ipn.md

Până la $90 în SUA, dar mai ieftin în Canada. Membru CEC, despre costurile estimative pentru voturile prin corespondență

În Canada, un vot prin corespondență la alegerile din această toamnă va costa Republica Moldova aproximativ 15-16 dolari într-o destinație. Iar în Statele Unite ale Americii – între 4 și 5 dolari sau între 40 și 45 dolari, la fel per destinație. Costul va fi calculat în dependență de termenul de livrare. Datele au fost comunicate de vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale (CEC) Pavel Postica. Costurile prezentate de Postica reprezintă trimiterea plicului doar într-o singură direcție. Menționăm plicul cu buletinul de vot va fi transmis inițial alegătorului, fiind prima destinație. Și a doua – când alegătorul va transmite înapoi buletinul de vot completat. În caz de turul II, tarifele vor trebui înmulțite la 4, a menționat Postica. Aceste costuri vor fi suplimentare celor 1,2 milioane de lei prevăzute în proiectul de lege pentru implementarea noului mecanism. 

Postica a spus la emisiunea Rezoomat de la Rlive TV că cetățeanul va solicita plicul „prin cerere electronică sau înregistrarea prealabilă pe pagina CEC”. El a menționat că sunt necesare 1,2 milioane de lei „pentru perfecționarea mecanismului de înregistrare prealabilă, care deja este depășit de termen, care să includă inclusiv metoda de înregistrare pentru votul prin corespondență” și a negat informația că implementarea acestui proiect de lege a fost evaluată la 1,2 milioane de lei.

Potrivit vicepreședintelui CEC, „cheltuielile pentru corespondență sunt separat calculate în dependență de țară”.

Din câte îmi amintesc eu, colegii din Canada ziceau că ar fi vorba de vreo 15-16 dolari per destinație, în Statele Unite ale Americii există câteva posibilități în dependență de prestatorul de servicii, în dependență de termenul de livrare dar la fel variază între 4-5 dolari per destinație până la și 40-45 dolari per destinație. Într-o destinație. (…) Da, trebuie înmulțite la doi și dacă două tururi – trebuie înmulțite la 4. (…) Astea sunt calculele estimative. Câți alegători o să vină și o să voteze, noi chiar nu cunoaștem, nu avem de unde să știm. Noi atunci când am discutat, am încercat să deschidem cărțile și să venim cu răspunsuri foarte exacte în măsura posibilităților desigur, unde este posibil și cât este posibil ca să fie clar cât costă acest vot prin corespondență. Eu din start am zis că el este mai scump pentru că în felul acesta statul își asumă cheltuielile respective”, a menționat Postica.

El a adăugat că dacă cetățeanul are posibilitatea să plătească 45 de dolari „poate să opteze să acopere [cheltuielile] din propriile resurse”.

Noi am zis că și cetățeanul, dacă vrea să se asigure, el poate să aleagă o altă metodă de transmitere a poștei. De exemplu, statul optează pentru o metodă mai ieftină – de exemplu de 4-5 dolari, cetățeanul dacă are posibilitatea să plătească 45 de dolari ca să se asigure că într-o zi plicul său a ajuns de la Washington la New York sau invers de la New York la Washington unde o să fie deschisă secția de votare, eventual va fi deschisă secția de votare pentru votul prin corespondență, respectiv el poate să opteze să acopere [cheltuielile] din propriile resurse”, a conchis Postica.

***

Cetățenii Republicii Moldova vor fi chemați, în această toamnă, la urnele de vot, pentru a alege președintele țării. În aceeași zi ar urma să fie organizat, în paralel, și referendumul privind aderarea țării noastre la UE, anunțat de șefa statului. Deputații PAS au votat, la sfârșitul anului trecut, modificarea Codului Electoral, care să permită organizarea celor două plebiscite în aceeași zi. Potrivit șefei statului, alegerile ar putea fi organizate, cel mai probabil, în luna octombrie. Totuși, o decizie în acest sens nu a fost, deocamdată, luată. Maia Sandu a anunțat la 3 ani de mandat că va candida, la toamnă, pentru un nou mandat de președinte.

Pe 28 februarie 2024, liderul Partidului Nostru Renato Usatîi a declarat că guvernarea pregătește implementarea votului prin corespondență „pentru a-i asigura Maiei Sandu victoria în alegerile prezidențiale din primul tur”. „În președinție s-ar coace o strategie de a organiza vot prin corespondență, însă doar pentru o parte din cetățenii Republicii Moldova stabiliți peste hotare, mai exact pentru cei din Canada și SUA”, a precizat Usatîi. Atunci, NewsMaker a solicitat un comentariu de la Președinție, care a spus că nu va comenta declarațiile politicianului.

Pe 29 februarie, președinta Maia Sandu a spus că Republica Moldova ar putea pune în aplicare votul prin corespondență la alegerile din această toamnă, adăugând că guvernarea deja poartă discuții în vederea modificării Codului Electoral. Întrebată dacă autoritățile vor reuși să facă modificările necesare, cu doar jumătate de an până la alegeri, președinta a declarat: „Eu cred că poate fi grăbit procesul și putem să avem în acest an deja această formulă de vot prin corespondență”.

Pe 1 martie, deputații Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS) au anunțat despre înregistrarea unui proiect de lege privind pilotarea votului prin corespondență. PAS a declarat că asupra proiectului de lege s-a muncit mai bine de un an și că votul prin corespondență va fi pilotat în Statele Unite și Canada, „țări în care această metodă de vot deja există”.

Opoziția de la Chișinău a tras un semnal de alarmă după declarațiile președintei. Fostul președinte al țării Igor Dodon a chemat opoziția să ne unească pentru a decide cum să acționeze pe viitor. Detalii – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari / NewsMaker

Maia Sandu îndeamnă cetățenii să consulte ghidul pentru accidente nucleare: „Nu există un risc iminent acum, dar trebuie să fim conștienți de riscuri”

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a îndemnat cetățenii să facă cunoștință cu ghidul pentru accidente nucleare, aflat pe pagina Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU). Potrivit șefei statului, cetățenii trebuie să vizioneze ghidul împreună cu copiii. În acest sens, Maia Sandu a declarat că nu există un risc iminent acum, „dar, în momentul în care avem un război la hotar și inclusiv stații atomice sunt vizate de atacurile armatei ruse, trebuie să fim conștienți de riscuri și este bine să știm cum să ne protejăm”. Declarațiile au fost făcute în contextul vizitei sale recente la Cernobîl.

În cadrul podcastului „Jurnal Politic”, publicat pe 2 mai pe paginile instituției prezidențiale, Maia Sandu s-a referit la vizita sa recentă din Ucraina, inclusiv la Cernobîl, menționând că a fost acolo la invitația președintelui Ucrainei, Vladimir Zelenski și „mai ales pentru că mulți moldoveni au avut de suferit din cauza acestui accident nuclear”.

„Dar și pentru a participa la o conferință dedicată strângerii de fonduri pentru a securiza acest obiect de la Cernobîl, obiect siguranța căruia a fost pusă în pericol din cauza atacurilor armatei ruse. (…) Până în 2019, peste 40 de țări și mai multe organizații internaționale au contribuit financiar ca să construiască un arc deasupra sarcofagului, sarcofagul deja nu mai era în starea bună ca să poată să protejeze de emisii radioactive. Deci, timp de 30 de ani s-a construit acest arc. Inclusiv și Rusia a participat financiar. Și în 2024, Rusia a atacat acest obiect, a creat anumite daune acolo, care, dacă nu vor fi atenuate în următorii ani – până în 2030 -, atunci ne vom confrunta din nou cu problema emisiilor radioactive, care sunt periculoase inclusiv pentru Republica Moldova”, a adăugat șefa statului.

În continuare, Maia Sandu a venit cu un îndemn către cetățeni. „Acum, riscurile, din păcate, există și cred că e important ca noi cu toții să știm cum procedăm într-un caz de acesta, doamne ferește, dar trebuie să fim pregătiți pentru orice. Vreau să-i îndemn pe cetățeni să deschidă pagina Inspectoratului General pentru Situații de Urgență și, acolo, la informații utile, există mai multe ghiduri pentru diferite situații de urgență și există un ghid pentru accidente nucleare și e tare important să vizioneze acest video împreună cu copiii și să știe cum să se protejeze. Sunt lucruri elementare, pe care trebuie să le cunoaștem cu toții, lucruri pe care nu le-am cunoscut nici eu, nici părinții mei și multă altă lume. Pentru mulți, poate această informație ar fi fost vitală ca să-și păstreze sănătatea sau, uneori, chiar viața”, a menționat președinta.

Șefa statului a mai spus că „nu există un risc iminent acum, dar, în momentul în care avem un război la hotar și inclusiv stații atomice sunt vizate de atacurile armatei ruse, trebuie să fim conștienți de riscuri și este bine să știm cum să ne protejăm”.

Potrivit Maiei Sandu, pe pagina Inspectoratului „lipsește un ghid – ce facem când am văzut o dronă”. În acest sens, a sugerat responsabililor din cadrul instituției să plaseze un ghid.

Ghidul acțiunilor în situații de accident nuclear poate fi accesat AICI.

***

Pe 26 aprilie 2026 s-au împlinit 40 de ani de la accidentul nuclear de la Cernobîl, din Ucraina. Amintim că, pe 26 aprilie 1986, reactorul 4 al centralei de la Cernobîl a explodat, cauzând unul dintre cele mai mari dezastre nucleare din istorie. În timpul incendiului, în atmosferă au fost eliberate cantități uriașe de radiații, fiind contaminată o suprafață de 17 milioane km2 din Ucraina, Rusia și Belarus. Conform unei cercetări efectuate de Greenpeace, numărul deceselor cauzate de expunerea la radiații se apropie de 100 000.

În dimineața zilei de 26 aprilie, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a anunțat că întreprinde o vizită în Ucraina, la Kiev și Cernobîl. La Kiev, șefa statului a avut o întrevedere cu președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski. Ulterior, cei doi au susținut o conferință de presă comună. La Cernobîl, Maia Sandu a îndemnat comunitatea internațională să își reînnoiască angajamentele pentru siguranța nucleară.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: