Андрей Мардарь / NewsMaker

Platforma DA, AUR și PAS vor contesta la Curtea de Apel noua decizie a CEC, privind secțiile de votare din diaspora

Reprezentanții Platformei Demnitate și Adevăr (DA) vor contesta la Curtea de Apel decizia din 8 iunie a Comisiei Electorale Centrale (CEC) cu privire la majorarea de la 139 la 146 a numărului secțiilor de votare amplasate în afara Republicii Moldova în cadrul scrutinului parlamentar din iulie. O inițiativă similară a anunțat și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), iar anterior și Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS). Reprezentanții formațiunilor consideră că numărul este prea mic și nu reprezintă o soluție pentru a evita cozile la secțiile de votare.

„Ceea ce a făcut CEC-ul azi a fost previzibil pentru mine, de asta pregătim cu juriștii Platformei DA suplimente pentru a ne bate în instanțele de judecată, definitivăm o plângere la Procuratură, solicităm să fie atras în proces SIS și mai pregătim o surpriză pentru CEC și judecătorii care așteaptă indicații. Ne vom bate pentru fiecare secție de vot separat. Solicitările noastre țin de organizarea unui proces electoral normal, corect și conform legii. Nimic mai mult”, a menționat deputatul Platformei DA Dinu Plîngău.

Și președintele AUR Moldova Vlad Bilețchi s-a arătat nemulțumit de decizia CEC.

„Prin acest gest, CEC continuă batjocura față de cetățenii din diaspora, dorind să ne ungă ochii cu această “soluție de compromis” și să ne reducă la tăcere. Nu, domnilor! Noi nu acceptăm jumătăți de măsură, pentru că cei din diaspora, care au plecat în căutarea unei vieți mai bune, nu pot fi prostiți cu “7 secții în plus”. (…) AUR a contestat la Curtea de Apel decizia CEC și nu ne vom opri până nu vom obține dreptate pentru diaspora!”, a scris acesta pe pagina sa de Facebook.

Și Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) va contesta decizia CEC.

În cadrul ședinței din 8 iunie, CEC a majorat numărul de secții de votare care urmează a fi constituite în străinătate de la 139 la 146. În fața instituției s-a desfășurat, pentru a doua zi consecutiv, un protest. Manifestanții au solicitat constituirea a 198 de secții de votare în diaspora.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Activele Lukoil de la Aeroport au trecut în proprietatea statului. Ce se va întâmpla cu benzinăriile

Activele Lukoil de la Aeroportul Internațional Chișinău au trecut în proprietatea statului. Anunțul a fost făcut pe 29 ianuarie de Ministerul Energiei. Potrivit instituției, Agenția Proprietății Publice și aeroportul au finalizat procesul de inventariere și au semnat pe 29 ianuarie cu Lukoil Moldova actele de predare – primire ale complexului petrolier din cadrul aerogării. Cât privește activitatea stațiilor de alimentare cu combustibili de pe teritoriul Republicii Moldova, Ministerul Energiei a declarat că „acestea ar urma să fie preluate de fondul de investiții american, Carlyle Group”.

„Agenția Proprietății Publice și Aeroportul Internațional Chișinău au finalizat procesul de inventariere și au semnat joi, 29 ianuarie curent, cu Lukoil Moldova, actele de predare – primire ale complexului petrolier din cadrul AIC. Astfel, activele deținute de Lukoil pe teritoriul Aeroportului Chișinău au revenit în proprietatea statului, conform deciziei Consiliului pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului (CEIISS) din data de 15 decembrie 2025”, au anunțat reprezentanții Ministerului Energiei.

Ministerul a mai spus că, în aceeași ședință, CEIISS a interzis activitatea Lukoil în domenii de interes strategic pentru securitatea statului cu beneficiarii și fondatorii existenți și a dispus revenirea la situația anterioară privatizării, în anul 2005, a complexului petrolier din Aeroport. „Lukoil a fost obligată să predea activele până la 9 ianuarie curent. Deoarece compania nu s-a conformat, la 16 ianuarie Consiliul i-a aplicat o amendă de 5 milioane de lei, care a fost achitată săptămâna curentă. Conform deciziei Consiliului din 16 ianuarie, a fost suspendată activitatea Lukoil în domenii strategice pentru securitatea statului și acordat termen pentru predarea activelor până la 28 ianuarie curent”, a adăugat Ministerul Energiei.

Cât privește activitatea stațiilor de alimentare cu combustibili de pe teritoriul Republicii Moldova, Ministerul Energiei a declarat că „acestea ar urma să fie preluate de fondul de investiții american, Carlyle Group”. „Este de menționat că, în conformitate cu legislația moldovenească, noul acționar anunțat este obligat să solicite aprobarea investițiilor, iar CEIISS să se expună cu o decizie în acest sens”, a adăugat Ministerul.

***

Amintim că, în octombrie 2025, SUA au inclus pe lista de sancțiuni două dintre cele mai mari companii petroliere ruse – Rosneft și Lukoil – precum și aproximativ 50 de filiale ale acestora. O săptămână mai devreme, sancțiuni similare au fost impuse și de Marea Britanie.

Ca urmare, Lukoil a decis să-și vândă activele din străinătate, afectate de înghețarea fondurilor și interdicția de noi tranzacții. Inițial, activele din Europa și SUA urmau să fie cumpărate de compania elvețiană Gunvor, apropiată prietenului lui Putin, Gennadi Timcenko, însă tranzacția a fost blocată de Washington. Lukoil a cerut mai mult timp pentru vânzare, iar termenul a fost prelungit de SUA. 

Lukoil-Moldova a intrat la sfârșitul anului trecut în incapacitate de funcționare, ca consecință a sancțiunilor impuse de SUA. Prin urmare, Aeroportul Internațional Chișinău a preluat în administrare, cu titlu gratuit, terminalul petrolier al companiei Lukoil, în baza unui contract de comodat. La câteva zile distanță, autoritățile au anunțat că aeroportul internațional Chișinău a preluat integral procesul de alimentare a aeronavelor, activitate care era până atunci realizată de compania „Lukoil-Moldova”. 

Pe 15 decembrie 2025, premierul Alexandru Munteanu anunța că Moldova va prelua infrastructura petrolieră aeroportuară de la „Lukoil-Moldova”. Companiei i-a fost acordat un termen de 20 de zile pentru a le transmite în proprietatea statului. Pe 14 ianuarie, instituțiile statului au fost informate despre refuzul companiei de a semna actul de transmitere-primire a bunurilor. Lukoil-Moldova a invocat lipsa aprobării din partea asociatului său unic, Lukoil International GmbH. Atunci, autoritățile anunțau că, în prima etapă, compania este obligată să achite o amendă și să se conformeze deciziei. Pe 23 ianuarie, Agenția Proprietății Publice declara că „nu avem o constatare că Lukoil s-a conformat”.

Pe 29 ianuarie, compania petrolieră rusă Lukoil a anunțat încheierea unui acord cu Carlyle, o companie americană de investiții, pentru vânzarea activelor sale din străinătate. Totuși, compania a precizat că acordul depinde de îndeplinirea mai multor condiții, „inclusiv permisiunea pentru tranzacție cu Carlyle din partea Biroului pentru Controlul Activelor Străine al Trezoreriei SUA”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: