„Plec din această funcție cu inima grea”. Mesajul Veronicăi Dragalin în ziua desemnării unui șef interimar la PA

Veronica Dragalin a menționat pe o rețea de socializare că mandatul său de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție s-a încheiat. „Deși plec din această funcție cu inima grea, rămân ferm convinsă că Moldova merită un viitor fără corupție. (…) Angajamentul meu față de această cauză nu se oprește aici”, a comunicat Dragalin.

„S-a încheiat mandatul meu de Procuror-șef al Procuraturii Anticorupție. Am avut onoarea de a conduce o echipă de profesioniști dedicați în lupta împotriva corupției, o misiune pe care am acceptat-o cu determinare și integritate. Din păcate, acest capitol se încheie într-un mod pe care nu l-am prevăzut – o evidențiere a provocărilor profunde care încă stau în calea adevăratei justiții și statului de drept în Republica Moldova. Deși plec din această funcție cu inima grea, rămân ferm convinsă că Moldova merită un viitor fără corupție, unde instituțiile publice servesc oamenii, nu interesele politice. Angajamentul meu față de această cauză nu se oprește aici”, a scris Dragalin pe o rețea de socializare.

În continuare, ea a venit cu un mesaj către angajații Procuraturii Anticorupție și către cetățeni.

„Colegilor din Procuratura Anticorupție – vă respect curajul și profesionalismul, rămân recunoscătoare pentru modul în care m-ați acceptat în echipă și modul în care m-ați petrecut cu onoare și demnitate. (…) Fiți puternici, fiți principiali și nu pierdeți niciodată din vedere motivul pentru care ne-am dedicat cariera în interesul cetățenilor. (…) Stimați cetățeni – începând de astăzi, mă alătur de voi ca un simplu cetățean al Republicii Moldova care își iubește țara și care are privilegiu și obligația să urmărească cu vigilență activitatea instituțiilor publice și pe cei care dețin putere în stat”, a comunicat Dragalin.

Veronica Dragalin și-a anunțat demisia din funcția de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție pe 19 februarie.

Și-a argumentat decizia prin dezacordul față de proiectul de lege PAS care vizează lichidarea Procuraturii Anticorupție și Procuraturii pentru Combaterea Crimei Organizate și Cauze Speciale și crearea unei instituții noi – Procuratura Anticorupție și Combaterea Crimei Organizate (PACCO). Dragalin a calificat inițiativa legislativă drept un „atac asupra sistemului de justiție”. Proiectul de lege care prevede lichidarea celor două procuraturi specializate a venit pe fundalul tensiunilor publice dintre Veronica Dragalin și conducerea țării, care consideră că aceasta nu a obținut rezultate palpabile în lupta cu corupția mare. Pe 2 februarie, în cadrul unei emisiuni televizate, Dragalin a declarat că faptul că fuzionarea celor două procuraturi va avea ca efect scoaterea sa din funcție este „evident”.

Procurorul general Ion Munteanu a semnat semnat cererea de demisie pe 28 februarie. Conform documentului, Veronica Dragalin rămâne în funcție până la data de 5 martie, nu 21 martie, așa cum solicitase anterior. 

Pe 4 martie, Consiliul Superior al Procurorilor urmează să desemneze persoana care va asigura interimatul funcției de șef al Procuraturii Anticorupție.

NewsMaker a scris anterior cum a devenit Veronica Dragalin principalul „tulburător” al liniștii în justiția moldovenească

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

hotnews.ro

„Frontierele nu trebuie modificate prin forță”. Declarația a 14 lideri, majoritatea europeni, despre planul de pace al SUA

Planul de pace propus de SUA reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare, au comunicat într-o declarație comună mai mulți oficiali, majoritatea dintre aceștia fiind europeni, după o reuniune sâmbătă în marja summitului G20 de la Johannesburg. Aceștia au mai spus că „frontierele nu trebuie modificate prin forță” și s-au arătat îngrijorați „de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei”.

Declarația, publicată pe site-ul Consiliului European, a fost adoptată de președintele Consiliului European António Costa, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, prim-ministrul Canadei Mark Carney, președintele Finlandei Alexander Stubb, președintele Franței Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei Friedrich Merz, premierul Irlandei Micheal Martin, premierul Italiei Giorgia Meloni, premierul Japoniei Sanae Takaichi, premierul Olandei Dick Schoof, premierul Norvegiei Jonas Gahr Støre, premierul Spaniei Pedro Sánchez și premierul Marii Britanii Keir Starmer. Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, s-a alăturat declarației.

Politicienii au salutat „eforturile continue ale SUA de a aduce pacea în Ucraina”. Aceștia au mai spus că proiectul inițial al planului, format 28 de puncte, include elemente importante care vor fi esențiale pentru o pace justă și durabilă.

„Prin urmare, considerăm că proiectul reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare. Suntem pregătiți să ne angajăm pentru a asigura durabilitatea unei păci viitoare. Suntem clari în ceea ce privește principiul că frontierele nu trebuie modificate prin forță. De asemenea, suntem îngrijorați de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei, care ar face Ucraina vulnerabilă la atacuri viitoare”, se arată în declarația adoptată.

În același timp, politicienii au declarat că „implementarea elementelor referitoare la Uniunea Europeană și la NATO ar necesita acordul membrilor UE, respectiv NATO”.

„Profităm de această ocazie pentru a sublinia cât de puternic este sprijinul nostru continuu acordat Ucrainei. Vom continua să colaborăm îndeaproape cu Ucraina și SUA în zilele următoare”, se mai arată în declarație.

***

Amintim că administrația președintelui SUA, Donald Trump, a propus un plan de pace format din 28 de puncte. Documentul prevede ca Crimeea, Lugansk și Donețk să fie recunoscute de facto ca teritorii rusești, iar regiunile Herson și Zaporojie să fie înghețate de-a lungul liniei de contact. Ucraina ar urma să își retragă trupele din zona pe care o controlează în prezent în regiunea Donețk, aceasta devenind zonă tampon neutră și demilitarizată, recunoscută internațional ca aparținând Rusiei. Planul introduce, pentru prima dată, garanții de securitate pentru Ucraina, însă fără detalii: doar că, în cazul unei noi invazii ruse, ar exista un răspuns militar coordonat, iar sancțiunile împotriva Moscovei ar fi restabilite. Totodată, conform planului, Ucraina ar trebui să includă în Constituție că nu va adera niciodată la NATO, iar Alianța să adopte o prevedere similară. La fel, potrivit planului, Kievul poate adera la UE. În același timp, trebuie să organizeze alegeri în termen de 100 de zile.

Potrivit presei internaționale, SUA ar fi cerut ca Ucraina să accepte planul până joi, sugerând că, în caz contrar, ar putea înceta sprijinul militar.

Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a declarat că a oferit deja un răspuns în timpul inaugurării sale în calitate de președinte, când s-a angajat „prin toate acțiunile sale să apere suveranitatea și independența Ucrainei”. „Pentru mine nu a fost o formalitate, ci un jurământ pe care îl respect zilnic și pe care nu îl voi trăda niciodată. Interesul național ucrainean trebuie să fie respectat”, a comunicat el. Liderul de la Kiev a menționat, în adresarea sa către popor, că dorește modificarea documentului, astfel încât acesta să includă clar „onoarea și demnitatea ucrainenilor”. Totodată, Zelenski a avertizat că urmează o săptămână dificilă, iar asupra Ucrainei ar putea fi exercitate presiuni.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Federația Rusă a primit „planul de pace”. Potrivit lui Putin, acest plan „ar putea sta la baza unei reglementări finale de pace”, însă a precizat că textul documentului nu a fost discutat cu Moscova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: