NM Espresso: Moldovagaz riscă să-și piardă licența, Guțul a fost trimisă acasă, înghețurile din Moldova distrug recolta

Moldovagaz riscă să rămână fără licență?

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a amenințat că va retrage licența companiei Moldovagaz dacă aceasta nu finalizează separarea de «fiica» sa Moldovatransgaz până la 31 iulie 2025. NM a investigatce riscuri implică acest lucru pentru consumatori și care este legătura cu pachetul energetic european.


Malul stâng: Situație excepțională

În Transnistria a fost prelungită cu încă 30 de zile starea de urgență în economie. La Tiraspol, aceasta a fost explicată prin «criza energetică provocată de reducerea livrărilor de gaz».


Compensații pentru resursele energetice

Ministrul Muncii, Alexei Buzu, susține că 66% dintre cetățenii Moldovei sunt mulțumiți de compensațiile pentru resursele energetice. Potrivit lui, acestea sunt datele unui sondaj sociologic. Buzu a mai declarat că pentru luna martie vor primi compensații circa 720 de mii de gospodării sau peste 1,5 milioane de persoane. Valoarea medie a compensației a fost de 805 lei, iar pentru cele mai vulnerabile familii, compensațiile au constituit până la 1400 de lei.


Stamate și amnistia: continuare

Deputata Olesea Stamate a declarat că amendamentele la Legea privind amnistia, în jurul cărora a izbucnit scandalul, au fost adoptate legal. Problema, potrivit ei, nu ține de conținutul amendamentelor, ci de aplicarea acestora în practică. Stamate a menționat și că, în ultimele zile, ea și apropiații săi au fost supuși «unui atac mediatic masiv» și a îndemnat presa «să nu răspândească informații false, nici măcar din greșeală».

Între timp, Curtea Constituțională a suspendat acțiunea unor amendamente. Este vorba, în special, despre excluderea cerinței privind lipsa riscului de recidivă pentru cei cărora li se poate înlocui pedeapsa cu închisoare pe viață cu 30 de ani de detenție.


Scrisoarea Veronicăi Dragalin: continuare

Scrisoarea fostei șefe a Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, în care acuză autoritățile de ingerință în sistemul justiției, a provocat o reacție furtunoasă din partea politicienilor și juriștilor. În același timp, reprezentanții autorităților au acuzat-o pe Dragalin de minciună, iar mulți politicieni au considerat declarațiile ei drept dovadă a influenței puterii asupra sistemului de justiție. Detalii — în selecția NM».


Justiție: ce se întâmplă

Scandalul cu Olesea Stamate a izbucnit aproape imediat după demisia răsunătoare a Veronicăi Dragalin. Despre motivele pentru care justiția moldovenească e ste zguduită iar și iar și de ce reforma justiției pare mai degrabă un eșec vedeți în noul episod RealPolitik cu Dașa Slobocicovași expertul în reformă judiciară și drepturile omului Ilie Chirtoacă.


Cazul Guțul: continuare

Bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, care a stat 20 de zile în arest preventiv, a fost plasată în arest la domiciliu pentru 30 de zile. Această decizie a fost luată de instanță, în timp ce procurorii au cerut prelungirea detenției în izolator cu încă o lună.


Restrângerea acțiunilor în masă

În Moldova ar putea fi interzise protestele și evenimentele ale căror participanți «amenință integritatea teritorială și securitatea națională sau îndeamnă la agresiune militară, violență, discriminare și alte acțiuni ilegale, promovează totalitarismul, rasismul și terorismul». Cu o astfel de inițiativă legislativă a venit Ministerul Afacerilor Interne. Proiectul de lege a fost prezentat pentru consultări publice.


Moldova și Rusia

Politicienii pro-ruși din Moldova au marcat 33 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice dintre Rusia și Moldova. În același timp, Chișinăul, pe fundalul deteriorării relațiilor cu Moscova, a expulzat încă trei diplomați ruși. NM, în materialul «Cât mai departe de Kremlin. Ce a mai rămas din relațiile Moldovei cu Rusia», a analizat dacă relațiile dintre Chișinău și Moscova se pot schimba în contextul noii situații geopolitice și ce legătură au alegerile parlamentare cu acest lucru.


Din nou pesta porcină

În Moldova au fost înregistrate noi cazuri de pestă porcină africană — în raioanele Cahul și Strășeni. Acolo au fost introduse măsuri de carantină, se monitorizează apele și circulația animalelor.

De la începutul anului, în Moldova au fost identificate peste 30 de focare de pestă porcină. În fermele afectate au fost sacrificate câteva sute de mii de capete. Autoritățile însă susțin că nu există motive de îngrijorare privind un eventual deficit de carne de porc.


Înghețurile și recolta

Înghețurile din aprilie în Moldova pot distruge parțial sau complet recolta de caise, migdale, cireșe, piersici și struguri. De asemenea, ar putea fi afectate rapița și cerealele recent semănate, inclusiv grâul și sfecla de zahăr. În regiunile de nord ale țării, temperatura a scăzut până la —7 grade. Agricultorii spun că pagubele vor fi considerabile, dar că este prea devreme pentru concluzii.


Podcastul NM «Ce zici de asta»

Antidepresivele pot crește riscul de stop cardiac, americanii bogați mor mai des decât europenii, descoperiri uimitoare ale telescopului «James Webb». Despre aceste și alte noutăți din știință — în noul episod al podcastului săptămânal NM «Ce zici de asta».


Agenda zilei, 10 aprilie:

  • 11:00 — Ședința Parlamentului.
  • 15:00 — Ședința Comisiei Electorale Centrale.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

hotnews.ro

„Frontierele nu trebuie modificate prin forță”. Declarația a 14 lideri, majoritatea europeni, despre planul de pace al SUA

Planul de pace propus de SUA reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare, au comunicat într-o declarație comună mai mulți oficiali, majoritatea dintre aceștia fiind europeni, după o reuniune sâmbătă în marja summitului G20 de la Johannesburg. Aceștia au mai spus că „frontierele nu trebuie modificate prin forță” și s-au arătat îngrijorați „de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei”.

Declarația, publicată pe site-ul Consiliului European, a fost adoptată de președintele Consiliului European António Costa, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, prim-ministrul Canadei Mark Carney, președintele Finlandei Alexander Stubb, președintele Franței Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei Friedrich Merz, premierul Irlandei Micheal Martin, premierul Italiei Giorgia Meloni, premierul Japoniei Sanae Takaichi, premierul Olandei Dick Schoof, premierul Norvegiei Jonas Gahr Støre, premierul Spaniei Pedro Sánchez și premierul Marii Britanii Keir Starmer. Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, s-a alăturat declarației.

Politicienii au salutat „eforturile continue ale SUA de a aduce pacea în Ucraina”. Aceștia au mai spus că proiectul inițial al planului, format 28 de puncte, include elemente importante care vor fi esențiale pentru o pace justă și durabilă.

„Prin urmare, considerăm că proiectul reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare. Suntem pregătiți să ne angajăm pentru a asigura durabilitatea unei păci viitoare. Suntem clari în ceea ce privește principiul că frontierele nu trebuie modificate prin forță. De asemenea, suntem îngrijorați de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei, care ar face Ucraina vulnerabilă la atacuri viitoare”, se arată în declarația adoptată.

În același timp, politicienii au declarat că „implementarea elementelor referitoare la Uniunea Europeană și la NATO ar necesita acordul membrilor UE, respectiv NATO”.

„Profităm de această ocazie pentru a sublinia cât de puternic este sprijinul nostru continuu acordat Ucrainei. Vom continua să colaborăm îndeaproape cu Ucraina și SUA în zilele următoare”, se mai arată în declarație.

***

Amintim că administrația președintelui SUA, Donald Trump, a propus un plan de pace format din 28 de puncte. Documentul prevede ca Crimeea, Lugansk și Donețk să fie recunoscute de facto ca teritorii rusești, iar regiunile Herson și Zaporojie să fie înghețate de-a lungul liniei de contact. Ucraina ar urma să își retragă trupele din zona pe care o controlează în prezent în regiunea Donețk, aceasta devenind zonă tampon neutră și demilitarizată, recunoscută internațional ca aparținând Rusiei. Planul introduce, pentru prima dată, garanții de securitate pentru Ucraina, însă fără detalii: doar că, în cazul unei noi invazii ruse, ar exista un răspuns militar coordonat, iar sancțiunile împotriva Moscovei ar fi restabilite. Totodată, conform planului, Ucraina ar trebui să includă în Constituție că nu va adera niciodată la NATO, iar Alianța să adopte o prevedere similară. La fel, potrivit planului, Kievul poate adera la UE. În același timp, trebuie să organizeze alegeri în termen de 100 de zile.

Potrivit presei internaționale, SUA ar fi cerut ca Ucraina să accepte planul până joi, sugerând că, în caz contrar, ar putea înceta sprijinul militar.

Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a declarat că a oferit deja un răspuns în timpul inaugurării sale în calitate de președinte, când s-a angajat „prin toate acțiunile sale să apere suveranitatea și independența Ucrainei”. „Pentru mine nu a fost o formalitate, ci un jurământ pe care îl respect zilnic și pe care nu îl voi trăda niciodată. Interesul național ucrainean trebuie să fie respectat”, a comunicat el. Liderul de la Kiev a menționat, în adresarea sa către popor, că dorește modificarea documentului, astfel încât acesta să includă clar „onoarea și demnitatea ucrainenilor”. Totodată, Zelenski a avertizat că urmează o săptămână dificilă, iar asupra Ucrainei ar putea fi exercitate presiuni.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Federația Rusă a primit „planul de pace”. Potrivit lui Putin, acest plan „ar putea sta la baza unei reglementări finale de pace”, însă a precizat că textul documentului nu a fost discutat cu Moscova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: