Planuri de producție în creștere la rafinăria Petromidia Năvodari (Rompetrol)

Rafinaria Petromidia Navodari, parte a Grupului KMG International alaturi de Rompetrol Moldova, intenționează să proceseze in acest an un volum în creștere de materii prime – 5, 66 milioane de tone. Astfel, producția din cea mai mare rafinărie din România și una dintre cele mai importante din regiune, ar înregistra majorari semnificative la carburanti obtinuti, de pana la un nivel de 1, 2 milioane de tone pentru benzine si 2,7 milioane de tone pentru motorine.

Din totalul de benzină obținută, aproximativ 880 de mii de tone ar urma să fie exportată de compania românească in special in regiunea Marii Negre, catre subsidiarele Grupului din republica Moldova, Georgia si Bulgaria, dar si catre alti parteneri comerciali. De asemenea, la export sunt prevăzute și circa 778 de mii de tone de motorină, care vor ajunge pe piețele regionale.

Din punct de vedere operațional, rafinăria Petromidia, cel mai important activ al Grupului KMG International, are un plan de producție superior celui din 2021, când unitatea din România a procesat 4,6 milioane de tone de materii prime.

Totodată, Rompetrol Rafinare, companie listată la Bursa de Valori București, a prezentat și planul de investiții estimat pentru 2022, cu un total de 75 de milioane de dolari împărțite intre proiecte de dezvoltare (10 milioane de dolari), lucrări de conformitate (14 milioane de dolari) și 47 de milioane de dolari către activitățile de mentenanță capitală.

De altfel, chiar in acest moment rafinăria este în procedură de repornire a activităților operaționale, în urma reviziei programate. În același timp 4, 2 milioane de dolari vor merge către cealaltă rafinărie a Grupului KMGI în țara vecină, Vega Ploiești, majoritatea sumei fiind alocata tot pentru mentenanță.

Valoarea totală a exporturilor realizate de Rompetrol Rafinare în 2021 către subsidiarele KMG International din Republica Moldova, Georgia, Bulgaria, cât și către alți parteneri tradiționali din regiunea Mării Negre, s-a ridicat la circa 960 milioane de dolari. Rompetrol este un important factor de stabilitate in regiune, contribuind semnificativ la asigurarea aprovizionarii cu carburanti si alte produse petroliere.

Rompetrol Moldova folosește carburanți produși la rafinăria Petromidia, reușind, în acest mod, să-și consolideze poziția pe piața din Republica Moldova, prin calitatea produselor și a serviciilor oferite. Cu o rețea de distribuție de aproape 100 de stații de carburanți, compania este lider de piață, cu o cotă de aproximativ 25%.

În 2022, compania intenționează să deschidă noi stații de carburanți și să adopte conceptul „hei”, prezent în benzinăriile din România. Rețeaua de distribuție a Rompetrol Moldova acoperă toate zonele de interes din țară, cu o prezență sporită în zona capitalei Chișinău.

Tot în acest an, Rompetrol Moldova va împlini 20 de ani de activitate, compania reprezentând unul dintre cele mai importante active ale Grupului KMG International, care este deținut, la rândul lui, de compania națională de petrol și gaze din Kazahstan – KazMunayGas (KMG).

Grupul KMG International isi asigura integral materiile prime necesare din import, in special din Kazahstan. Aprovizionarea cu titei se realizeaza pe traseul zacamintelor petrolifere din Kazahstan – porturile Novorossiysk si Midia de la Marea Neagra – parcul de rezervoare al rafinariei Petromidia.

Transferul titeiului intre porturile Novorossiysk si Midia se realizeaza, in principal, de compania nationala de transport maritim din Kazahstan – Kazmortransflot, prin doua tancuri petroliere de tip Aframax (115.000 tdw).

KazMunayGas este acționar cu 19% al CPC – Caspian Pipeline Consortium, companie care operează conducta de transport țiței ce face legătura dintre zăcămintele din vestul Kazahstanului și portul de la Marea Neagră – Novorossiysk, Federația Rusă.  În același timp, KazMunayGas este, din 2008, unic acționar al operatorului terminalului petrolier din portul Batumi, Georgia, cu o capacitate anuală de tranzit de 15 milioane de tone de țiței.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

delfi.lv

Parlamentul Letoniei a decis să se retragă din Convenția de la Istanbul privind protecția femeilor împotriva violenței

Parlamentul Letoniei a votat, pe 30 octombrie, pentru un proiect de lege privind retragerea țării din Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, cunoscută și sub numele de Convenția de la Istanbul. În termen de zece zile, președintele Letoniei, Edgars Rinkēvičs, trebuie fie să semneze proiectul de lege, fie să îl retrimită legislativului pentru reexaminare. În timpul adoptării documentului, aproximativ 5 000 de persoane s-au adunat în fața clădirii Parlamentului leton, protestând împotriva denunțării convenției. Unii au acuzat autoritățile letone că „copiază Rusia”, întrucât Moscova nu a semnat convenția din 2011 elaborată de Consiliul Europei, relatează Delfi.lv.

Potrivit sursei citate, susținătorii retragerii din Convenție consideră că aceasta divizează societatea și că violența domestică poate fi combătută și fără tratate internaționale. Oponenții ieșirii țării din Convenție au subliniat că un asemenea pas ar putea restrânge drepturile omului și ar putea afecta negativ imaginea internațională a Letoniei.

Ambasadele Danemarcei, Estoniei, Finlandei, Franței, Germaniei, Islandei, Irlandei, Țărilor de Jos, Norvegiei, Poloniei, Sloveniei, Spaniei, Suediei, Elveției și Marii Britanii, acreditate la Riga, și-au exprimat deja îngrijorarea în legătură cu retragerea Letoniei din Convenția de la Istanbul. Într-o scrisoare adresată deputaților letoni, diplomații au subliniat că această convenție reprezintă cel mai cuprinzător cadru juridic menit să prevină și să combată toate formele de violență împotriva femeilor și violența domestică, inclusiv protecția împotriva violului, hărțuirii sexuale, persecuției și violenței online. Diplomații au remarcat că documentul a contribuit la schimbări pozitive în legislația și politicile naționale, precum și la consolidarea cooperării internaționale în lupta împotriva violenței asupra femeilor.

Dacă președintele Rinkēvičs va semna proiectul de lege, Letonia va deveni prima țară din Uniunea Europeană care se retrage din Convenția de la Istanbul. Anterior, acest lucru a fost făcut de Turcia. Totodată, Bulgaria, Ungaria, Cehia, Lituania, Slovacia și Armenia au semnat documentul, dar nu l-au ratificat niciodată.

Republica Moldova a semnat Convenția de la Istanbul încă din 2017, însă a ratificat-o abia în 2022.

screenshot

„M-aș fi dus ministru al Agriculturii”. Slusari, despre condițiile în care ar fi acceptat funcția, deși nu i s-a propus

Fostul deputat și ex-director al Asociației „Forța Fermierilor”, Alexandr Slusari, susține că nu i s-a propus să facă parte din următorul cabinet de miniștri, însă ar fi acceptat să devină ministru al Agriculturii doar dacă s-ar fi creat anumite condiții în acest sens. „Trebuie să fie un guvern pro-european, care înțelege, în același timp, interesul național și nu aleargă pentru a pune bife în negocierile cu UE”, a comunicat Slusari. Totodată, el a spus că viziunile sale în agricultură „sunt diametral opuse” modelului propus acum. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii RealPolitik, la NewsMaker.

În timpul emisiunii, Slusari a spus că nu știe cât de corectă a fost decizia de a lăsa ministrul agriculturii din Guvernul Recean și în „Guvernul Munteanu”. „Am văzut că sunt multe pretenții din partea unor asociații. Ei au dorit ca această întrebare să fie coordonată cu ei. (…) Mi se pare că dacă domnul Munteanu, dacă ar fi avut timp, ar fi căutat o altă candidatură. (…) Eu cred că sunt câțiva oameni în țară care au experiență și ar fi putut fi miniștri ai agriculturii”, a adăugat el.

În continuare, Slusari a spus că nu i s-a propus să facă parte din componența noului cabinet de miniștri, însă a precizat în ce condiții ar fi acceptat această funcție.

„Eu niciodată nu am fugit de responsabilitate și niciodată nu am alergat după funcții. Dacă s-ar fi creat condiții, ar fi fost echipa care mi s-ar fi potrivit, aici trebuie să fie un guvern pro-european, care înțelege, în același timp, interesul național și nu aleargă pentru a pune bife în negocierile cu Uniunea Europeană. (…) Dacă ar fi fost un asemenea guvern… viziunile mele în agricultură sunt diametral opuse față de modelul propus acum… și dacă acest model ar fi fost aprobat, eu m-aș fi dus ministru al agriculturii. (…) Ei și mai departe vor, după cum văd în program și în componența guvernului, să continuă aceeași practică în agricultură. Pe mine nimeni nu m-a sunat, nu m-a întrebat, dar singur n-am să mă impun niciodată”, a comunicat Slusari.

Amintim că, în mai 2025, Slusari declara că este dispus să ocupe funcția de ministru al Agriculturii și Industriei Alimentare într-un guvern pro-european, după alegerile parlamentare din toamnă.

***

Pe 31 octombrie, candidatul desemnat la funcția de premier, Alexandru Munteanu, va cere votul de încredere al deputaților. El se va prezenta în Parlament împreună cu cei care ar urma să facă parte din noul cabinet de miniștri și va prezenta programul de guvernare. Pe 28 octombrie, Alexandru Munteanu a prezentat lista tuturor miniștrilor care ar urma să facă parte din viitorul cabinet. Potrivit acesteia, opt miniștri din Guvernul Recean și-ar putea păstra funcțiile. Munteanu a prezentat și „programul de Activitate al Guvernului „UE, Pace, Dezvoltare””.

Tudor Mardei | NewsMaker

NM Espresso: PAS pregătește măsuri nepopulare, Dodon a declarat despre «capturarea instituțiilor de stat», iar la Chișinău a fost reținut directorul unui liceu

Parlamentul: vicepreședinți și comisii

Întreaga conducere a Parlamentului din legislatura precedentă și-a păstrat funcțiile și în noul legislativ: după alegerea liderului PAS, Igor Grosu, în funcția de președinte al Parlamentului, deputații i-au ales ca vicepreședinți pe Doina Gherman (PAS) și Vlad Batrîncea (PSRM).

Opoziția a insistat ca numărul vicepreședinților să fie de cel puțin trei, însă majoritatea parlamentară a decis să se limiteze, ca și înainte, la doi.

Deputații au format, de asemenea, 12 comisii permanente. Șapte dintre ele vor fi conduse de reprezentanți ai partidului PAS: comisiile juridică, economică, pentru integrare europeană, pentru politică externă, pentru cultură etc. Alte cinci comisii au revenit opoziției, inclusiv cea pentru agricultură, care va fi condusă de un reprezentant al «Partidului Nostru».

Totodată, deputatul PAS Dinu Plîngău și liderul «Partidului Nostru», Renato Usatîi, s-au certat din cauza posturilor în comisiile parlamentare. Plîngău a declarat că este «ciudat» să fie numit Usatîi, «în spatele căruia se află dosare penale», vicepreședinte al Comisiei pentru securitate națională, apărare și ordine publică. Usatîi i-a răspuns acuzându-l pe Plîngău de manipulare dat fiind că toate dosarele împotriva lui au fost închise.


Guvernul: vot de încredere și program

Astăzi, candidatul la funcția de prim-ministru, Alexandru Munteanu, va prezenta Parlamentului componența și programul noului Guvern. După cum a declarat pentru NM deputatul PAS Radu Marian, noile fețe din executiv sunt rezultatul «muncii de echipă» a partidului PAS și a lui Munteanu. În special, candidatul la funcția de ministru al economiei a fost propus de Munteanu, iar cel la funcția de ministru al finanțelor — de PAS.

Marian a mai menționat că PAS și Guvernul pregătesc adoptarea unor măsuri nepopulare, dar necesare «pentru dezvoltarea țării». Rezultatele acestora, potrivit lui Marian, «nu vor fi vizibile imediat», însă el este convins că cetățenii Republicii Moldova își vor păstra încrederea în partidul de guvernământ.

Între timp, programul guvernamental ridică mai multe întrebări decât oferă răspunsuri — la fel ca și componența executivului, din care mai mult de jumătate sunt membri ai fostului cabinet.

Dacă va reuși noul premier să producă o «minune economică» și să aducă țara la standarde europene, aflați în noul episod al emisiunii RealPolitik cu Daria Slobodcicova.


PSRM despre «capturarea instituțiilor statului»

Partidul Socialiștilor intenționează, între timp, să propună deputaților adoptarea unei declarații privind «capturarea instituțiilor de stat», inclusiv a Curții Constituționale, a Comisiei Electorale Centrale, a Procuraturii Generale și a sistemului judecătoresc, a declarat liderul PSRM Igor Dodon.

El a îndemnat opoziția să sprijine această declarație pentru a acționa «cu un front comun pentru eliberarea statului și restabilirea independenței instituțiilor care trebuie să servească nu politicienilor, ci cetățenilor».


Sandu la Paris

Președinta Maia Sandu, aflată la Forumul Păcii de la Paris, s-a întâlnit cu prim-ministrul Armeniei, Nikol Pașinian. Cei doi au discutat despre protejarea democrației, combaterea amestecului extern și a dezinformării, convenind să facă schimb de experiență în domeniul protecției suveranității naționale.


Vânzarea activelor Lukoil

Concernul rus Lukoil intenționează să vândă activele externe către Gunvor Group, companie fondată de omul de afaceri Ghenadi Timcenko, apropiat de Kremlin. Este posibil ca tranzacția să includă și activele Lukoil din Republica Moldova.

Fostul premier moldovean Ion Sturza consideră că «această tranzacție nu este altceva decât o schemă menită să ocolească sancțiunile internaționale».


Transnistria

Așa-numita rmn va continua cooperarea cu Rusia în domeniul educației. Tiraspolul și Moscova vor elabora un plan de activități comune pentru anul 2026, iar profesorii din regiunea transnistreană își vor perfecționa calificarea la Universitatea Pedagogică din Nijni Novgorod.


Reținerea directorului unui liceu

CNA a reținut directorul unui liceu din Chișinău, suspectat de abuz de serviciu, delapidare și corupție. Ministrul Educației, Dan Perciun, comentând această informație, a declarat că «fără sancțiuni reale nu vor exista schimbări», dar a subliniat că majoritatea angajaților din învățământ sunt, totuși, oameni onești.


În memoria Doinei și a lui Ion Aldea-Teodorovici

În Republica Moldova a fost comemorată memoria Doinei și a lui Ion Aldea-Teodorovici. Acum 33 de ani, artiștii au murit într-un accident rutier. Maia Sandu a numit creația lor «imnuri ale generației care a redescoperit libertatea», iar Igor Grosu a spus că piesele lor «au unit inimile românilor din întreaga lume».


Agenda zilei, 31 octombrie:

  • 10:00 — Ședința Parlamentului;
  • 11:30 — Veaceslav Ioniță va prezenta analiza economică «Creditele ipotecare».

(VIDEO) Dodon trăiește în stat capturat/ PAS pregătește măsuri „nepopulare”/ Botgros vrea o „limbă curată”

Cele mai importante știri din Moldova și din lume în noua ediție NewsMaker!
— Radu Marian: PAS va lua decizii „nepopulare” în actualul mandat
— Dodon se plânge că „trăim într-un stat capturat” și anunță prioritățile PSRM
— Escrocherii de peste două milioane de lei: o tânără din Ucraina, reținută
— Inițiativele deputaților: de la sport până la „eliberarea” țării
— Împărțirea comisiilor a stârnit nemulțumiri în rândul opoziției
— Directoarea liceului „Gheorghe Asachi”, reținută de ofițerii Anticorupție
— Opoziția a vrut 4, guvernarea 2: Cine sunt vicepreședinții Parlamentului?
— Lukoil a decis cui vinde activele sale internaționale
— A fost survolat spațiul aerian al țării? Răspunsul autorităților
— Plahotniuc se plânge că nu are suficient timp pentru a-și analiza dosarul
Abonați-vă la NewsMaker – cele mai actuale știri fără cenzură.
Nu uitați să apăsați pe clopoțel pentru a nu rata noile ediții: zilnic, la 15:00 și 19:00, de luni până vineri.


Подписывайтесь на наш Telegram-канал @newsmakerlive. Там оперативно появляется все, что важно знать прямо сейчас о Молдове и регионе.



Хотите поддержать то, что мы делаем?

Вы можете внести вклад в качественную журналистику, поддержав нас единоразово через систему E-commerce от банка maib или оформить ежемесячную подписку на Patreon! Так вы станете частью изменения Молдовы к лучшему. Благодаря вашей поддержке мы сможем реализовывать еще больше новых и важных проектов и оставаться независимыми. Независимо от того, как вы нас поддержите, вы получите небольшой подарок. Переходите по ссылке, чтобы стать нашим соучастником. Это не сложно и даже приятно.

Поддержи NewsMaker!

parlament.md

„Confundă cu ieșitul cu ,,pațanii la o pivă“”. Plîngău îi cere lui Usatîi să dea dovadă de educație în Parlament

Deputatul PAS Dinu Plîngău a publicat, pe 30 octombrie, o postare pe Facebook în care îi cere colegului său din partea „Partidului Nostru” (PN), Renato Usatîi, să nu vorbească de parcă se află „la „strelkă” cu bandiții” și să dea dovadă de educație în Parlament. Se întâmplă după ce, la ședința plenară, cei doi au avut un schimb de replici privind poziția de vicepreședinte al Comisiei pentru securitate națională, apărare și ordine publică, pentru care a fost nominalizat reprezentantul PN.

Ședința de azi a Parlamentului a confirmat o dată în plus necesitatea adoptării unui Cod de etică și conduită a deputatului. Unii colegi confundă ședințele forului legislativ cu ieșitul cu ,,pațanii la o pivă”. Renato Usatîi nu trebuia votat un fel de șef la securitate, un individ care e mândru că are 30 de dosare penale, ci să fie delegat în Comisia pentru cultură. Dincolo de experiența lui bogată în organizarea concertelor a căror finanțare este neclară, dânsul ar fi putut învăța și ce înseamnă să ai elementară cultură”, a declarat Dinu Plîngău.

Totodată, parlamentarul i s-a adresat lui liderului PN. „Domnule Usatîii, incredibil, dar ați ajuns în Parlament. Nu vorbiți de parcă sunteți la ,,strelkă” cu bandiții! Poate încă nu-i târziu ca ,,mamunea” să vă învețe și ce înseamnă să ai cei 7 ani de acasă”, i-a transmis el.

Amintim că, astăzi, 30 octombrie, în cadrul ședinței plenare a Parlamentului, deputații au ales componența numerică și nominală a celor 12 comisii parlamentare permanente.

Liderul fracțiunii „Partidul Nostru”, Renato Usatîi, a fost înaintat pentru funcția de vicepreședinte al Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică – fapt de care Dinu Plîngău s-a arătat nemulțumit. Deputatul PAS consideră că profilul lui Usatîi ar fi nepotrivit pentru această poziție și a propus ca deputatei PN, Elena Grițco, nominalizată în calitate de membră în Comisia pentru integrare europeană, să îi fie acordată poziția de vicepreședintă în cadrul acesteia în schimb. În replică, Usatîi l-a acuzat pe Plîngău că procedează „mârșav” și a spus că acesta ar fi acces în Parlament cu „бесплатная путёвка”.

Vicepreședinta Parlamentului, Doina Gherman, a menționat că propunerea lui Plîngău poate fi implementată cu acordul formațiunii, însă PN a respins inițiativa. Într-un final, componența nominală a Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică a fost aprobată cu Usatîi în calitate de vicepreședinte.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: