Moldindconbank invită antreprenorii să aplice pentru credite investiționale cu o dobândă accesibilă, în cadrul programului guvernamental «373», lansat de Guvern la sfârșitul lunii iunie 2023.
Prin aderarea din start la acest program, Moldindconbank ajută clienții săi, întreprinderile mici și mijlocii, să-și dezvolte o afacere prosperă acasă, în Republica Moldova, asigurându-le rapid cu mijloacele financiare necesare, în condiții preferențiale.
Avantajele oferite afacerii tale:
• Obții până la 15 000 000 MDL sau echivalentul în USD/EUR
• Termen: până la 7 ani
• Dobândă: 7% pentru creditul în lei și 3% în valută
• Perioadă de grație: până la 3 ani
• Contribuție proprie: doar 10% din valoarea proiectului investițional
• Garanție: până la 40% din valoarea creditului, dacă nu dispui de suficient gaj
• Fără comision de rambursare anticipată
• Ai scutire la comisioanele bancare aferente creditului
• Fără pre-aprobare din partea instituțiilor de stat.
Aplică acum pentru un credit investițional, dacă ai o afacere în:
• Agricultură, silvicultură
• Industria prelucrătoare
• Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat
• Distribuția apei, salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare
• Transport și depozitare
• Cazare și alimentație publică etc.
Moldindconbank se implică activ în susținerea și promovarea mediului de afaceri din Republica Moldova, fiind prima opțiune pentru cei care au nevoie de capital pentru business aici și acum. Iar suportul acordat este răsplătit de către clienți prin fidelitate și încredere.
Ai nevoie de o susținere financiară? Te așteptăm cu drag la Moldindconbank. Împreună putem da un nou impuls afacerii tale și economiei țării!
Problema parcărilor publice din Chișinău a generat un nou schimb de acuzații în Consiliul Municipal. Fracțiunea PAS îl acuză pe primarul general Ion Ceban de blocaj politic și lipsă de acțiuni concrete, în timp ce MAN susține că soluțiile există deja la nivel municipal, dar sunt imposibil de aplicat din cauza lacunelor legislative și a blocajelor din partea guvernării.
PAS: Șase ani fără un sistem funcțional de parcări
Fracțiunea Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) din Consiliul Municipal Chișinău a cerut public primarului general Ion Ceban să deblocheze „de urgență” procesul de organizare și gestionare a parcărilor publice din capitală. Consilierii PAS susțin că municipiul se confruntă de ani de zile cu un „haos al parcărilor”, care afectează direct siguranța rutieră și mobilitatea urbană.
„Mașinile sunt lăsate pe trotuare, în intersecții, în fața școlilor și spitalelor. Părinții cu copii în cărucior și persoanele cu dizabilități nu au pe unde circula, pentru că Ion Ceban n-a făcut absolut nimic pentru soluționarea acestei probleme timp de șase ani nu a implementat niciun sistem modern și funcțional de gestionare a parcărilor. Astăzi, în loc să implementeze un sistem modern, primarul dă vina pe lipsa unei legi naționale. Este o scuză penibilă, Primăria are deja toate atribuțiile legale să facă ordine”, potrivit unui comunicat al fracțiunii.
În acest context, fracțiunea PAS solicită prezentarea urgentă în fața Consiliului Municipal Chișinău a două documente: Regulamentul privind organizarea și funcționarea parcărilor publice și Planul de Mobilitate Urbană Durabilă 2022–2030 (PMUD). PAS cere ca aceste documente să fie incluse pe ordinea de zi, dezbătute și supuse votului consilierilor municipali.
Totodată, PAS insistă asupra lansării unui sistem de parcări cu plată, în baza studiului elaborat de Direcția Generală Mobilitate Urbană. Potrivit estimărilor prezentate de fracțiune, implementarea unui astfel de sistem ar putea aduce aproximativ 500 de milioane de lei anual la bugetul municipal, venituri care ar urma să fie reflectate în bugetul anului 2026.
„Fiecare zi de întârziere înseamnă trotuare blocate, trafic sufocat și cetățeni care au de suferit”, avertizează consilierii PAS, cerând includerea subiectului pe agenda următoarei ședințe ordinare a CMC.
MAN: blocajele legale trebuie depășite, nu politizarea problemei
Fracțiunea Mișcarea Alternativa Națională (MAN) afirmă că problema parcărilor nu este exclusiv municipală, ci de interes național, iar soluționarea durabilă depinde de un cadru legislativ funcțional. Potrivit MAN, proiectul Legii privind organizarea și funcționarea parcărilor este blocat în Parlament, ceea ce împiedică aplicarea eficientă a politicilor locale.
MAN atrage atenția asupra limitărilor legislative actuale: Codul fiscal nu permite taxe diferențiate pentru parcări în funcție de zonă, legislația contravențională nu prevede sancțiuni pentru încălcări, iar autoritățile locale nu pot aplica măsuri precum blocarea sau evacuarea vehiculelor. De asemenea, lipsesc atribuțiile clare pentru constatarea și aplicarea sancțiunilor contravenționale de către agenții locali.
„În acest context, fracțiunea MAN face apel la unificarea eforturilor la nivel local și național și solicită fracțiunii PAS: să sprijine adoptarea de urgență a Legii cu privire la organizarea și funcționarea parcărilor în Parlament; să susțină aprobarea concomitentă a documentelor strategice la nivelul Consiliului Municipal Chișinău; să renunțe la politizarea unui subiect care ține de siguranța pietonilor, mobilitatea urbană și calitatea vieții în capitală”, potrivit unui comunicat al fracțiunii.
Fracțiunea MAN reamintește că toate proiectele vor fi prezentate spre examinare și aprobare în Consiliu imediat ce va fi asigurat cvorumul și participarea responsabilă a consilierilor. De asemenea, MAN îndeamnă PAS să participe activ la ședințele CMC și la procesul decizional, nu doar să formuleze critici în spațiul public
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Republica Moldovenească Nistreană (RMN), entitate nerecunoscută, trăiește de aproape un an în regim de criză energetică și economie strictă. Totul a început după ce Ucraina a oprit tranzitul gazului rusesc pe teritoriul său – gaz care, timp de trei decenii, a ajuns „gratuit” în regiune și a constituit baza supraviețuirii atât a economiei locale, cât și a regimului politic. NewsMaker explică ce se cunoaște în acest moment despre situația energetică și economică din stânga Nistrului, la ce evoluții ne putem aștepta în anul care vine și dacă Moldova s-a apropiat în acest interval de obiectivul reintegrării țării.
De unde vine gazul?
În această iarnă, regiunea transnistreană intră din nou într-un regim de furnizare a gazului instabil și imprevizibil. Dacă până anul acesta Tiraspolul nu se confrunta cu probleme majore în ceea ce privește resursele energetice, acum primește doar 3 milioane de metri cubi de gaz pe zi – o cantitate suficientă doar pentru gospodării și instituțiile sociale. În schimb, acest volum nu acoperă necesitățile marilor întreprinderi industriale din regiune și nici ale Centralei de la Cuciurgan (MGRES). Până la declanșarea crizei, centrala funcționa pe gaz și era principalul furnizor de energie electrică pentru întreaga Republică Moldova. În prezent, MGRES operează preponderent pe cărbune și mai produce energie doar pentru consumul intern al regiunii transnistrene.
În regiunea transnistreană, gazul nu mai ajunge direct de la „Gazprom”. Formal, nu mai vorbim despre gaz rusesc, ci despre gaz european, cumpărat de pe piața UE și livrat printr-o schemă complexă, în mai multe etape: prin compania moldovenească MoldovaGaz (operatorul național, al cărui pachet de control aparține „Gazprom”), prin operatorul transnistrean Tiraspoltransgaz și prin compania ungară MET Gas and Energy Marketing AG. Deși livrările sunt europene, plata pentru acest gaz este făcută de Rusia – iar Transnistria îl primește, în mod formal, sub formă de credit.
Situația rămâne fragilă. După cum a explicat la începutul săptămânii directorul interimar al MoldovaGaz, Vadim Ceban, instabilitatea vine din mai mulți factori simultan: achiziții fragmentate – chiar și trei loturi de gaz pe lună – și verificările efectuate de băncile europene asupra companiilor prin intermediul cărora Rusia achită aceste livrări.
„Gazul livrat pe malul stâng al Nistrului nu este rusesc – el este achiziționat pe piața UE. Evident, livrările sunt instabile, deoarece depind în mare măsură de plățile efectuate prin agentul de plată (compania desemnată de Rusia – n.red.) în baza acordurilor semnate între Tiraspoltransgaz, MoldovaGaz, agentul de plată și, respectiv, MET Gas and Energy Marketing AG”, a spus Vadim Ceban.
Potrivit lui, acum gazul este cumpărat pentru perioade scurte, cu 10–15 zile înainte.
„Pe parcursul lunii există trei perioade de livrări. Foarte multe depind de aceste transferuri și de costul gazului natural, precum și de procesul constant de verificare a acestor plăți de către băncile corespondente, care sunt în principal fie în Elveția, fie în UE. Nu pot spune că livrările sunt stabile, pentru că apar permanent anumite întârzieri, în primul rând din cauza plăților”, a precizat directorul interimar al MoldovaGaz.
În realitate, asta înseamnă că economia transnistreană funcționează de la un lot de gaz la altul: fiecare problemă de plată sau orice întârziere în verificările bancare din Europa se poate transforma imediat într-un nou risc de criză energetică pentru întreaga regiune.
Cum s-a prăbușit „povestea gazului ieftin” în Transnistria
Criza a izbucnit la începutul anului 2025, după ce „Gazprom” a sistat livrările de gaz către Republica Moldova. Până la declanșarea războiului din Ucraina, Transnistria primea constant gaz rusesc, și anume gratuit. Prețul gazului în regiune era de câteva ori mai mic decât cel de pe piață, iar sumele achitate de locuitori și de mediul de afaceri rămâneau integral în bugetul local, fiind folosite de așa-zisele autorități locale pentru acoperirea cheltuielilor bugetare.
În anul 2022, după invazia Rusiei în Ucraina, „Gazprom” a redus livrările de gaz în Moldova de la 8 milioane de metri cubi pe zi la 5,7 milioane. Atunci, conform contractului cu „Gazprom”, malul drept primea aproximativ 1,2 miliarde de metri cubi de gaz pe an, iar malul stâng – aproximativ 2 miliarde de metri cubi, cea mai mare parte fiind consumată de Centrala de la Cuciurgan (al cărei proprietar este compania rusă „Inter RAO”).
După reducerea livrărilor, Chișinăul a decis să redirecționeze întreaga cantitate de 5,7 milioane de metri cubi de gaz rusesc către regiunea transnistreană. O parte era folosită pentru consum intern, iar restul ajungea la MGRES, care producea energie electrică ieftină pentru ambele maluri ale Nistrului.
La sfârșitul anului 2024 a expirat contractul privind tranzitul gazului rusesc prin Ucraina, iar Kievul a refuzat prelungirea acestuia. Deși autoritățile ucrainene au anunțat din timp decizia, nici Chișinăul, nici Tiraspolul nu s-au grăbit să se pregătească. În ultimul moment, Tiraspolul – cu sprijinul Chișinăului – a reușit să acumuleze 13 milioane de metri cubi de gaz și să doteze o parte dintre instituțiile medicale cu centrale pe motorină.
De menționat că, datorită prețurilor foarte mici, nivelul de gazificare din Transnistria era extrem de ridicat, iar sursele alternative de încălzire aproape că nu erau folosite. La începutul lunii ianuarie 2025, când livrarea gazului rusesc a fost oprită, în satele din stânga Nistrului furnizarea a fost întreruptă complet, iar în orașe a fost menținută doar pentru aragazele de gătit. Întreaga industrie dependentă de gaz s-a oprit, iar Centrala de la Cuciurgan a fost nevoită să treacă pe cărbune.
Problema era complicată și de faptul că MGRES poate funcționa doar cu un tip de cărbune de cea mai bună calitate – antracitul. Asigurarea livrărilor a fost dificilă, deoarece acesta este extras în principal în Donbas, o zonă afectată de conflict militar încă din 2014. În regiunea transnistreană existau anumite rezerve de antracit acumulate înainte de 2014, însă odată cu declanșarea crizei energetice, aceste stocuri au fost practic consumate într-o singură lună.
După sistarea livrărilor de gaz rusesc, Chișinăul a propus Tiraspolului să cumpere gaz din Europa la prețuri de piață, însă administrația de la Tiraspol a refuzat. Liderul de facto al regiunii, Vadim Krasnoselski, a plecat la Moscova în speranța de a găsi o soluție. În urma discuțiilor, acesta a declarat că Rusia ar putea identifica în scurt timp o modalitate de a furniza gaz regiunii în aceleași condiții de „ajutor umanitar”.
Tot atunci a ieșit la iveală că firma moldovenească Natural Gaz DC a semnat un contract cu Tiraspoltransgaz pentru furnizarea gazului în Transnistria. Natural Gaz DC a anunțat că intenționează să cumpere gaz de pe bursele europene, într-un volum de 2–3 milioane de metri cubi pe zi, iar Moldova ar urma să încaseze aproximativ 3 milioane de lei din taxe.
Autoritățile de la Chișinău au precizat însă că, potrivit legislației în vigoare, singura companie care poate furniza gaz în regiunea transnistreană este MoldovaGaz. În cele din urmă, pentru aprovizionarea regiunii a fost stabilită o schemă complexă: gazul pentru malul stâng este livrat de MoldovaGaz, care îl primește la frontieră de la compania ungară MET Gas and Energy Marketing AG, iar plata este efectuată de compania JNX General Trading L.L.C., înregistrată în Dubai. Ulterior, companiile plătitoare s-au schimbat de mai multe ori, însă toate au avut sediul în Dubai. Chiar și așa, livrările după noua schemă au început abia la jumătatea lunii februarie. Până atunci, timp de o lună, gazul a fost furnizat regiunii de Chișinău, datorită unui ajutor financiar de 20 de milioane de euro oferit de Uniunea Europeană.
Chișinăul a condiționat aceste livrări de câteva cerințe. Tiraspolul trebuia să elibereze mai mulți deținuți politici, să reia retransmiterea postului public Moldova 1 în regiune, să demonteze posturile de control instalate în 2022 și să soluționeze problemele Liceului din Rîbnița, instituție aflată în subordinea autorităților constituționale.
Tot atunci, Uniunea Europeană a propus Transnistriei un pachet de asistență în valoare de 60 de milioane de euro, însă cu condiții suplimentare: respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, majorarea treptată a prețului gazului pentru consumatori până la nivelul pieței – în contextul în care tarifele locale erau de câteva ori mai mici – și excluderea industriei energointensive din programul de sprijin.
Tiraspolul a refuzat, însă, cele 60 de milioane de euro și practic nu a comentat acest subiect. Mai târziu, la o întâlnire cu ambasadorul Țărilor de Jos în Moldova, Fred Duijn, Vadim Krasnoselski s-a exprimat destul de dur despre condițiile ajutorului UE: „Cum credeți, acest ajutor este în folos sau în detriment? Eu am declarat imediat că, în astfel de condiții împovărătoare, «ajutorul» nu poate fi acceptat”. Atunci, Krasnoselski a propus ca banii să fie redirecționați pentru construcția stațiilor de epurare la Chișinău și în alte orașe ale Moldovei, astfel încât apele reziduale să nu polueze Nistrul.
De menționat că cei 3 milioane de metri cubi de gaz pe zi, pe care regiunea transnistreană a început să-i primească odată cu funcționarea „schemei ungare”, reprezintă mult mai puțin decât volumul livrat regiunii în ultimele trei decenii. Doar pentru consumul intern din timpul iernii, regiunea are nevoie de aproximativ 3,7 milioane de metri cubi pe zi.
Din acest motiv, la începutul primăverii, autoritățile nerecunoscute de la Tiraspol au redus brusc temperatura în sistemul centralizat de încălzire – o măsură fără precedent până atunci.
În ajunul actualului sezon de încălzire, așa-zisul șef al guvernului republicii nerecunoscute, Alexandr Rozenberg, a îndemnat locuitorii de pe malul stâng al Nistrului să economisească resurse energetice: „Situația practic nu s-a schimbat, de aceea trebuie să economisiți, ca să avem posibilitatea de a porni producțiile”.
Paralel, în instituțiile regiunii finanțate din „buget” au început să fie instalate cazane pe combustibil solid.
Ce se întâmplă cu economia regiunii transnistrene?
Una dintre cele mai importante surse de venit ale regiunii era asigurată de livrarea energiei electrice, produsă de MGRES, pe malul drept al Nistrului. Doar în primele zece luni ale anului 2024, Centrala de la Cuciurgan a vândut energie electrică către malul drept în valoare de 173,6 milioane de dolari, ceea ce reprezenta 28% din totalul exporturilor republicii nerecunoscute.
Reducerea livrărilor de gaz în 2025 nu a afectat doar funcționarea Centralei de la Cuciurgan, ci și alte ramuri ale economiei transnistrene. La începutul anului, întreaga industrie dependentă de gaz s-a oprit din cauza crizei energetice. Ulterior, odată cu reluarea în februarie a unor livrări limitate, anumite întreprinderi au repornit producția, însă activitatea economică a continuat să fie instabilă.
Pe parcursul acestui an, Tiraspolul a instituit în repetate rânduri regimuri de economisire a gazului, din cauza schimbării frecvente a companiilor plătitoare și a întreruperilor de plată și livrare. În consecință, stațiile de alimentare cu metan au fost nefuncționale de mai multe ori, pentru perioade îndelungate, iar în timpul verii, în toate orașele au fost efectuate lucrări de întreținere ce au presupus deconectarea îndelungată a apei calde. De asemenea, numeroase întreprinderi industriale locale au rămas nefuncționale.
În primele zece luni ale acestui an, exporturile regiunii au scăzut cu 42%, ajungând la 359,8 milioane de dolari. PIB-ul s-a redus în primul semestru cu 23,2%, producția industrială a înregistrat o scădere de 32,8% în opt luni, iar inflația acumulată în zece luni a ajuns la 13,9%.
Pe fondul reducerii abrupte a veniturilor, autoritățile republicii nerecunoscute au diminuat în octombrie partea de venituri a „bugetului” cu aproape 290 de milioane de ruble transnistrene. Printre sectoarele afectate de reduceri se numără programele din sănătate și protecție socială, precum și finanțarea unor fonduri locale, inclusiv Fondul Rutier și Fondul investițiilor capitale.
Zilele trecute au apărut informații potrivit cărora Tiraspolul intenționează să economisească și la iluminatul stradal.
Ce urmează?
Anul viitor, este puțin probabil ca situația economică din regiunea transnistreană să cunoască o ameliorare. Potrivit „proiectului bugetului” consolidat pentru 2026, veniturile regiunii sunt estimate la 3,8 miliarde de ruble, în timp ce cheltuielile vor ajunge la 6,5 miliarde. Deficitul bugetar prognozat este de 2,7 miliarde de ruble – adică aproximativ 40%.
Pretinsa șefă a finanțelor din regiune, Aliona Ruskevici, a declarat, prezentând în așa-numitul parlament local proiectul „bugetului pentru 2026”, că finanțarea unor programe de stat – inclusiv din domeniul sănătății – va fi redusă, la fel și alocările pentru anumite fonduri, printre care Fondul investițiilor capitale. Fondul de susținere a tineretului urmează să fie finanțat cu 4,68 milioane de ruble transnistrene, însă nu vor mai fi emise certificate noi pentru subvențiile destinate achiziției unei locuințe. În același timp, vor crește cheltuielile Fondului Rutier, iar finanțarea Fondului pentru dezvoltarea complexului de irigații va fi menținută la nivelul actual.
Președinta așa-zisului legislativ de la Tiraspol, Tatiana Zalevskaia, a declarat că, în actualele condiții, este esențial „să fie păstrate articolele social-protejate”, adică plata indemnizațiilor, salariilor și pensiilor.
Expertul în domeniul energetic, Sergiu Tofilat, a menționat că autoritățile nerecunoscut de la Tiraspol vor fi nevoite, în primul rând, să reducă cheltuielile pentru drumuri, infrastructură, susținerea afacerilor și agriculturii. Și s-a întrebat: „Cât timp mai poate rezista pe o infrastructură care nu există?”. În opinia lui Tofilat, „scenariul ulterior în Transnistria poate semăna cu cel cubanez: populația sărăcește, oamenii pleacă, finanțele sunt tot mai puține”. În același timp, „în orice moment livrările de gaz gratuit se pot opri și atunci va interveni o criză umanitară”, consideră expertul.
Chișinăul, în opinia lui, poate face puține lucruri, atât timp cât regiunea transnistreană nu este pregătită să renunțe la susținerea Moscovei. „Cel mai bine este să fie pregătit un plan de reintegrare, să fie coordonat bugetul lui și sprijinul partenerilor. Și să se aștepte momentul când Moscova va renunța singură”, a spus Tofilat.
Expertul în economie IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, a menționat, la rândul său, că energia în regiunea transnistreană joacă un rol foarte important: ea nu doar formează în mare parte bugetul local, ci influențează esențial economia. „Aproape două treimi din industria transnistreană reprezintă producerea energiei electrice și a metalelor. Aceasta, de altfel, a fost și principala categorie de export. Și energia, și metalele trăiesc datorită gazului. De aceea, lipsa acestuia lovește atât bugetul, cât și economia. Nu există producție, nu există salarii, nu există locuri de muncă, oamenii sunt nevoiți să plece”, a spus Ioniță.
Cu resurse energetice ieftine, a remarcat el, salariile mici și inflația nu sunt resimțite atât de acut de către oameni, dar și acest factor (al resurselor energetice ieftine) rămâne în trecut. În plus, povara fiscală asupra afacerilor pe malul stâng este de două ori mai mică decât pe malul drept: „Dar chiar și în condițiile unor taxe mici, resurse energetice ieftine, comerțului cu malul drept și exportului în alte țări, economia transnistreană s-a dovedit a fi nesustenabilă”.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Valeriu Munteanu, deputat al Alianței pentru Uniunea Românilor (AUR) din Parlamentul de la București, acuză AUR în Republica Moldova că a renunțat la principalul său obiectiv — unirea cu România —, după ce a fost exclus din partid. Într-un comentariu pentru NM, parlamentarul a declarat că formațiunea politică ar servi unor „interese oculte”.
„Constat cu întristare că AUR din Republica Moldova a fost deturnat de la scopul suprem pe care îl avea — unirea Basarabiei cu România. Din păcate, se pare că AUR Republica Moldova servește unor interese oculte. Grâul se va alege de neghină și o să vedem care sunt acele interese tenebroase pe care le-a servit în campania electorală și continuă să o facă”, a declarat Valeriu Munteanu.
Amintim că Consiliul Politic Național al AUR în Republica Moldova, care s-a reunit în ședință pe 14 decembrie, a decis retragerea calității de membru de partid pentru Valeriu Munteanu. Împreună cu el, au mai fost excluși din rândurile formațiunii Veronica Pascal, Crina Harea și Andrian Buga.
AUR în Republica Moldova a comunicat că celor patru politicieni li s-a retras calitate de membru fiindcă ar fi încălcat prevederile statutare, ar fi denigrat partidul și ar fi fost implicați în acțiuni contrare intereselor formațiunii.
Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a inițiat un control al averii și intereselor personale asupra lui Vasile Popa, fost director al Serviciului de Protecție și Pază de Stat (SPPS). Măsura survine după ce instituția a primit o sesizare în luna noiembrie, la câteva zile după ce acesta a fost eliberat din funcție la cererea sa. Potrivit ANI, situația „impune o verificare detaliată”. În reacție, Zinaida Popa, președinta fracțiunii PAS din CMC și soția lui Vasile Popa, a declarat că familia sa nu are nimic de ascuns și este deschisă să ofere informațiile necesare. Pe lângă Vasile Popa, ANI va verifica și averea lui Vitalie Lupașcu, fostul său adjunct.
Pe 14 noiembrie, ANI a fost sesizată cu privire la posibila existență a aparenței de încălcare a regimului juridic al declarării averii și intereselor personale de către Vasile Popa. Autorul sesizării a menționat că, potrivit datelor indicate în declarația de avere și interese personale pentru anii fiscali 2020-2024, Vasile Popa a efectuat mai multe procurări semnificative de bunuri imobile și se „conturează o bănuială rezonabilă privind proveniența mijloacelor financiare utilizate pentru efectuarea acestor achiziții”.
ANI a anunțat că a analizat declarațiile de avere și interese personale depuse de Vasile Popa și i-a cerut acestuia documentele care vizează aspectele semnalate în sesizare.
„Subiectul declarării a prezentat un set de acte și informații suplimentare, a căror analiză impune o verificare detaliată și aprofundată”, a declarat Autoritatea. Astfel, pe 11 decembrie, instituția a decis să inițieze controlul averii și intereselor personale în privința lui Vasile Popa.
Zinaida Popa, președinta fracțiunii PAS din Consiliul Municipal Chișinău și soția lui Vasile Popa, a declarat că „Autoritatea Națională de Integritate are obligația legală de a verifica averile și interesele personale ale demnitarilor publici”. „Faptul că această instituție s-a sesizat și în cazul familiei mele este un lucru absolut normal într-un stat care pretinde corectitudine și respect față de lege”, a adăugat ea.
„Nu avem nimic de ascuns. Dimpotrivă, ne dorim ca acest control să fie dus până la capăt, cu maximă rigoare, pentru ca adevărul să fie clarificat și toate speculațiile, insinuările și suspiciunile lansate în spațiul public să fie închise definitiv. Suntem deschiși să oferim toate informațiile necesare și să colaborăm pe deplin cu instituțiile statului. Asta am susținut mereu: indiferent de culoarea politică sau de cine se află la guvernare, legea trebuie să fie aceeași pentru toți”, a mai spus Zinaida Popa.
În ceea ce îl privește pe Vitalie Lupașcu, ANI a fost sesizată pe 13 noiembrie „cu privire la eventuala existență a aparenței de încălcare a regimului juridic al declarării averii și intereselor personale”. Autorul sesizării a declarat, cu referire la declarația de avere și interese personale pentru anii fiscali 2016-2024, că Vitalie Lupașcu a efectuat mai multe procurări semnificative de bunuri mobile/imobile și „aceste circumstanțe conturează o bănuială rezonabilă privind proveniența mijloacelor financiare utilizate pentru efectuarea acestor achiziții”.
Și în acest caz, Autoritatea a declarat că „volumul documentelor transmise justifică necesitatea efectuării unui control substanțial, în cadrul procedurii prevăzute de lege, pentru a permite evaluarea completă a situației de fapt și de drept”. Astfel, pe 11 decembrie, ANI a dispus inițierea controlului averii și intereselor personale în privința lui Vitalie Lupașcu.
***
Pe 11 noiembrie 2025, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a semnat decrete prin care Vasile Popa a fost eliberat din funcția de director al Serviciului de Protecție și Pază de Stat, iar Vitalie Lupașcu – din funcția de director adjunct al instituției. Potrivit documentelor, eliberarea a avut loc pe baza cererilor de demisie.
Vasile Popa a fost numit director al SPPS pe 1 noiembrie 2023, printr-un decret semnat de președinta Maia Sandu. Anterior, în decembrie 2020, el fusese numit director adjunct al SPPS, tot de către Maia Sandu. În august 2022, șefa statului l-a promovat pe Vasile Popa la gradul de colonel, iar în ianuarie 2023 a fost avansat la gradul de general-maior. Anterior, acesta a fost garda sa de corp. Vasile Popa este soțul președintei fracțiunii PAS din Consiliul Municipal Chișinău, Zinaida Popa.
Menționăm că, în decembrie 2025, Zinaida Popa a venit cu unele clarificări după ce presa a relatat că ar fi contractat un credit de aproape două milioane de lei de la soțul său, Vasile Popa. Potrivit Zinaidei Popa, creditul a fost contractat exclusiv de soțul său, iar ea apare în documente doar ca fidejusor.
Președinta Maia Sandu, care se află pe 15 decembrie într-o vizită în Grecia, a discutat cu premierul elen, Kyriakos Mitsotakis, despre colaborarea bilaterală și parcursul european al Republicii Moldova. Șefa statului a declarat că a fost abordat inclusiv subiectul securității energetice, menționând că Republica Moldova „este în curs de a deveni o rută de tranzit pentru fluxurile energetice regionale”. Precizările au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă cu Mitsotakis, după discuțiile cu șeful Guvernului de la Atena.
Maia Sandu a menționat că discuțiile cu Kyriakos Mitsotakis au vizat cooperarea dintre Republica Moldova și Grecia.
„Apreciem legăturile strânse dintre oamenii noștri, schimburile tot mai intense dintre companiile noastre și colaborarea noastră tot mai amplă în domeniile energiei, turismului și în alte sectoare-cheie. În același timp, vedem un potențial și mai mare pentru viitor. (…) Credem că excelentele noastre relații politice pot și trebuie să se traducă într-o conlucrare economică chiar mai profundă”, a spus ea.
Totodată, președinta a declarat că discuțiile au abordat subiectul securității energetice. „Grecia a devenit un pilon-cheie al securității energetice regionale, datorită extinderii rapide a surselor regenerabile și investițiilor strategice în infrastructură, care permit furnizarea de energie diversificată și fiabilă în Europa de Sud-Est. Moldova este în curs de a deveni o rută de tranzit pentru fluxurile energetice regionale, inclusiv pentru gazul natural lichefiat din Statele Unite care ajunge în Grecia și continuă spre Ucraina. Am sprijinit acest efort prin reducerea la jumătate a tarifelor de tranzit, făcând această rută și mai atractivă și viabilă din punct de vedere comercial. Aceasta este o contribuție practică la sprijinirea Ucrainei și la consolidarea securității energetice regionale într-un moment în care reziliența contează cu adevărat”, a spus ea.
Lidera de la Chișinău a avut și „un schimb de opinii” cu premierul elen despre invazia rusă din Ucraina.
„Războiul purtat de Rusia afectează deja modul nostru de viață normal, mult dincolo de linia frontului și de statele vecine. Dronele încalcă spațiul aerian european pe întregul continent, infrastructura critică este vizată prin acte de sabotaj, atacurile cibernetice perturbă serviciile publice, iar dezinformarea încearcă să dezbine societățile noastre din interior. De aceea, sprijinirea Ucrainei și consolidarea rezilienței noastre colective rămân esențiale pentru securitatea întregului continent european”, a declarat Maia Sandu.
De asemenea, conversația oficialilor a vizat inclusiv parcursul european al Republicii Moldova. „Aderarea la UE este cel mai important proiect național de la obținerea independenței. Este o necesitate strategică și o strategie de supraviețuire într-un moment în care un agresor continuă să ne amenințe suveranitatea și securitatea. Este vorba despre ancorarea fermă a Republicii Moldova într-un sistem de reguli, valori și solidaritate împărtășite”, a spus Maia Sandu.
Aceasta a mulțumit Greciei pentru sprijinul față de Republica Moldova în procesul său de integrare europeană.
