Colaj NM

„Ne furați dreptul la vot”. Protest la Frankfurt față de decizia CEC privind numărul secțiilor de votare (VIDEO)

Câteva zeci de persoane au protestat, duminică, 6 iunie, în orașul german Frankfurt pe Main, față de decizia Comisiei Electorale Centrale (CEC) de a deschide doar 139 de secții de votare în diaspora, în cadrul alegerilor parlamentare anticipate. Manifestanții susțin că numărul este prea mic și că vor fi nevoiți să stea, din nou, la coadă ore în șir pentru a-și putea exprima dreptul la vot.

Imaginile au fost difuzate pe 6 iunie de către un internaut. Manifestanții, echipați cu steagurile Republicii Moldova și cu pancarte, și-au exprimat nemulțumirea față de decizia membrilor CEC.

„Ieri, CEC a decis să ne dea o singură secție de votare. La alegerile prezidențiale s-a văzut clar că noi avem nevoie de minimum două secții. Au stat mulți, inclusiv eu, în rând, iar la sfârșit nici măcar nu ne-au ajuns buletine de vot”, a argumentat unul dintre manifestanți.

Pe pancarte, manifestanții au scris mesaje mesaje precum: „Dacă votul nostru n-ar putea schimba ceva, Lebedinschi ne-ar lăsa!”, „Diaspora din Frankfurt contează!”, „Un buletin de vot este mai puternic decât un glonte”, „Lebedinschi, ești un laș”, „Ne furați dreptul la vot”, „CEC, nu călca pe bec”, „CEC, unde-i kuliokul?” sau „Nu vă plac voturile noastre, dar vă place când trimitem bani acasă”.

O altă manifestație s-a desfășurat și la Consulatul Republicii Moldova din Frankfurt. Oamenii au format o coadă pentru a le demonstra autorităților ce se va întâmpla pe 11 iulie.

Amintim că, în cadrul ședinței din 5 iunie, CEC a decis constituirea a 139 de secții de votare – același număr ca în cadrul scrutinului prezidențial din noiembrie 2020. Hotărârea a fost luată în pofida propunerii Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene de a deschise 190 de secții de votare. Coform documentului, în Germania, urmează să fie deschide 5 secții de votare: la Berlin (sediul misiunii), la Frankfurt pe Main (sediul misiunii), la Hamburg (consulatul onorific), la Kassel (consulatul onorific), la  München (consulatul onorific) și la Stuttgart (consulatul onorific).

PAS și Platforma DA au anunțat că vor protesta, pe 7 iunie, în fața sediului CEC, față de această decizie. Iar Blocul electoral „RENATO USATÎI” a depus deja o contestație în acest sens la Curtea de Apel Chișinău.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ucraina, gata să îl nominalizeze pe Trump la Premiul Nobel pentru Pace. Zelenski a anunțat condiția

Kievul este gata să îl nominalizeze pe președintele SUA, Donald Trump, pentru Premiul Nobel pentru Pace, a declarat președintele ucrainea, Volodimir Zelenski, pe 9 octombrie. Condiția este ca acesta să trimită rachete Tomahawk Ucrainei și să ajute la încheierea unui armistițiu cu Rusia, scrie Politico.

„În cadrul ultimei noastre întâlniri, nu am auzit un „nu”. Ceea ce am auzit a fost că lucrările vor continua la nivel tehnic și că această posibilitate va fi luată în considerare”, a declarat Zelenski jurnaliștilor din Kiev despre întâlnirea pe care a avut-o cu președintele SUA în marja Adunării Generale a Națiunilor Unite de la New York, la sfârșitul lunii septembrie.

„Planul de încheiere a războiului nu va fi ușor, dar este cu siguranță calea de urmat. Și dacă Trump oferă lumii – mai ales poporului ucrainean – șansa unui astfel de armistițiu, atunci da, ar trebui să fie nominalizat pentru Premiul Nobel pentru Pace. Îl vom nominaliza în numele Ucrainei”, a declarat Zelenski.

Trump pare să fi făcut o adevărată obsesie pentru obținerea Premiului Nobel pentru Pace. Președintele SUA a făcut campanie pentru a primi distincția. El spune că „a pus capăt la şapte războaie” şi chiar l-a sunat pe ministrul norvegian al finanţelor, fostul secretar general al NATO Jens Stoltenberg, pentru a-l întreba despre candidatura sa.

Președintele SUA a comparat adesea inițiativele sale de politică externă cu recunoașterea globală de care s-a bucurat fostul președinte american Barack Obama în timpul mandatului său.

Obama a câștigat Premiul Nobel pentru Pace în 2009 „pentru eforturile sale extraordinare de consolidare a diplomației internaționale și a cooperării între popoare” – chiar dacă la acel moment se afla la putere de doar câteva luni, scrie Al Jazeera.

Precizăm că Trump a declarat luni că a luat „oarecum” o decizie cu privire la trimiterea rachetelor în Ucraina, dar a dorit să știe modul în care acestea vor fi utilizate: „Am luat o decizie, într-un fel. Cred că vreau să aflu ce fac cu ele, unde le trimit, presupun. Trebuie să pun această întrebare”, a spus Trump, adăugând că nu dorește să vadă o escaladare a situației.

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a avertizat miercuri, într-un briefing, că trimiterea rachetelor Tomahawk către Kiev „ar duce la o nouă etapă gravă de escaladare a crizei ucrainene… și ar provoca daune ireparabile relațiilor ruso-americane”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: