HIV (VIRUSUL IMUNODEFICIENŢEI UMANE) – este un virus care atacă și distruge sistemul imunitar, iar organismul nu mai poate face față agenților patogeni de orice natură (viruși, bacterii, ciuperci, protozoare, celule canceroase, etc). Infecția cu HIV înseamnă prezența virusului în organism, care în timp determină boala SIDA. Persoana HIV- pozitivă poate arăta și se simți bine o perioada lungă de timp, dar în acest timp poate să transmită virusul.
Care sunt factorii de risc de infectare cu HIV?
Manipulații parenterale (medicale și nemedicale) cu utilizarea instrumentarului nesteril;
Utilizarea drogurilor injectabile cu utilizarea instrumentarului nesteril;
Contacte sexuale neprotejate;
Copii născuți de mame infectate cu HIV.
Cum se transmite infecția HIV?
Transmiterea infecției cu HIV se realizează preponderent prin următoarele trei căi:
Parenterală (prin sânge): transfuzii de sânge și produse din sânge infectate, transplant țesuturi biologice și organe infectate, seringi, ace contaminate cu sânge, instrumentarul medical prelucrat necalitativ;
Sexuală (prin contact sexual neprotejat cu o persoană infectată);
Materno-fetal (de la mamă la copil în timpul sarcinii, nașterii și în perioada de alăptare).
Cum NU se transmite HIV?
Este foarte important de a cunoaște că HIV nu se transmite:
pe calea aerului;
prin produse alimentare sau cu apă;
prin strângeri de mână sau îmbrățișare;
prin sărut, tuse, strănut;
prin intermediul animalelor sau prin înțepături de insecte.
Cum se detectă infecția cu HIV?
În diagnosticul infecției cu virusul imunodeficienței umane se respectă următoarele etape:
Teste de screening (de depistare) – teste rapide pe picătura de sânge sau a testelor rapide de autotestare pe bază de fluid oral;
Teste de confirmare (PCR) – determinarea ARN HIV (încărcătura virală);
Când puteți efectua un test la marcherii HIV?
dacă ați avut un comportament cu risc (de exemplu, un contact sexual neprotejat/ fără prezervativ);
dacă ați utilizat dispozitive injectabile nesterile în comun cu alte persoane;
dacă ați avut un accident, care a implicat contactul cu sângele altei persoane (de exemplu, ați oferit ajutor unei persoane rănite, fără să vă protejați);
dacă ați fost agresat/ă sexual;
dacă doriți să vă cunoașteți starea de sănătate;
dacă suferiți de o infecție cu transmitere sexuală;
dacă intenționați să aduceți pe lume un copil;
dacă ați aflat că un/o fost/ă partener/ă este infectat/ă cu HIV.
În perioada 15 octombrie – 30 noiembrie poți solicita un test la HIV rapid GRATUIT în orice filială Farmacia Familiei!
Guvernul simplifică condițiile pentru amalgamarea voluntară a localităților, eliminând obligativitatea organizării alegerilor anticipate înainte de scrutinul local din 2027. Anunțul a fost făcut pe 4 martie de Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, înaintea ședinței de Guvern. Potrivit acestuia, localitățile care nu vor iniția un proces de amalgamare voluntară, dar se află sub un anumit prag minim de locuitori, vor intra într-un proces de amalgamare normativă, care va continua și după alegerile din 2027.
„Și da, așa cum am spus, în iunie-iulie acestui an vom trage linia. Vom vedea cine din primării sunt antrenate serios într-un proces de amalgamare, iar acele primării care nu au inițiat un proces de amalgamare voluntară, dar sunt sub un anumit prag minim de cetățeni, vor intra într-un proces de amalgamare normativă. Acest proces de amalgamare normativă va fi menținut și după alegerile din 2027, astfel încât niciodată în Republica Moldova, pe perioada unui ciclu electoral — mă refer la alegerile locale — nu vom avea primării în care numărul de locuitori va scădea semnificativ sub acel prag”, a explicat Buzu.
Totodată, Buzu a precizat că localitățile vor avea mai multă flexibilitate în selectarea centrului administrativ, iar această decizie nu va fi prescrisă prin lege, ci va fi negociată la nivel local.
Secretarul general a anunțat că pentru această săptămână sunt planificate mai multe discuții și consultări cu primarii implicați în proces, autoritățile dorind să afle dacă aceștia au propuneri suplimentare.
Buzu a mai subliniat că până în prezent au fost consultați peste 3.500 de aleși locali din 29 de raioane.
„Lucrăm asiduu, ne consultăm, chiar ne dorim ca această reformă să fie a noastră, a tuturor”, a adăugat oficialul, precizând că numărul primăriilor implicate va crește odată cu noile simplificări și stimulente pe termen lung oferite celor care vor fuziona.
***
În prezent, peste 450 de primării au început procesul de amalgamare voluntară. Potrivit secretarului general al Guvernului, Alexei Buzu, primăriile implicate în procesul de amalgamare voluntară vor primi stimulente financiare, iar în perioada următoare vor fi simplificate și procedurile birocratice.
Amintim că Guvernul a anunțat pe 20 ianuarie că începe consultări pentru reforma administrației publice locale. Conceptul urmează să fie prezentat la începutul lunii martie, iar implementarea s-ar putea produce toamna. Guvernul a stabilit că teritoriul unității administrativ-teritoriale amalgamate trebuie să aibă minimum 3.000 de locuitori, cu o posibilă deviere de până la 10% în anumite situații. Distanța dintre centrul administrativ al unității și oricare dintre unitățile care o alcătuiesc nu trebuie să depășească 25 de kilometri sau maximum 30 de minute de deplasare.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Produsele din Republica Moldova – strugurii, vinul și băuturile spirtoase tari – nu vor fi supuse unui embargo pe piața ucraineană, ci ar putea fi licențiate. Aceasta presupune un act permisiv adițional pentru import. Declarațiile au fost făcute pe 4 martie de vicepremierul Eugen Osmochescu. În același timp, ministra Agriculturii, Ludmila Catlabuga, a spus că Republica Moldova nu a fost notificată propriu-zis despre licențiere, însă autoritățile speră că se va găsi un echilibru pentru a nu se ajunge la aceasta.
„Nu vorbim despre un embargo. Embargo nu poate fi instituit decât prin încălcarea dreptului internațional a acordului de liber schimb, la care ambele state sunt parte. (…) Partea ucraineană a anunțat despre posibilitatea impunerii licențierii importului în Ucraina a strugurilor, vinului și băuturilor spirtoase tari din Republica Moldova”, a declarat vicepremierul și ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugen Osmochescu.
Ministrul a spus că licențierea presupune un act permisiv adițional pentru importul de produse din Republica Moldova.
Potrivit lui Osmochescu, Republica Moldova, la moment, este „într-o discuție cotidiană cu autoritățile din Ucraina, inclusiv pe filiera agențiilor de siguranță alimentară, pentru a găsi soluții a cauzei aparente importului de carne de pui în Republica Moldova”. „Pentru noi este cel mai important siguranța consumatorilor din Republica Moldova. (…) Astăzi, la orele 15:00, va avea loc o discuție dintre agențiile de siguranță alimentară ale Ucrainei și ale Republicii Moldova pentru a găsi anumite căi pur tehnice despre deblocarea situației. (…) Sectorul privat din Republica Moldova și Ucraina deja au comunicat, importatorii de pui din Republica Moldova cu abatoarele din Ucraina, pentru a găsi soluții tehnice de a debloca importul în Republica Moldova”, a adăugat Osmochescu.
Cât ține de relația Republicii Moldova cu Ucraina, Osmochescu a spus că „nimic nu va fi deteriorat, cu certitudine, în viitor”. „Noi căutăm acum soluții de a debloca situația”, a adăugat el.
Ministra Agriculturii și Industriei Alimentare, Ludmila Catlabuga, a fost solicitată să comenteze declarația viceministrului Economiei din Ucraina, care a spus că Kievul a informat, săptămâna trecută, reprezentanții Guvernului de la Chișinău despre intenția de a introduce licențierea, însă nu a primit niciun răspuns oficial. „Propriu-zis, notificarea pe proiect sau pe licențiere nu este”, a reacționat Catlabuga.
Întrebată cât de grav ar putea să fie afectați exportatorii din Republica Moldova dacă este aprobată licențierea, Catlabuga a spus: „Oricare piață care întâmpină un blocaj, sigur că poate fi o situație incomodă și pentru exportatori. (…) Eu vreau să rămânem pe poziția că, în continuare, vom putea găsi acel echilibru, discuții și negocieri, ca să nu ajungă la această licențiere, iar noi, de partea asta, să putem debloca gradual și să putem avea acel comerț bilateral constructiv”.
Pe 26 februarie, presa ucraineană a scris că Guvernul de la Kiev a pregătit un proiect de hotărâre care prevede introducerea unor restricții la importul strugurilor proaspeți, vinului și alcoolului etilic și distilatelor din Republica Moldova – mai exact, despre introducerea unui regim de licențiere. Presa declara că măsura ar reprezenta un răspuns la ordinul din 26 ianuarie a Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), prin care Moldova a suspendat temporar importul de carne de pasăre și produse derivate din Ucraina. Amintim că decizia Chișinăului a fost luată după ce, în loturi de furaje pentru păsări provenite din Ucraina, ar fi fost depistat metronidazol – substanță interzisă.
Pe 27 februarie, Ministerul Agriculturii din Moldova a declarat că nu a recepționat nicio notificare oficială din partea autorităților ucrainene despre eventuale restricții.
Pe 2 martie, Kievul a publicat proiectul care ar putea introduce restricții asupra vinului, alcoolului și strugurilor din Moldova pe piața din Ucraina. Ministerul ucrainean al Economiei a declarat că inițiativa este o măsură de răspuns la sistarea temporară a importurilor de carne de pasăre și produse derivate din Ucraina.
Pe 3 martie, viceministrul Economiei din Ucraina, Taras Visoțki, a declarat că Guvernul de la Kiev ar putea introduce, în zilele următoare, restricțiile. El a adăugat că decizia Moldovei de a interzice importul de carne de pasăre ucraineană este nejustificată, întrucât reziduurile de antibiotice au fost depistate doar în furaje, nu în carnea de pasăre propriu-zisă. Potrivit lui Visoțki, lotul neconform a fost distrus, iar alte cazuri similare nu au mai fost identificate. Întrebat dacă Ucraina ar putea anula măsura de licențiere în cazul în care Moldova își va revizui decizia, Visoțki a precizat că Kievul a informat, săptămâna trecută, reprezentanții Guvernului de la Chișinău despre intenția de a introduce licențierea, însă, până în prezent, nu a primit niciun răspuns oficial.
Pe 3 martie, ANSA a declarat că a redus controalele la loturile de lapte din Ucraina, eliminând monitorizarea consolidată a laptelui ambalat. Potrivit Agenției, înainte de aceasta a fost intensificată monitorizarea a tuturor loturilor de lapte și de ouă sau produse din ouă din Ucraina, după ce importul furajelor combinate din Ucraina a fost suspendat temporar în urma prezenței confirmate a metronidazolului în loturile reținute la frontieră.
Un incendiu puternic s-a produs într-un cămin din sectorul Botanica al Chișinăului, în seara de 3 martie. Din nefericire, un bărbat și-a pierdut viața din cauza flăcărilor, trupul neînsuflețit fiind depistat în timpul intervenției pompierilor pentru stingerea flăcărilor. De asemenea, 27 de oameni au fost evacuați, inclusiv 6 minori, au fost evacuați din clădire. Informațiile au fost raportate de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) într-un comunicat.
Potrivit IGSU, apelul la Serviciul 112 a fost recepționat la ora 20:47. Responsabilii au fost sesizați că de la etajul 2 al unui cămin cu 5 niveluri de pe strada Salcâmilor 22/1 din Chișinău se observă o flacără deschisă și fum dens.
Trei echipe de pompieri și salvatori au intervenit pentru lichidarea arderii.
Incendiul a fost localizat la ora 20:58 și lichidat complet la ora 22:14.
În timpul lichidării incendiului, salvatorii au depistat în balconul camerei cadavrul parțial carbonizat al unui bărbat de 61 de ani.
Totodată, din cămin au fost evacuate 27 de persoane, inclusiv șase minori. Dintre acestea, 12 persoane au fost evacuate prin intermediul scării interioare, iar alte 11 persoane cu ajutorul autoscării de intervenție, pentru a exclude riscul intoxicării cu fum.
Focul a distrus bunurile materiale din interiorul încăperii cu suprafața de 18 m2.
Circumstanțele producerii incendiului urmează a fi stabilite de organele de resort.
Potrivit IGSU, de la începutul anului 2026, în Republica Moldova au fost înregistrate 427 de incendii. În urma acestora, 57 de persoane și-au pierdut viața.
În Republica Moldova a fost introdusă stare de alertă în sectorul energetic pentru 60 de zile, în contextul confruntărilor militare din Orientul Mijlociu. Decizia a fost aprobată de Cabinetul de miniștri în cadrul ședinței din 4 martie.
Prim-ministrul Alexandru Munteanu a propus în debutul ședinței suplinirea ordinii de zi cu subiectul privind declararea stării de alertă în sectorul energetic pentru 60 de zile. Inițiativa a fost propusă de Centrul Național de Management al Crizelor.
„De sâmbătă am înțeles că e o criză majoră, e un război care nu știm cât va dura. Am întreprins chiar de sâmbătă primele acțiuni și mulțumesc Ministerului de Externe, fiindcă prima măsură a fost să ne gândim la securitatea statului și la securitatea cetățenilor noștri aflați peste hotare. Toate ambasadele au venit cu comunicare și am pregătit niște planuri de contingență. Și după aceia, am început să ne gândim la securitatea energetică și la rutele de aprovizionare. Fiindcă evident, luând în considerare războiul din Orientul Mijlociu, unele rute s-au curbat”, a declarat șeful Guvernului.
Cabinetul de miniștri a aprobat cu vot unanim declararea stării de alertă în sectorul energetic.
Amintim că, pe 28 februarie, Statele Unite ale Americii și Israelul a început o operațiune militară împotriva Iranului, constând în atacuri aeriene, pentru a elimina programul nuclear și balistic dezvoltat de Teheran. La rândul său, regimul de la Teheran a lansat atacuri de răspuns asupra Israelului și asupra unor state din regiune care găzduiesc baze militare americane.
Ostilitățile au afectat transportul de petrol prin Strâmtoarea Hormuz, pe unde tranzitează aproximativ o cincime din consumul mondial de țiței, și au majorat prețurile internaționale.
Pe 2 martie, Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică a Republicii Moldova a comunicat că mecanismul de plafonare zilnică, bazat pe media cotațiilor Platts pe 14 zile, protejează consumatorii de fluctuații bruște, iar efectul creșterii cotațiilor internaționale va fi transpus doar gradual în prețuri. ANRE a atenționat totuși că perturbările din transportul maritim prin Strâmtoarea Hormuz au determinat o creștere accentuată a prețurilor la petrol pe piețele internaționale, iar analiștii estimează că pe termen scurt cotațiile Brent s-ar putea menține pe un trend ascendent.
Dat fiind că Republica Moldova este dependentă în totalitate de importurile de produse petroliere, aceste evoluții externe influențează și prețurile de pe piața internă. ANRE a precizat totodată că monitorizează zilnic stocurile companiilor importatoare și că la acest moment acestea acoperă necesarul de consum, fără a prezenta factori de risc sistemic pentru consumatori.
Ministrul Afacerilor Externe al Emiratelor Arabe Unite și-a exprimat deschiderea de a acorda sprijin deplin pentru asigurarea siguranței cetățenilor moldoveni. Totodată, și-a exprimat deschiderea pentru facilitarea gestionării situației acestora în contextul restricțiilor temporare de transport aerian. Informațiile au fost comunicate pe 4 martie de ministrul Afacerilor Externe al Republicii Moldova, Mihai Popșoi, care a anunțat că a avut o discuție cu viceprim-ministrul și ministrul afacerilor externe al Emiratelor Arabe Unite, Șeicul Abdullah bin Zayed al Nahyan.
Mihai Popșoi a declarat că a avut o discuție constructivă cu Abdullah bin Zayed al Nahyan.
„Am vorbit despre evoluțiile recente din Orientul Mijlociu, inclusiv atacurile cu rachete lansate de Iran asupra Emiratelor Arabe Unite și a altor state din regiune, precum și impactul acestora asupra securității și stabilității regionale. Situația creată a determinat închiderea temporară a spațiului aerian și a afectat deplasarea cetățenilor străini, inclusiv a unor cetățeni ai Republicii Moldova aflați pe teritoriul Emiratelor Arabe Unite”, a adăugat oficialul moldovean.
Potrivit lui Popșoi, Abdullah bin Zayed al Nahyan a mulțumit pentru „solidaritatea și poziția fermă a Republicii Moldova în sprijinul menținerii stabilității regionale și a subliniat importanța eforturilor regionale și internaționale pentru prevenirea escaladării situației”. „De asemenea, și-a exprimat deschiderea de a acorda sprijin deplin pentru asigurarea siguranței cetățenilor moldoveni și pentru facilitarea gestionării situației acestora în contextul restricțiilor temporare de transport aerian. Am convenit să continuăm dialogul și să consolidăm cooperarea bilaterală tot mai strânsă dintre Republica Moldova și Emiratele Arabe Unite”, a menționat Popșoi.
Ministerul de Externe, despre evoluțiile de securitate din Orientul Mijlociu
Ministerul Afacerilor Externe a declarat că celula de criză a instituției activează în regim permanent și continuă monitorizarea atentă a evoluțiilor de securitate din Orientul Mijlociu. Potrivit Ministerului, la data de 4 martie, situația în regiune rămâne fără schimbări semnificative. Ministerul a adăugat că misiunile diplomatice ale Republicii Moldova din statele afectate mențin contact permanent cu autoritățile locale și cu cetățenii moldoveni aflați în zonă. Până la această oră, nu sunt înregistrate victime sau persoane rănite în rândul cetățenilor Republicii Moldova în statele monitorizate. În anumite zone, spațiul aerian rămâne închis sau afectat, iar unele curse aeriene pot fi anulate sau reprogramate fără preaviz.
Pe 3 martie, Ministerul de Externe raporta că cel puțin 113 cetățeni ai Republicii Moldova au solicitat evacuarea din state din Orientul Mijlociu. Cele mai multe cereri au fost înregistrate în Emiratele Arabe Unite, unde 96 de persoane au cerut sprijin pentru evacuare.
