Parcursul maib spre IPO. Care vor fi beneficiile pentru țară și cum se pregătește banca pentru listarea la bursa internațională?

Odată cu implementarea soluțiilor digitale – moderne și exclusive pentru piața din Moldova, lansarea unei noi identități vizuale, maib se mai concentrează asupra unui obiectiv. După ce îl va realiza,  va deveni prima bancă din Moldova care va accede pe piața bursieră internațională și va atrage fonduri de la marii investitori străini. Cum se pregătește banca de acest pas și care vor fi beneficiile pentru investitori și pentru țară, ne-a spus Giorgi Shagidze, președintele maib.

– Odată cu venirea acționarilor străini la maib, ideea unui IPO (Oferta Publică Inițială a acțiunilor) a trecut de la teorie la practică. Spuneți-ne, cum se pregătește maib de acest pas?

– În data de 15 noiembrie, la Londra, va avea loc un eveniment foarte important. Este vorba despre forumul investițional „Moldovan Capital Markets Day” la Bursa de Valori din Londra, la care sunt invitați investitori internaționali de succes, care își plasează fondurile în valori mobiliare cotate la bursele de valori. Evenimentul va fi inaugurat de prim-ministrul Natalia Gavrilița, apoi vor avea discursuri președintele BERD, CEO al Bursei de Valori din Londra și guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei.

La acest eveniment ne dorim să prezentăm Moldova investitorilor, perspectivele privind climatul macro și investițional din Moldova, potențialul țării. Acest lucru este important, pentru că orice investitor care intenționează să investească într-o companie, examinează în primul rând țara.

– Care este importanța acestui eveniment pentru Moldova?

– Atragerea unor astfel de investitori este foarte importantă pentru imaginea țării. Când investitorii văd că o anumită bancă dintr-o țară s-a plasat pe o astfel de piață, acea țară este inclusă deja în altă categorie. Acesta este un eveniment nu doar pentru maib și vor participa nu numai reprezentanții maib, ci și alți antreprenori din Moldova. Este un prim pas în contextul obiectivului de atragere a investitorilor în țară.

– Ce ar mai putea comunica și prezenta maib pe această platformă în afară de îndemnul  către investitori de a-și îndrepta atenția către Moldova?

– Ne propunem să prezentăm investitorilor evoluția lucrurilor și obiectivele noastre. Din punct de vedere al transformării, realizăm multe activități în cadrul băncii. Este vorba nu doar de reînnoirea identității vizuale sau de modernizarea rețelei de sucursale. Suntem în proces de implementare a unui șir de  acțiuni ce țin de modelul de administrare a afacerii. În Moldova o asemenea transformare încă nu a fost implementată.
Bineînțeles, una dintre principalele noastre inițiative este accederea  și plasarea acțiunilor băncii pe piața bursieră internațională.

– Există deja vreun acord cu acționarii majoritari care ar prevedea faptul că în următorii 3-5 ani ar trebui să fie pregătiți de o potențială listare la bursa de valori?

– Aș vrea să subliniez că decizia privind IPO (listarea la bursă) poate fi luată doar de acționarii maib. În prezent, suntem la etapa de pregătire, astfel încât la încheierea acesteia să venim în fața acționarilor cu argumente pentru a susține inițiativa. Decizia le va aparține: să-și vândă acțiunile, să nu le vândă deloc ori să vândă doar o parte dintre acestea. Acționarii individuali vor fi independenți în decizii.

– Ce avantaje va oferi băncii listarea la bursa internațională?

– Listarea la bursă se referă nu doar la prețul acțiunilor. O asemenea plasare oferă mult mai multe beneficii și băncii, și climatului de afaceri din țară. Când cea mai mare bancă își plasează acțiunile pe piața internațională, atrage investitori care, ulterior, vor putea investi în țară. Orice altă companie care va dori să implementeze IPO va avea doar beneficii și va fi mai simplu de parcurs această cale. Intenția marilor investitori de a investi în acțiunile companiilor din țara noastră va contribui la integrarea Moldovei în sistemul financiar global (mondial).

– Cât timp ar putea dura pregătirea băncii pentru a ajunge la bursă? Anterior, era vorba despre o perioadă de la 3 până la 5 ani.

– Cred că vom reuși totul mult mai repede.

– Ce acțiuni ar trebui să întreprindă maib în procesul de pregătire pentru IPO?

– Există 3-4 etape importante care presupun foarte multe cerințe tehnice. Aceste cerințe includ asigurarea transparenței, implementarea celor mai bune practici de guvernanță corporativă etc. Însă cel mai important este să se explice foarte clar investitorilor care este strategia băncii, de ce ar trebui să investească în bancă și ce vor obține din aceasta pe viitor. Iar în acest caz, sunt foarte bune și pozițiile băncii, și cele ale țării. Este necesar doar ca acestea să fie explicate foarte bine investitorilor. Acesta și este scopul nostru: să explicăm, care sunt prioritățile și să spunem încotro se îndreaptă țara, de ce ei trebuie să creadă în inițiativa noastră. Cerințele tehnice trebuie îndeplinite, dar nu acestea au rolul decisiv.

– Va fi nevoie de o capitalizare suplimentară a băncii?

Însuși IPO nu presupune asemenea cerințe. Dacă vom avea nevoie de un capital suplimentar pentru creștere – va trebui s-o facem, cu IPO sau fără. Asemenea decizii trebuie să fie luate la necesitate.

– Este atractivă actuala rentabilitate pe piața bancară, din punctul de vedere al investitorilor?

– Este necesar să examinăm rentabilitatea capitalului pentru fiecare an și nu pentru o perioadă concretă. Avem o dinamică foarte bună. Atât anul curent, cât și anul trecut au fost foarte dificili din cauza pandemiei de COVID-19, dar cred că avem toate condițiile ca atunci când vom depăși această situație, rentabilitatea să coincidă cu așteptările investitorilor noștri.

– Pentru ce se vor cheltui fondurile obținute datorită IPO?

– Dacă vom decide să lansăm un capital suplimentar înainte de IPO, o parte din mijloace va fi îndreptată, bineînțeles, spre dezvoltare, însă acționarii individuali își vor primi banii pe care au dreptul să-i gestioneze la latitudinea lor.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Scandal în direct la o emisiune TV: Carp a anunțat că îl dă în judecată pe Costiuc

Deputatul partidului Democrația Acasă, Vasile Costiuc, a părăsit în semn de protest platoul emisiunii de la TVR Moldova, după ce a fost amenințat cu judecata de către deputatul PAS, Lilian Carp.

Lilian Carp a declarat că afirmațiile lui Vasile Costiuc, prin care îl acuză încă din campania electorală, de colaborări dubioase cu diverși politicieni, sunt „fără niciun suport”. Deputatul PAS a spus că intenționează să îl dea în judecată pentru aceste declarații, susținând că astfel de afirmații false nu pot fi tolerate în politică.

„Oamenii trebuie să-și facă o concluzie: tu, care răspândești minciuni de 20 de ani și pe care te știu de la cariera din Micăuți, faci declarații false. Mincinoși ca tine colaborează cu toți bandiții anteriori și au făcut diverse porcării contra plată”, a spus Lilian Carp.

Deputatul PAS mai spune că lipsa de sancțiuni îl face pe Costiuc să creadă că poate răspândi aberații în spațiul public.

„Această persoană a început să facă declarații încă din campania electorală, iar după investirea noului Parlament continuă cu aceleași afirmații false. Cu relația cu Nichiforciuc, cariera de la Micăuți și activitatea ilegală au fost stopate datorită în special domnului Alexandru Slusar, care împreună cu el am fost și am stopat penntru că nu avea teren de exploatare și Vasile Costiuc iese și aberează fără temei, iar pentru aceste declarații îl voi da în judecată, pentru că lumea crede fiecare minciună”, a adăugat Carp

După dezbatere, Costiuc a lansat acuzații dure la adresa acestuia și a guvernării, afirmând că a fost intimidat înainte de emisiune.

„De ce nu l-a dat Nichiforciuc în judecată? De ce pe Candu nu l-ai dat în judecată? De ce nu ai căutat dreptate pentru moldoveni? Ăla care îl susținea pe Plahotniuc să fie prim-ministru astăzi vine să mă intimideze? Rușine. Eu am ieșit în semn de protest. Nu că mă tem de el. Eu am venit să-mi spun punctul de vedere asupra așa-numitului guvern tehnocrat, dar el a încercat să mă intimideze înainte de emisiune”, a spus acesta.

Costiuc a mai acuzat că, în campania electorală, formațiunea sa ar fi fost „ținta unor presiuni din partea oamenilor din sistem”, pe care i-a numit „generali care se subordonează altora”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
balkanpress.md

Lukoil, afectată de sancțiuni, anunță că pregătește vânzarea activelor externe. Câte benzinării are în Republica Moldova?

Compania rusă de petrol Lukoil a anunțat că va vinde activele sale internaționale ca urmare a sancțiunilor impuse de Statele Unite și Regatul Unit, care i-au înghețat activele și au interzis noi tranzacții, scrie BBC. Această companie are în Republica Moldova circa 100 de benzinării

Potrivit unui comunicat al Lukoil, decizia de vânzare a activelor externe vine ca răspuns la măsurile restrictive impuse de mai multe state împotriva companiei și a filialelor sale. Vânzarea va fi realizată în conformitate cu licența OFAC (Biroul pentru Controlul Activelor Străine al Trezoreriei SUA), responsabil pentru aplicarea sancțiunilor.

Compania a precizat că, dacă va fi necesar, va solicita prelungirea licenței pentru a asigura funcționarea neîntreruptă a activelor sale externe. Procesul de evaluare a ofertelor de cumpărare a început deja.

***

Amintim că, pe 22 octombrie, pe lista neagră a Statelor Unite ale Americii au fost incluse cele mai mari companii petroliere ruse – „Rosneft” și „Lukoil” – precum și aproximativ 50 de filiale ale acestora. Anunțul a fost făcut de ministrul de finanțe al SUA, Scott Bessent, care a declarat că cele două companii „finanțează mașinăria de război a Kremlinului”. Sancțiuni similare împotriva celor două companii petroliere ruse au fost introduse cu o săptămână mai devreme de către Marea Britanie.

Fostul prim-ministru al Republicii Moldova și ex-director al Rompetrol Moldova, Ion Sturza, a declarat că „Lukoil are în România 300 de stații peco, în Moldova 100”. „În ambele state, Lukoil are aproximativ 20% din piață de retail. Specificul Moldovei — la motorină deține aproape 50% din import și 100% la jetul de aviație”, a adăugat Sturza.

Ministerul Energiei al Republicii Moldova a declarat că sancțiunile impuse de SUA împotriva companiei Lukoil nu vor afecta siguranța aprovizionării cu benzină și motorină a Republicii Moldova.

ANRE a declarat că „analizează, împreună cu alte autorități de stat responsabile, modalitatea de aplicare și efectele sancțiunilor”, precum și „potențialul impact al acestora asupra pieței produselor petroliere din Republica Moldova”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

La 5 luni după anunțul privind închiderea, Centrul Cultural Rus încă funcționează. Popșoi precizează când va fi închis

Autoritățile de la Chișinău au pregătit toate materialele necesare pentru neprelungirea acordului care permite funcționarea Centrului Cultural Rus, ca urmare a incidentelor recente legate de încălcarea suveranității Republicii Moldova și a utilizării acestuia în moduri considerate dubioase de autorități. Declarația a fost făcută de Ministrul Afacerilor Externe în exercițiu, Mihai Popșoi, la emisiunea „În Context” de la Moldova 1. Vicepremierul a subliniat că pachetul de documente va fi prezentat la una dintre primele ședințe ale noului Guvern, pentru ca procedura de închidere să fie demarată legal.

„Acordul în baza căruia acest centru funcționează a fost semnat în 1998 între ministerele culturii ale celor două țări și prevede doar posibilitatea neprelungirii, echivalentă cu denunțarea unilaterală. Toate materialele necesare pentru neprelungire au fost pregătite de colegii de la Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Culturii. În cel mai scurt timp, acest pachet va fi prezentat, urmat de decizia guvernului, votul Parlamentului și decretul președintelui, pentru ca acordul să-și înceteze efectele juridice”, a spus Popșoi.

Decizia de a închide Centrul Cultural Rus vine după o serie de evenimente considerate grave de autoritățile de la Chișinău. În februarie anul trecut, Rusia a violat spațiul aerian al Republicii Moldova, folosind drone iraniene produse în Federația Rusă.

„Dronele, inclusiv cele care transportau explozibil și au căzut la distanță foarte mică de casele oamenilor în sudul țării, precum și altele care s-au împrăștiat pe întreg teritoriul Republicii Moldova, demonstrează necesitatea de a lua atitudine”, a menționat șeful diplomației de la Chișinău.

Întrebat dacă centrul a fost folosit pentru activități subversive sau de spionaj, oficialul a răspuns că există „suficiente dovezi care să demonstreze lipsa de bună intenție” a activităților acestui centru.

„Am acționat de fiecare dată și, inclusiv prin acest gest politic, asumat public anul trecut, urmează să parcurgem toți pașii juridici necesari pentru finalizarea procesului și notificarea oficială a părții ruse privind decizia suverană a Republicii Moldova referitoare la acest centru”, a adăugat oficialul.

Amintim că, în noaptea de 12 spre 13 februarie, două drone au traversat teritoriul Republicii Moldova, explodând – una lângă satul Ciumai, cealaltă între Ceadîr-Lunga și Valea Perjei, în raionul Taraclia. Ca răspuns, Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău a prezentat ambasadorului desemnat al Rusiei fragmentele dronelor și a decis denunțarea unilaterală a Acordului moldo-rus din 1998 privind centrele culturale, ceea duce la închiderea Centrului Cultural Rus în țară.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

(VIDEO) Nota de plată pentru Plahotniuc/ Ucraina neagă legături cu Transnistria/ Morari, vinovat, dar liber

Cele mai importante știri din Moldova și din lume în noua ediție NewsMaker!
— De ce Ucraina a reluat exporturile de fier către Transnistria?
— Statul cere despăgubiri de milioane de euro de la Plahotniuc
— Amendă de 5.000 lei pentru tăierea smochinilor. Activiștii cer să fie replantați
— Grosu anunță când va fi audiat în Parlament candidatul la funcția de prim-ministru
— Munteanu: discuții cu primarii și societatea civilă
— Partidele, peste 237 de mii de euro pentru reclame pe internet
— Ceban se vrea membru al Guvernului: ar fi legal, logic și corect
— Ministra în exercițiu a MAI: în ultimii ani a scăzut rata infracționalității
— Explozie la Fălești: o persoană a decedat
— Anastasia Nichita își apără locul în Parlament. Cum răspunde criticilor?
— Încă trei viitori miniștri în „Guvernul Munteanu” au fost anunțați
— Alexandru Munteanu a avut discuții cu reprezentanții CALM
— Percheziții în nordul țării: sunt vizați socialiștii?
— Viorel Morari scapă de închisoare, deși a fost găsit vinovat
Abonați-vă la NewsMaker – cele mai actuale știri fără cenzură.
Nu uitați să apăsați pe clopoțel pentru a nu rata noile ediții: zilnic, la 15:00 și 19:00, de luni până vineri.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Casa de Cultură din Teiu își redeschide ușile după 55 de ani: „Dacă nu era reparația, clădirea risca să se prăbușească”

Casa de Cultură din Teiu, stânga Nistrului, și-a redeschis ușile după o reparație majoră, prima din ultimii 55 de ani, realizată cu sprijinul Uniunii Europene și PNUD. Investiția de aproximativ 103.907 euro a transformat complet clădirea, oferind locuitorilor condiții moderne pentru activități culturale și educative.

Lucrările au inclus înlocuirea acoperișului, geamuri noi în sala festivă și dotarea cu obiecte sanitare moderne. Casa de Cultură găzduiește șase ansambluri artistice – patru de dans, unul de chitară și unul de tobe,  și oferă cursuri de meșteșugărit pentru toate vârstele. Evenimentele culturale reunesc atât locuitorii satului, cât și participanți de pe malul drept al Nistrului.

„Dacă nu era această reparație, clădirea risca să se prăbușească. Acum, toți cei care vin rămân surprinși de condițiile moderne și de confort, iar interesul pentru activitățile noastre a crescut considerabil”, spune Natalia Galatonova, conducătoare artistică a Casei de Cultură.

Reparația a fost realizată după consultarea comunității și a băștinașilor plecați, iar fondurile colectate pentru renovarea foaierului au depășit așteptările, aproximativ 40.000 de lei, după cum explică Elena Postica, directoarea OSC „Dezvoltarea satelor Teiu și Tocmazeia”.

Proiectul face parte dintr-o serie de șase inițiative de infrastructură susținute de UE și PNUD, menite să întărească cooperarea între comunitățile de pe ambele maluri ale Nistrului prin dezvoltarea de proiecte comune, implicând parteneri locali, organizații ale societății civile și alte părți interesate.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: