Moldovenii apreciază serviciile bancare mobile convenabile și preferă să plătească online — Visa a efectuat o analiză a pieței bancare din Moldova

Moldovenii apreciază serviciile bancare mobile convenabile și preferă să plătească online
Visa a efectuat o analiză a pieței bancare din Moldova
În perioada mai-iunie 2022, Visa a efectuat un studiu online de amploare al pieței bancare din Republica Moldova. Sondajele au fost realizate în cele mai mari orașe, precum Chișinău, Bălți, Comrat, Cahul și Orhei. Respondenții au fost întrebați despre utilizarea serviciilor bancare, criteriile de alegere a unei bănci și așteptările de la serviciile bancare și cardurile de plată. Rezultatele publicate arată că majoritatea clienților își doresc fiabilitate și transparență de la bănci, folosesc în mod activ serviciile de mobile banking și sunt interesați de inovații în materie de plăți și de extindere a spectrului de servicii bancare.
Carduri bancare pentru fiecare
Majoritatea moldovenilor au carduri bancare: 98% dintre respondenți au cel puțin un card de plată, în timp ce, în medie, fiecare client are două. De asemenea, cetățenii Republicii Moldova folosesc în mod activ produsele bancare care nu necesită utilizarea cardurilor. Cel mai popular dintre ele este contul de decontare (37%), iar produsele de credit și depozitul sunt, de asemenea, solicitate de aproape jumătate dintre respondenți.

Pentru moldoveni, siguranța financiară este importantă - 7 din 10 respondenți fac economii. Fiecare a doua persoană folosește un card bancar în acest scop, iar fiecare a cincea persoană - numerarul. Depozitele, investițiile și criptomonede sunt mai puțin solicitate ca instrumente de acumulare. În viitor, și mai mulți moldoveni planifică să economisească bani - 8 din 10. Printre aceștia, interesul pentru depozite, investiții și criptomonede este în creștere, în timp ce popularitatea cardurilor și respectiv, a numerarului pentru păstrarea economiilor este în scădere.

Principalele caracteristici ale unei
bănci — fiabilitatea și inovația
Principalele caracteristici atunci când clientul alege o bancă sunt fiabilitatea (44%) și buna reputație (40%). Fiecare al treilea respondent apreciază deschiderea în dialogul cu publicul și transparența activităților băncii. Și tendința băncii de a se dezvolta este relevantă pentru moldoveni: 37% vor alege o bancă care își îmbunătățește constant activitatea, iar pentru 27% este important ca banca să fie inovatoare și să prezinte constant noi produse și servicii.

În ceea ce privește caracteristicile produselor oferite de bancă, moldovenii remarcă importanța deservirii rapide și de înaltă calitate, și a suportului non-stop, mobile și Internet banking convenabil, programelor de loialitate și condițiilor bune pentru împrumuturi.
Funcționalitatea aplicației mobile —
una din priorități
Atunci când aleg un card bancar, clienții acordă cel mai des atenție calității serviciilor bancare mobile —
posibilitatea de a achita facturile pentru servicii comunale, transferuri convenabile de la card la card, istoricul cheltuielilor în aplicație, precum și funcționarea stabilă a acesteia. Pentru utilizatori, beneficiile suplimentare pe care le oferă plata fără numerar sunt, de asemenea, importante - bonusurile la plata cu cardul și cashback-ul.

Totodată, în rândul clienților există cerere în ceea ce privește extinderea programelor de fidelitate bancară. De asemenea, fiecare a zecea persoană a spus că și-ar dori să poată plăti cu cardul în străinătate, să plătească tarife mai convenabile decât până acum pentru deservire și să facă plăți în rate.
Viitorul aparține băncii din smartphone
Cel mai popular canal bancar printre moldoveni este bancomatul (72% din aceștia l-au folosit în ultimele 6 luni), urmat de aplicația mobilă, prin intermediul căreia 5 din 10 respondenți au făcut tranzacții. Datele studiului Visa arată că 45% din respondenți au folosit terminale de plată, 34% au vizitat sucursalele băncii, iar o treime încă face tranzacții prin Internet banking de pe site-ul băncii.

Majoritatea respondenților au spus că aplicația mobilă este canalul bancar preferat. În același timp, Internet banking-ul prin intermediul site-urilor web este preferat de doar 13% dintre respondenți, iar vizitarea unei bănci de 6% din persoane, ceea ce indică o creștere constantă a cererii pentru plăți fără numerar prin intermediul serviciilor de mobile banking. Moldovenii manifestă o disponibilitate ridicată să utilizeze diverse tipuri de plăți: 78% - plăți online, 66% - plată contactless, 54% - plată prin smartphone, iar 34% admit posibilitatea tranziției la plata biometrică.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Podul de pe strada Mihai Viteazul, redeschis  după trei ani. Ceban, mesaj către „marii critici care nu au făcut nimic”

După aproape trei ani de reconstrucție, podul de pe strada Mihai Viteazul din Chișinău a fost redeschis circulației rutiere, a anunțat primarul Ion Ceban. În prezent, lucrările continuă la trotuarele pietonale, care au fost lărgite în cadrul proiectului de reabilitare.

„Întrebare pentru marii „critici” care nu au făcut nimic: ce subiecte urmează să mai exploateze intenționat? Aceste lucrări erau extrem de necesare și urgente. Ne-am asumat toate criticile, pentru că securitatea este prioritară”, a declarat Ion Ceban.

Cu o lungime de 320 de metri, o lățime de 26 de metri, 6 benzi de circulație și 2 trotuare, podul este unul dintre cele mai mari din Republica Moldova, a subliniat Ceban. Construcția are 9 deschideri (grinzi), fiecare de câte 33 de metri.

În ceea ce privește podul de pe strada Ismail, primarul a precizat că lucrările de proiectare au fost finalizate, iar în prezent se află în faza de verificare de stat.

Precizăm că reparația podului de pe strada Mihai Viteazu a început în septembrie 2022 și, inițial, se plănuia ca lucrările de reparație să fie finalizate la 1 septembrie 2023. Ulterior, autoritățile municipale au anunțat că termenul de finalizare al reparației a fost prelungit până în noiembrie 2024, iar mai târziu – aprilie 2025. De atunci, costul proiectului s-a ridicat de la 108 la 128 de milioane de lei.

politiadefrontiera.ro

Acte românești false pentru persoane din R. Moldova, Ucraina și Rusia? Peste 200 de percheziții în România (VIDEO)

În România au fost efectuate peste 200 de percheziții într-un dosar care vizează o rețea ce, cu ajutorul unor funcționari publici, ar fi obținut acte de identitate românești false pentru persoane din Republica Moldova, Ucraina și Rusia.

Poliția de Frontieră Română a anunțat că, pe 1 iulie, au fost efectuate 206 percheziții la sediile unor instituții publice și la locuințele unor persoane fizice. Acțiunile fac parte dintr-o cauză penală în care sunt vizați funcționari publici din județul Botoșani, suspectați de luare de mită și fals informatic. În cauză sunt cercetate și persoane care ar fi oferit mită, acestea fiind suspectate, de asemenea, de fals în înscrisuri oficiale și folosirea documentelor false.

Ancheta vizează destructurarea unei rețele care, cu ajutorul unor funcționari publici de la serviciul de evidență a populației și o primărie, a obținut documente de identitate românești neconforme cu realitatea. Aceste documente au fost eliberate pentru persoane născute în Federația Rusă, Ucraina și Republica Moldova. Potrivit instituției române, datele nereale se referă la domiciliul persoanei, care este fictiv, deoarece beneficiarul nu a locuit niciodată la adresa respectivă, dar și la alte atribute de identificare a persoanei, respectiv nume, prenume, data nașterii, locul nașterii, totul cu scopul obținerii de către beneficiar a unui act de identitate, a cetățeniei române și, după caz, a domiciliului sau a reședinței în România.

„Datele menționate, care în unele cazuri prezintă o identitate diferită de cea reală a beneficiarilor – în condițiile în care marea lor majoritate au depus certificate de cetățenie română anterior falsificate – sunt incluse în Registrul Național de Evidență a Persoanelor. În mod concret, beneficiarii au obținut cărți de identitate pe baza unor certificate care atestau dobândirea cetățeniei române și care anterior au fost falsificate, cu stabilirea domiciliului la imobile aparținând unor cetățeni români care nu erau titularii spațiului respectiv și chiar fără acordul lor, prin întocmirea în fals a declarațiilor de luare în spațiu și implicit fără prezența lor în fața funcționarului de la Serviciul de Evidență a Persoanelor”, a comunicat Poliția de Frontieră Română.

Potrivit instituției române, în anii 2023-2024, pe raza unui serviciu de evidență a populației și-au stabilit domiciliul în mod fictiv 7.000 de persoane născute în Federația Rusă, Ucraina, Republica Moldova sau alte state, foste republici sovietice.

VIDEO Guțul ar putea fi închisă pentru 9 ani/ Vlah cântă rap/ A crescut vârsta de pensionare în Moldova

Cele mai importante știri din Moldova și din lume în noua ediție NewsMaker!

Subiectele ediției:

— Procurorii cer nouă ani de închisoare pentru Evgheniei Guțul
— Irina Vlah s-a apucat de rap: „PAS la revedere!”
— Prima săptămână din iulie aduce restricții de circulație în Chișinău
— Bolea, către transportatori: Să iubim oamenii mai mult decât banii
— Cinci polițiști din Edineț, suspectați de corupție. Unul a fost reținut
— Vârsta de pensionare a femeilor din Moldova a crescut cu șase luni

Abonați-vă la NewsMaker – cele mai actuale știri fără cenzură.
Nu uitați să apăsați pe clopoțel pentru a nu rata noile ediții: zilnic, la 15:00 și 19:00, de luni până vineri.

„Artiști pro-Kremlin”, invitați la concertele lui Usatîi: O organizație cere interdicția lor în Moldova

Organizația civică Stop Russian Aggression solicită autorităților Republicii Moldova să interzică accesul pe teritoriul țării al mai multor artiști ruși invitați la un concert organizat de politicianul Renato Usatîi.

Potrivit activiștilor, este vorba despre interpreți cunoscuți pentru sprijinul deschis acordat regimului lui Vladimir Putin și pentru participarea la acțiuni propagandistice în sprijinul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.

Printre artiștii vizați se numără rapperul Basta (Vasilii Vakulenko), sancționat de Ucraina pentru concertele susținute în Crimeea ocupată, interpretul Macan (Andrei Kosolapov), care ar fi cântat recent în Lugansk și ar promova narațiuni legate de „operațiunea militară specială”, și trupa „Ruki Vverh!” (Serghei Jukov), cunoscută pentru aparițiile la mitinguri pro-Kremlin și concerte pe teritoriile ocupate.

Scrisoarea a fost adresată Președinției, Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Guvernului, Parlamentului, Ministerului Afacerilor Interne, Primăriei Chișinău și Ministerului Culturii. În paralel, organizația îndeamnă cetățenii să trimită sesizări individuale către autorități pentru a bloca prezența acestor artiști pe teritoriul Republicii Moldova.

Renato Usatîi nu a comentat, deocamdată, solicitarea organizației.

***

Menționăm că, în ianuarie 2023, Basta a fost inclus pe lista de sancțiuni a Ucrainei. Măsurile includ blocarea activelor din Ucraina, restricții comerciale, interdicția de a călători în țară, retragerea distincțiilor de stat, refuzul eliberării vizelor și alte restricții valabile timp de zece ani.

Pe site-ul ucrainean „Mirotvoreț” se menționează că Vasilii Vakulenko ar oferi „sprijin informațional agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei”, ar fi „complice la crimele autorităților ruse împotriva Ucrainei și cetățenilor săi”. De asemenea, ar fi participat la „evenimente de propagandă ale Rusiei împotriva Ucrainei” și la „tentativele de legitimare a ocupației Crimeei” și „acte de agresiune umanitară împotriva Ucrainei”.

IPN

Socialiștii, protest la MAE. Dodon: „Ce caută Ursula von der Leyen la Chișinău înainte de campania electorală?” (VIDEO)

Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) a organizat pe 1 iulie un protest la Ministerul Afacerilor Externe față de Summit-ul Republica Moldova-UE care va avea loc la sfârșitul acestei săptămâni. Manifestanții s-au declarat nemulțumiți de faptul că reuniunea va avea loc cu puțin timp înainte de alegerile parlamentare și susțin că oficialii europeni „se vor amesteca” în scrutin.

Câteva zeci de persoane au s-au adunat în fața sediului Ministerului Afacerilor Externe pentru a protesta împotriva summit-ului Republica Moldova-UE, fiindcă va avea loc înainte de alegerile parlamentare din 28 septembrie. Manifestanții susțin oficialii Uniunii Europene care vor participa la reuniune vor sprijini formațiunea de guvernământ pro-europeană PAS și că „se vor amesteca” în scrutin.

Ce caută Ursula von der Leyen la Chișinău acum, înainte de campania electorală? Imaginați-vă că acest lucru îl făceau alții înainte de campania electorală? Avea să urle toți. Nu, acum ei vin, o delegație întreagă, pe banii noștri, o să blocheze toate drumurile. Da cum cu neutralitatea, da cum cu suveranitatea?”, a declarat președintele PSRM, Igor Dodon, în timpul manifestației.

În cadrul protestului au răsunat și acuzații tendențioase la adresa Uniunii Europene, care au fost lansate de jurnalistul Dumitru Ciubașenco. Acesta este unul dintre liderii Platformei „Pentru Moldova”, care a fost lansată în iunie și al cărei scop declarat este unirea partidelor de opoziție în contextul parlamentarelor din toamnă.

Ciubașenco a spus că UE s-ar transforma într-un „bloc militar” – aluzie la planurile privind creșterea capacităților de apărare ale statelor membre, însă fără mențiunea că inițiativa vine în contextul invaziei dusă de Rusia în Ucraina. El a mai spus că UE ar promova o politică „rusofobă” și că ar obliga Republica Moldova să-și modernizeze infrastructura civilă pentru că în viitor ar putea fi folosită împotriva Rusiei.

Dacă înainte UE era considerată o uniune socio-economică, umanitară și culturală, în ultima vreme se transformă rapid într-o uniune politico-militară. Practic în a doua NATO în Europa. Și Republica Moldova, ca stat candidat la aderarea la UE, este obligată să urmeze lina politicii externe și de apărare comună a Uniunii Europe, inclusiv componenta sa legată de sancțiuni. Moldova, de asemenea, este obligată să se ocupe de militarizare, să reconstruiască infrastructura, obiecte cu dublă destinație, drumuri, poduri, spitale, aerodromuri, depozite, care într-un anumit moment pot fi folosite și în scopuri militare. (…) Politica oficială a UE este o direcție anti-rusească, rusofobă. Astăzi, să fii alături de UE înseamnă să fii împotriva Rusiei”, a menționat Dumitru Ciubașenco.

De asemenea, în timpul manifestației, protestatarii au desfășurat pancarte cu mesaje precum „Suveranitate, nu vasalitate”, „Noi decidem, nu străinii” și „Guvernarea PAS – corporație a intereselor străine”.

NM a solicitat un comentariu de la Ministerul Afacerilor Externe, însă, deocamdată, nu am primit un răspuns.

***

Amintim că, pe 4 iulie, la Reședința de Stat, va avea loc primul summit Republica Moldova-UE. Evenimentul va fi găzduit de șefa statului, Maia Sandu, iar UE va fi reprezentată de președintele Consiliului European, Antonio Costa, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Președinția Republicii Moldova a comunicat anterior că la reuniune vor fi abordate subiecte legate de procesul de aderare, extinderea legăturilor economice și cooperarea în domenii precum infrastructura, energia, dezvoltarea regională și digitalizarea.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: