Nistrul poate seca? Ce se întâmplă cu râul și cum poate fi afectată Moldova

Pe rețelele sociale au apărut filmulețe în care apa râului Nistru este la un nivel extrem de jos, iar pe o porțiune din regiunea orașului ucrainean Hotin râul este secat. NM a încercat să afle ce se întâmplă cu râul și cum poate fi afectată Moldova din această cauză.

Ce s-a întâmplat?

Unul dintre cele mai virale videoclipuri cu râul Nistru care seacă a fost filmat în regiunea Hmelnițk, lângă cetatea Hotin. Autorul videoclipului spune că așa ceva nu s-a mai întâmplat niciodată – Nistrul este practic secat. Și într-adevăr, videoclipul arată fundul râului uscat și crăpat. Videoclipul a fost distribuit pe Tik-Tok și alte rețele sociale.

Un alt videoclip a fost filmat lângă un centru de recreere din regiunea Hmelnițk, la gura râului Kalus, care se varsă în Nistru. Autorul arată că digurile centrului de agrement se aflau complet pe mal. În al treilea videoclip apare râul Kalus aproape secat.

Cum comentează acest fenomen Moldova și Ucraina?

După apariția acestor filmulețe, Ministerul Mediului și agenția Apele Moldovei au raportat că Moldova nu suferă și nu va suferi de pe urma acestui fenomen, „pentru că [lipsa apei] este compensată de lacul de acumulare al Nistrului, care asigură volumul necesar pentru a menține nivelul necesar și condițiile necesare în ecosistemul acvatic” (lacul de acumulare al Nistrului este situat pe teritoriul regiunilor Hmelnițk, Cernăuți și Vinița din Ucraina).

„Situația prezentată în videoclip a apărut din cauza eliberării apei din lacul de acumulare Nistru în perioada aprilie-mai, a afluxului mic de apă în lipsa precipitațiilor în munții Carpați și a revenirii râului Nistru la cursul său natural în această regiune”, au menționat reprezentanții ministerului de resort, adăugând că agenția Apele Moldovei este în contact permanent cu departamentele responsabile din Ucraina cu privire la situația râului Nistru.

În același timp, ecologistul și directorul executiv al Eco-Tiras Ilia Trombițchii consideră că situația poate reprezenta un pericol pentru Moldova, precum și pentru regiunile Vinița și Odesa din Ucraina. „Nu s-a întâmplat niciodată ca nivelul lacului de acumulare al Nistrului să fie la o altitudine de 114 metri deasupra nivelului mării, de obicei, este de 118 metri, ceea ce ne permite să asigurăm un minim pentru alimentarea cu apă potabilă”, a spus Trombițchii.

Motivul secării, potrivit lui, este legat de utilizarea de către Ucraina a centralelor hidroelectrice pentru a compensa penuria de electricitate (NM a scris despre acest lucru în detaliu aici).

Potrivit presei ucrainene, Ukrhydroenergo a confirmat că secarea Nistrului în regiunea Cernăuți este cauzată de o creștere a debitului de apă pentru a spori producția de energie la Centrala Hidroelectrică Dnestrovsk: „Acum deversăm cu 30% mai mult pentru a crește producția”.

Potrivit lui Trombițchii „așa s-a mai întâmplat deja, de exemplu, în 2017, când nivelul apei în Nistru a scăzut drastic. „Pe de altă parte, cred că rezervorul de la Dubăsari își va menține nivelul”, a spus Trombițchii. El a subliniat că autoritățile trebuie să negocieze cu colegii lor ucraineni pentru a preveni scăderea apei în râul Nistru.

Ecologistul a mai remarcat că folosirea în exces a resurselor Nistrului nu duce la o producție mai mare de energie electrică. Adică, dacă Ucraina produce acum mai multă energie electrică, atunci după adâncimea Nistrului, volumul de producere a energiei electrice va scădea.

A secat Nistrul pe unele segmente?

Deși în videoclipul de lângă cetatea Hotin pare că Nistrul a secat, Trombițchii spune că nu este așa. „A fost filmat pentru a arăta problema. S-a luat dintr-un asemenea punct [în care se pare că Nistrul a secat], dar în vechea albie este apă”, a explicat Trombițchii.

Directorul Hidrocentralei de la Dubăsari, Boris Gherman, a spus într-un interviu acordat postului de televiziune transnistrean TSV că pe porțiunile Nistrului unde au fost făcute filmulețele, malul este plat, iar scăderea nivelului apei este extrem de vizibilă. „Dacă nivelul apei scade cu 5 metri, atunci ar putea fi 20-25 de metri de-a lungul malului”, a spus Gherman, adăugând că „aceasta nu este norma” pentru începutul verii.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

comisarul.ro

Rusia acuză România că ar putea folosi Portul Giurgiulești pentru transportul de arme în Ucraina

Ministerul Afacerilor Externe din Federația Rusă a venit cu o serie de acuzații la adresa României, după ce Bucureștiul a cumpărat recent Portul Internațional Giurgiulești din Republica Moldova. Directorul Iuri Pilipson, din MAE rus, susține că țara noastră va folosi portul pentru a transporta arme în Ucraina. Oficialul rus și-a exprimat revolta și în legătură cu acțiunile „unioniste” de pe cele două maluri ale Prutului, transmite Digi24.

Într-un amplu interviu oferit agenției de presă controlată direct de către Kremlin, Pilipson a vorbit pe larg despre subiectele de actualitate, lăudând printre altele și direcția pro-Moscova a noului premier bulgar.

În cadrul aceleiași discuții cu oficiosul Kremlinului, Pilipson a vorbit pe larg despre acțiunile României din Republica Moldova, acuzând țara noastră de „presiune propagandistică”.

Directorul celui de-al Doilea Departament din cadrul diplomației ruse a fost întrebat: „În România este discutată tot mai frecvent ideea unirii cu Republica Moldova. Cât de aproape este Bucureștiul de realizarea practică a acestui proiect? La ce ar putea conduce acesta? Și de ce Chișinăul nu se opune integrării cu România? De asemenea, România a devenit recent proprietara portului moldovenesc Giurgiulești. De ce are nevoie România de acest port și ar putea, în calitate de stat membru NATO, să îl utilizeze în mod activ împotriva Rusiei?”.

Iuri Pilipson a răspuns: „Promovarea în spațiul mediatic a temei unirii celor două state face parte dintr-o campanie de influențare a opiniei publice din Republica Moldova, menită să creeze impresia unei susțineri populare tot mai largi pentru așa-numita „unire”, cum este denumit acest proces. În pofida presiunii propagandistice, majoritatea covârșitoare a locuitorilor Republicii Moldova, după cum știm, nu dorește să renunțe nici la identitatea sa națională, nici la statalitate. Contrar cercetărilor sociologice din România, care ar indica o creștere a numărului susținătorilor unirii, la ultimul recensământ al populației 76,7% dintre cetățenii Republicii Moldova s-au declarat moldoveni și doar 8,0% români. Cu greu mai este nevoie de vreun comentariu”.

Achiziționarea operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești, prin care se realizează peste 70% din importurile și exporturile Republicii Moldova pe cale navigabilă, a fost prezentată la București drept un pas către „reunificarea economică”, fiind anunțată și utilizarea acestui nod de transport „în procesul de reconstrucție a Ucrainei”. Punerea în aplicare a unor planuri atât de ambițioase ține însă de un viitor incert. Între timp, România este deja implicată în acordarea unui sprijin militar și logistic direct regimului de la Kiev. Această împrejurare ridică semne de întrebare cu privire la adevăratele scopuri ale utilizării portului Giurgiulești în viitorul apropiat. Cu atât mai mult cu cât portul a fost transformat de multă vreme într-un nod de tranzit pentru livrarea către Ucraina a unor diverse categorii de mărfuri, inclusiv a celor destinate necesităților forțelor armate ale Ucrainei”, a mai afirmat oficialul MAE rus.

După cum a demonstrat procesul îndelungat de negociere a celui de-al 21-lea „pachet de sancțiuni”, consecințele politicii ostile antiruse devin tot mai resimțite de statele Uniunii Europene. Restricțiile îi lovesc dureros tocmai pe cei care le concep. <…> La rândul nostru, subliniem constant caracterul nelegitim al măsurilor coercitive unilaterale impuse de Uniunea Europeană. Acestea nu sunt în măsură să influențeze cursul politicii externe a țării noastre”, a mai precizat Iuri Pilipson.

Conform ultimului sondaj făcut public, aproape jumătate dintre cetățenii Republicii Moldova susțin ideea unirii cu România.

În ceea ce privește achiziționarea Portului Giurgiulești, Guvernul a precizat la momentul respectiv: „Prin această cumpărare, România, prin CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, își asumă angajamente ferme privind dezvoltarea de lungă durată a Portului Internațional Giurgiulești și consolidarea poziției acestuia în regiunea Mării Negre și a bazinului Dunării. Se au în vedere investiții importante, pe termen lung, pentru creșterea capacității portului, îmbunătățirea și modernizarea infrastructurii, precum pentru consolidarea importanței sale strategice în zonă”.

***

Amintim că, în aprilie 2026, România a preluat compania ICS Danube Logistics, operatorul Portului Internațional Liber Giurgiulești, de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Tranzacția a fost realizată prin Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” Constanța.

Portul Giurgiulești este singurul port din Republica Moldova accesibil atât navelor maritime, cât și celor fluviale și prin care sunt gestionate peste 70% dintre importurile și exporturile țării realizate pe cale navigabilă.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: