aflăm este unul complicat. Deja de peste trei ani, războiul face ravagii în țara vecină, iar lecția tristă și dură pe care suntem nevoiți să o învățăm este că pacea nu se păstrează de la sine. Ea trebuie protejată zi de zi, inclusiv printr-o armată capabilă și modernă. Pentru ca liniștea să dăinuie, orice agresor trebuie să știe că Republica Moldova nu este neputincioasă în fața amenințărilor”, a declarat Maia Sandu.
Șefa statului a menționat că, în ultimii ani, au fost făcut investiții în echipamente și dotări pentru a moderniza armata, inclusiv cu sprijinul partenerilor internaționali, însă consolidarea capacităților de apărare trebuie să continue. „Avem nevoie de o apărare antiaeriană eficientă, de o reziliență cibernetică și energetică solidă și de măsuri care să protejeze infrastructura critică a țării noastre”, a spus președinta.
La ceremonia militar-protocolară au mai participat ministrului apărării Anatolie Nosatîi, comandantului Armatei Naționale, general de brigadă Vitalie Micov, precum și militari și angajați civili ai instituției de apărare.
presedinte.md
În cadrul evenimentului, un grup de ofiţeri şi sergenți a fost decorat cu distincții și diplome din partea Președinției, Parlamentului și Guvernului, distincţii ale Armatei Naţionale şi a primit grade militare pentru performanţă în serviciu.
presedinte.mdpresedinte.md
Activităţi festive au avut loc, de asemenea, în garnizoanele Bălţi, Cahul şi Strășeni.
Armata Naţională a fost creată la 3 septembrie 1991, prin decretul preşedintelui Republicii Moldova nr. 194.
Liderul Partidului „Mișcarea Alternativa Națională” și primar al Chișinăului, Ion Ceban, a explicat cum a ajuns la Roma, deși are interdicție pentru cinci ani de a intra în România și în spațiul Schengen. Potrivit lui Ceban, el a fost invitat oficial în calitate de speaker la un eveniment, ceea ce i-a permis obținerea unei vize temporare. Acesta a mai declarat că „nu este Bin Laden și nu poate prezenta pericol”, iar interdicția ar fi „o înțelegere politică”.
„Am fost invitat în calitate de cetățean și ca speaker în cadrul unui eveniment și sunt liber să fac acest lucru ori de câte ori sunt invitat. Am vorbit public despre lucrurile pe care le face Republica Moldova”, a declarat acesta. (…) Nu este atât de relevant că este o viză pe o oră, pe trei zile sau pe cinci zile. Singurul lucru pe care pot să-l remarc este dovada fermă că nu prezint pericol pentru nimeni. Dacă ar fi fost o problemă cu mine pentru oricare intrare, probabil nu aș fi primit nicio viză”, a menționat Ceban, precizând că a călătorit cu avionul pentru a ajunge în Italia.
Totodată, politicianul și-a reiterat poziția în raport cu interdicția impusă de România, menționâd că „ar fi un troc” făcut de adversarii politici.
„Eu nu sunt Bin Laden și nu pot prezenta pericol în acest sens. Este ridicol și este un troc făcut de anumiți politicieni anume în campania electorală pentru am-mi denigra imaginea”, a mai spus Ceban.
Deși anterior Ministerul român al Afacerilor Externe a precizat că Ion Ceban este notificat de România cu interdicție de acces valabilă în tot Spațiul Schengen, acesta susține că „nu a primit nicium material care să confirme decizia”.
„Nu am niciun material care să confirme originea deciziei, instituția care a emis decizia și orice în acest sens ca probă că aș prezenta un pericol”, a subliniat Ceban.
Amintim că Ion Ceban a anunțat luni, 1 septembrie, că se află la Roma. Într-un video postat pe rețelele de socializare, acesta a menționat că are „câteva zile pline de activități”.
Ministerul român al Afacerilor Externe a precizat că i s-a acordat lui Ceban, cu titlu excepțional, o viză limitată: o singură intrare, valabilă doar pentru Italia și doar până la 3 septembrie pentru a participa la o conferință pentru primării sub egida UNESCO.
***
Ion Ceban are interdicție de intrare pe teritoriul României începând cu 9 iulie 2025, pentru o perioadă de cinci ani. Ministerul de Externe de la București a declarat că măsura este valabilă și în întregul spațiu Schengen. Ceban a calificat decizia drept una politică. Alături de edilul Chișinăului, încă doi cetățeni ai Republicii Moldova au primit interdicții.
Ministra de Externe de la București, Oana Țoiu, a declarat că decizia de a-i interzice primarului Chișinăului accesul în România a fost luată în contextul în care, de ceva timp, autoritățile române documentează „legături complicate” ale acestuia cu reprezentanți ai Federației Ruse. Oficiala a reiterat, totodată, că decizia prin care Ceban și încă doi cetățeni moldoveni au primit interdicție de intrare pe teritoriul României a fost luată strict „din rațiuni care țin de siguranța națională”. Ceban a respins public aceste acuzații.
Pe 6 august, la o lună după ce a fost interzis în UE, Ceban a anunțat că a inițiat, prin avocații săi din România, demersurile legale pentru contestarea deciziei de interdicție de intrare în România și, implicit, în spațiul Schengen, impusă de autoritățile de la București.
Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM), condus de ex-premierul Vlad Filat, nu va putea candida la alegerile parlamentare din toamnă. Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a casat pe 2 septembrie decizia instanței de apel, care obligase Comisia Electorală Centrală (CEC) să reexamineze cererile PLDM privind includerea sa în lista partidelor cu drept de participare la scrutin. PLDM a anunțat că va ataca încheierea Curții Supreme de Justiție la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Curtea Supremă de Justiție a examinat recursurile depuse de PLDM și Comisia Electorală Centrală. Partidul a solicitat obligarea CEC să îl includă în lista formațiunilor cu drept de participare la alegerile parlamentare. În același timp, Comisia Electorală Centrală a cerut anularea deciziei Curții de Apel, care anterior obligase CEC să reexamineze cererile PLDM privind includerea în lista partidelor care pot participa la scrutin.
CSJ a dat câștig de cauză Comisiei Electorale Centrale și a anulat decizia Curții de Apel. Instanța a menționat că PLDM a încălcat termenele stabilite de lege pentru depunerea documentelor necesare la Agenția Servicii Publice. Potrivit CEC, pachetul complet de acte a fost înregistrat la 15 iulie, în timp ce termenul limită expirase pe 14 iulie.
Între timp, Partidul Liberal Democrat a venit cu o reacție în care a criticat decizia CSJ. „PLDM a depus integral documentele la data de 14 iulie 2025, conform procedurii electronice prevăzute de Codul administrativ, fapt confirmat chiar de Agenția Servicii Publice. Cu toate acestea, instanța a ales să rețină teza formală a CEC, omițând faptele reale și recunoscute oficial”, a declarat formațiunea.
PLDM a menționat că va contesta hotărârea Curții Supreme de Justiție la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Amintim că, pe 18 august, PLDM a anunțat că a atacat în instanță decizia CEC prin care a fost exclus din lista partidelor cu drept de participare la parlamentarele din 28 septembrie. Formațiunea politică spunea atunci că și-a îndeplinit toate obligațiile legale și a cerut instanței să oblige CEC să o includă în listă. Totodată, PLDM a cerut în instanță extinderea termenului de depunere a dosarelor, astfel încât să poată înregistra lista completă a candidaților săi.
Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că membrii PLDM nu au prezentat documentele necesare la Agenția Servicii Publice în termenul stabilit de lege. Potrivit lui, acesta a fost motivul pentru care CEC nu a inclus PLDM în lista formațiunilor politice care au dreptul să participe la parlamentare.
Pe 28 august, Curtea de Apel Centru a obligat Comisia Electorală Centrală să reexamineze cererile PLDM privind includerea formațiunii politice pe lista partidelor care pot participa la alegerile parlamentare. Ulterior, atât autoritatea electorală, cât și PLDM au depus recursuri la Curtea Supremă de Justiție.
***
Alegerile parlamentare vor fi organizate în data de 28 septembrie.
