parlament.md

Perciun a explicat „investițiile” în lefurile de €1000 ale miniștrilor: „Înțeleg că o educatoare cu 4000 de lei are un sentiment de nedreptate”

Deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) Dan Perciun a explicat în cadrul ediției din 11 ianuarie a emisiunii „Secretele Puterii” de la Jurnal TV din ce motiv este necesară majorarea lefurilor funcționarilor publici, inclusiv a miniștrilor.

Președintele Comisiei parlamentare protecție socială, sănătate și familie Dan Perciun a menționat că este nevoie de investiții în oamenii competenți.

Să recunoaștem că este imposibil peste noapte să plătim mult mai bine tot sectorul public. Din păcate este imposibil, oricât de mult nu am vrea să dublăm salariile la toți profesorii, la toți medicii, la toți funcționarii publici. Trebuie să existe o anumită prioritizare: un anumit timp pentru o anumită categorie-cheie, pentru a aduce mai mulți bani la buget, pentru a atrage fonduri, pentru a crește capacitățile acestei țări. Probabil trebuie să avem un mecanism de stimulare adițională. Și dacă asta înseamnă că funcționarii publici din ministere, timp de doi ani, să aibă un spor care să le asigure încă 5-7-8 mii de lei pe lună, trebuie să o facem”, a argumentat Perciun.

Deputatul PAS a menționat că, deși este un subiect sensibil, acesta trebuie abordat în spațiul public.

Avem o cultură destul de egalitaristă și este de înțeles, pentru că salariile sunt mici în sectorul public și înțeleg o educatoare care primește 4 mii de lei și când aude că salariul unui ministru s-a majorat cu 9 mii de lei și a ajuns la 1000 euro în R. Moldova, poate are un sentiment de nedreptate, dar trebuie să explicăm și să înțelegem că o investiție astăzi în grupul de oameni care iau decizii critice merită. dacă vrem să avem oameni profesioniști și integri și să aducem mai mulți bani în Moldova”, a conchis parlamentarul.

 

Amintim că pe 16 decembrie, ex-ministrul Muncii și Protecției Sociale Marcel Spatari a informat că miniștrii din Republica Moldova ar putea avea un salariu de peste douăzeci de mii de lei. Oficialul a menționat că acest lucru este binevenit pentru că miniștri din țara noastră nu primesc salarii în plic și că aceștia trebuie să fie remunerați corespunzător cu complexitatea și responsabilitatea muncii.

Potrivit TV8, leafa miniștrilor va crește de aproape șase ori mai mult decât a bugetarilor de rând, adică cu peste opt mii de lei.

Astfel, de la 1 ianuarie, salariul brut al unui ministru a crescut de la 19 520 de lei, la 27 790 de lei, adică cu peste 8 000 de lei mai mult decât în prezent. În majorare intră și adaosul de 1300 de lei, pe care-l vor primi toți bugetarii.


Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

profile.ru

Premiul Nobel pentru Pace, râvnit de Trump, ajunge la lidera opoziției din Venezuela

Premiul Nobel pentru Pace din 2025 a fost acordat liderei opoziției din Venezuela, María Corina Machado. Anterior, președintele SUA, Donald Trump, a declarat în repetate rânduri că merită această distincție, deoarece, de la începutul noului său mandat la Casa Albă, a reușit să oprească mai multe războaie, scrie BBC.

În declarația Comitetului Nobel se menționează că Machado a fost recompensată pentru „munca ei neobosită de promovare a drepturilor democratice ale poporului venezuelean și pentru lupta sa menită să asigure o tranziție justă și pașnică de la dictatură la democrație”.

María Corina Machado a fost singura candidată a opoziției la alegerile prezidențiale din Venezuela din 2024, însă autoritățile i-au blocat candidatura. Ea a obținut peste 90% din voturi la alegerile primare ale opoziției, iar în jurul ei s-au unit diverse partide de opoziție, inclusiv unele aflate anterior în conflict între ele.

Totuși, încă înainte de alegerile primare, autoritățile venezuelene au acuzat-o pe Machado de sprijinirea sancțiunilor împotriva Venezuelei și i-au interzis să participe la alegeri timp de 15 ani. Ea a depus un apel, însă Curtea Supremă, controlată de susținătorii lui Maduro, i-a respins plângerea.

De ce Trump nu a primit Premiul pentru Pace

„Ei nu-mi vor da niciodată Premiul Nobel pentru Pace. Îl merit, dar nu mi-l vor da niciodată”, a declarat președintele SUA în februarie 2025. Pe 30 septembrie, vorbind în fața generalilor americani, Trump a revenit la acest subiect, spunând că, dacă premiul va fi acordat altcuiva, „va fi o mare insultă pentru țara noastră”.

Răspunzând la întrebarea de ce Trump nu a primit premiul, un reprezentant al Comitetului Nobel a declarat că organizația „își bazează deciziile doar pe principiile stabilite de Alfred Nobel” și nu pe campanii publice.

Ultima – și, probabil, cea mai importantă realizare a lui Trump a fost acordul de încetare a focului și eliberarea ostaticilor israelieni, semnat miercuri între Israel și mișcarea palestiniană Hamas. Totuși, experții reamintesc că ultima ședință a Comitetului Nobel a avut loc luni, adică înainte ca acest acord să fie anunțat.

După cum scrie Reuters, secretarul Comitetului Nobel, Kristian Berg Harpviken, unul dintre cei cinci membri care iau deciziile în cadrul acestei instituții, a menționat că Premiul pentru Pace nu se acordă pentru realizări obținute de candidați în ultimul moment. „Acest premiu se referă în principal la munca depusă în 2024 și în anii anteriori. El nu se acordă pentru realizările din ultimele săptămâni sau luni”, a declarat Harpviken vineri pentru radiodifuzorul public norvegian NRK.

Unele organizații și experți de prestigiu au remarcat că nu toate acțiunile lui Trump i-ar fi plăcut lui Alfred Nobel, care a lăsat instrucțiuni detaliate despre cine poate candida la Premiul pentru Pace. Potrivit Ninei Greger, directoarea Institutului pentru Cercetări asupra Păcii din Oslo, decizia actualului președinte al SUA de a ieși din Organizația Mondială a Sănătății și din Acordul de la Paris privind schimbările climatice, precum și războaiele sale tarifare cu întreaga lume, contravin testamentului Nobel.

Câștigătorii anteriori

În trecut, Premiul Nobel pentru Pace a fost acordat pentru patru președinți ai SUA: Barack Obama (în 2009), Jimmy Carter (în 2002), Woodrow Wilson (în 1919) și Theodore Roosevelt (în 1906). Cu excepția lui Carter, toți ceilalți au primit premiul în timp ce își exercitau funcțiile de președinte.

Potrivit Comitetului Nobel, pentru Premiul Nobel pentru Pace din 2025 au fost nominalizați 338 de candidați, dintre care 244 persoane și 94 organizații. Acest număr este semnificativ mai mare decât anul trecut, când au fost 286 de nominalizați. În 2016, pentru Premiul Nobel pentru Pace au fost nominalizați un număr record de candidați: 376.

În 2024, premiul a ajuns la mișcarea Nihon Hidankyo, o organizație japoneză pentru supraviețuitorii bombardamentelor atomice de la Hiroshima și Nagasaki din 1945.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: