zdg.md

Procurorul care a instrumentat dosarul Domnicăi Manole, despre despăgubirile de 800.000 lei: Este exagerat de mult, decizia e ilegală

Fostul procuror Eugen Rurac, care a instrumentat dosarul pornit în 2016 împotriva președintei Curții Constituționale Domnică Manole, dar a renunțat trei ani mai târziu la învinuiri, consideră că decizia instanței, care a dispus ca acesteia să îi fie achitate prejudicii morale de 800 de mii de lei, este una ilegală. 

Eugen Rurac a declarat pentru TV8 că Legea nr.1545 a Procuraturii stipulează că acțiunile procesuale pentru care poate fi despăgubită persoana sunt: reținerea, perchezițiile, arestul, măsuri speciale de investigații.

„Domnica Manole nu a avut nicio măsură de constrângere și nu a fost supusă vreo-unei limitări în drepturi, nici măcar nu i-a fost interzis să părăsească țara”, a spus Rurac.

Mai mult, Eugen Rurac este de părere că magistratul Petru Harmaniuc a dispus încasarea în beneficiul Domnicăi Manole a unei sume prea mari, drept despăgubiri morale.

„Atrag atenția și la cuantumul despăgubirii, care este exagerat de mare, în coraport cu alte cazuri de acest gen, dar și cu practica CtEDO unde sumele acordate despăgubiților sunt cu mult mai mici”, a adăugat acesta.

Precizăm că Republica Moldova ar putea achita actualei președinte a Curții Constituționale Domnica Manole suma de 800.000 lei. Este vorba despre prejudicii morale, în urma atragerii ilegale la răspundere penală în anul 2017 pentru „pronunţarea unei sentinţe, decizii, încheieri sau hotărîri contrare legii”. Hotărârea a fost pronunțată, pe 8 februarie, de Judecătoria Chișinău, sediul Centru.

Decizia nu este definitivă și poate fi contestată la Curtea de Apel în termen de 30 de zile.

Amintim că Domnica Manole a fost judecată pentru faptul că în anul 2016, fiind judecător la Curtea de Apel, a anulat hotărârea Comisiei Electorale Centrale prin care a fost interzisă organizarea unui referendum ce ține de modificarea Constituției și revenirea la alegerea președintelui Republicii Moldova prin vot direct. Ca urmare, Manole a fost demisă din postul de judecător, pe numele său fiind pornit un dosar penal.

În anul 2019, Domnica Manole a fost achitată după ce procurorii au renunțat la acuzații.


Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova

La Chișinău a avut loc primul Congres Național al Memoriei. Grosu: „Niciun popor nu-și poate construi viitorul fără a-și onora trecutul”

Pe 28 iunie, la Palatul Republicii din Chișinău, a avut loc primul Congres Național al Memoriei. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, la acest eveniment, dedicat promovării memoriei victimelor represiunilor politice din perioada 1917–1989, au participat reprezentanți ai autorităților și instituțiilor muzeale, cercetători, supraviețuitori ai represiunilor și tineri interesați de trecut.

„Ne-am adunat la acest congres nu doar pentru a evoca un trecut dureros, ci pentru a reafirma o responsabilitate comună – de a păstra vie memoria victimelor regimului comunist totalitar și de a transforma această memorie într-un fundament al demnității și rezilienței noastre ca societate”, a declarat ministrul Educației și Cercetării Dan Perciun.

Totodată, ministrul a afirmat că, pentru prima dată, curriculumul nou integrează tematica represiunilor comuniste la orele de istorie, într-un volum mai mare. Potrivit ministrului, vor fi oferite manuale, ghiduri pentru profesori, inclusiv în școlile alolingve, stagii de formare pentru cadrele didactice, vor fi organizate concursuri tematice, expoziții digitale, podcasturi, activități extracurriculare, dar și un muzeu virtual în memoria victimelor regimului comunist.

„Victimele regimului comunist din Basarabia nu vor fi uitate. Noi avem datoria morală și civică să vorbim despre ororile și suferințele prin care au trecut toți cei care au avut de suferit în urma acțiunilor represive din 1941, 1949 și 1951. Ca istoric, dar și ca cetățean al Republicii Moldova, sunt mândru că astăzi a avut loc în premieră – primul Congres al Memoriei. Fiind istoric, pot să declar cu toată sinceritatea că niciun popor nu poate construi un viitor, dacă nu-și cunoaște și nu-și onorează trecutul”, a scris pe Facebook, cu referire la eveniment, președintele Parlamentului Igor Grosu.

Congresul a fost organizat sub egida Ministerului Culturii, Ministerului Educației și Cercetării, Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Moldova și a Institutului de Istorie al USM, la inițiativa Consiliului Memoriei, înființat la începutul anului 2025. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, evenimentul își propune să devină o platformă durabilă de dialog și colaborare între supraviețuitorii și descendenții victimelor deportărilor și represiunilor politice din perioada 1917–1989, pe de o parte, și actorii instituționali, civici și academici implicați în promovarea memoriei istorice, pe de altă parte.

Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: