halktoplushu.md

Profesorii și elevii din Găgăuzia, obligați să participe la marșul dedicat referendumului din 2014. Reacția Ministerului Educației

Profesorii și elevii claselor liceale din Găgăuzia au fost obligați să participe pe 2 februarie la un marș pentru a marca aniversarea referendumului din 2014. Un document al Direcției Generală Învățământ Găgăuzia în care se dau dispoziții în acest sens a fost publicat de presa din autonomie. În reacție, Ministerul Educației și Cercetării (MEC) a cerut „să nu fie perturbat procesul educațional”. De asemenea, instituția a precizat că va sesiza organele de drept în legătură cu acțiunile conducerii Direcției.

Portalul Nokta a intrat în posesia unui document semnat de șefa Direcției Generale Învățământ Găgăuza Natalia Cristeva. Potrivit ordinului, directorii tuturor celor 44 de instituții de învățământ din autonomie sunt obligați să organizeze participarea cadrelor didactice și a elevilor din clasele liceale la marșul „consacrat aniversării a 10 ani de la referendumul din 2014”. Evenimentul va avea loc la Comrat, pe 2 februarie.

Alți 88 de directori și directori adjuncți (câte două persoane din cele 44 de instituții de învățământ) sunt obligați să participe la forumul „Exprimarea voinței poporului Găgăuziei: realizări, perspective și experiența anului 2014”. Forumul va avea loc în aceeași zi la Casa de Cultură din Comrat.

Reacția Ministerului Educației

În seara de 30 ianuarie, Ministerul Educației a anunțat că s-a sesizat din oficiu cu privire la informațiile despre ordinul Direcției Generale Învățământ Găgăuzia.

MEC solicită Direcției Generale Învățământ Găgăuzia, directorilor instituțiilor publice de învățământ general și cadrelor didactice să nu admită perturbarea procesului educațional la data de 02 februarie 2024. Totodată, MEC informează despre faptul că urmează a fi sesizate organele de drept în privința acțiunilor factorilor de deciziei din cadrul Direcției Generale Învățământ Găgăuzia cu referire la inițiativa de implicare a elevilor în participare la evenimentul din 02 februarie 2024”, se arată în comunicatul emis de instituție.

Totodată, MEC a subliniata că, potrivit Codului educației al Republicii Moldova, personalul didactic şi de conducere are următoarele obligaţii:

– să nu facă şi să nu admită propagandă şovină, naţionalistă, politică, religioasă, militaristă în procesul educaţional;

– să nu implice elevii şi studenţii în acţiuni politice (mitinguri, demonstraţii, pichetări).

Referendumul din 2014

Amintim că, pe 2 februarie 2014, în Găgăuzia a avut loc un referendum la care locuitorii autonomiei au răspuns la întrebarea dacă este mai bine pentru Republica Moldova să adere la UE sau la Uniunea Vamală Euroasiatică. De asemenea, aceștia și-au exprimat părerea cu privire la necesitatea ca autonomia să aibă o lege privind dreptul la autodeterminare „în cazul în care Moldova își va pierde independența”.

În rezultat, 97% dintre participanții la plebiscit au votat împotriva eurointegrării țării și în favoarea aderării la Uniunea Vamală Euroasiatică. Iar peste 98% au votat pentru ca Găgăuzia să devină automat un stat independent „în cazul în care Moldova își pierde suveranitatea”.

Chișinăul consideră referendumul din autonomia găgăuză ilegal. Cu toate acestea, în 2017, Adunarea Populară a Găgăuziei a decis să declare 2 februarie zi liberă în autonomie.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Inquam Photos / Octav Ganea

Congresul PNL: Bolojan, reales președinte. Se cere demisia a 5 membri, inclusiv Adrian Veștea

Ilie Bolojan a fost reales președinte al Partidului Naţional Liberal (PNL). Decizia a fost luată pe 21 iunie, în cadrul Congresului Extraordinar al partidului. Totodată, au fost adoptate două hotărâri, printre care „reconfirmarea poziției PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD”. O altă hotărâre prevede solicitarea demisiei din partid a unor membri, printre care Adrian Veștea. Anunțul a fost făcut de reprezentanții PNL.

Potrivit PNL, Congresul l-a reales pe Ilie Bolojan în funcția de președinte al partidului cu 1 769 de voturi, reprezentând 96% din voturile exprimate de delegați. Partidul a precizat că Bolojan a fost ales pe baza moțiunii „Modernizare cu Rădăcini”, împreună cu o echipă din care fac parte: Dan Motreanu (prim-vicepreședinte), Robert Sighiartău (secretar general), Mircea Abrudean, Oana Gheorghiu, Gabriela Horga, Alexandru Muraru, Siegfried Mureșan, Dragoș Pîslaru, Ioan Popa și Florin Roman (vicepreședinți). 

„Cel mai important lucru pe care l-a demonstrat partidul nostru este că se poate guverna și altfel în România: se poate guverna cu respect pentru banul public, se poate guverna fără aroganță, se poate guverna spunându-le oamenilor adevărul, se poate guverna stabilind reguli care sunt valabile pentru toată lumea, iar banul public, adunat din munca grea a celor care muncesc zi de zi în companiile și fabricile din România, să nu fie risipit”, a afirmat Bolojan în discursul său din fața Congresului Extraordinar.

El a afirmat că „PNL este de partea bună a istoriei” și a propus liberalilor „un nou drum, bazat pe valorile liberale”. „Eu vă propun reconstrucția unui partid demn, curajos, principial, care să recâștige încrederea românilor și, odată reconstruit, el însuși să fie o forță de reconstrucție a României. (…) Vom reveni la guvernare, dar nu prin compromis, nu suportând minciuni și decontând fuga de răspundere a altora. Vom reveni la guvernare ca un partid mare, care pune cu adevărat în aplicare proiectul său pentru România puternică, modernă și prosperă”, a declarat Bolojan.

Potrivit PNL, Congresul Extraordinar a adoptat două hotărâri. „Prima hotărâre reconfirmă poziția PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD. A doua hotărâre solicită demisia din partid a domnilor Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea și Hubert Thuma, precum și a doamnei Alina Gorghiu, urmând ca, în cazul neprezentării demisiilor până pe 22 iunie 2026, ora 12, să fie demarate procedurile de excludere”, a adăugat partidul.

Totodată, potrivit partidului, a fost modificat statutul PNL „pentru a se introduce formula moțiunilor în privința candidaturilor în cadrul congresului, pentru a se crea Biroul Permanent Național ca principală structură internă de conducere a PNL și pentru a se întări disciplina de partid”.

***

Amintim că România nu mai are Guvern cu puteri depline după ce, pe 5 mai, Ilie Bolojan și cabinetul său de miniștri au fost demiși printr-o moțiune de cenzură depusă de Partidul Social Democrat (PSD) și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). PSD a făcut parte din coaliția de guvernare condusă de Bolojan, însă în aprilie i-a retras sprijinul politic, invocând nemulțumiri față de măsurile de austeritate și politicile de reducere a deficitului bugetar. După ce Bolojan a refuzat să demisioneze, social-democrații și-au retras miniștrii din Executiv și, ulterior, au depus, împreună cu AUR, moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului.

În prezent, Cabinetul Bolojan exercită atribuții interimare până la învestirea unui nou executiv.

Pe 4 iunie, Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac, europarlamentar și consilierul său onorific pentru relația cu românii de pretutindeni, să formeze Guvernul. Partidul Național Liberal a declarat că nu va susține un cabinet de miniștri condus de Eugen Tomac și a subliniat că PSD ar trebui să-și asume formarea Executivului, după ce a dărâmat Guvernul Bolojan.

Pe 14 iunie, Nicușor Dan a anunțat că Eugen Tomac și-a depus mandatul de premier desemnat al României. Totodată, a anunțat nominalizarea lui Adrian Veștea, membru al PNL, pentru funcția de premier. După anunțul noii nominalizări, Ilie Bolojan, liderul PNL și prim-ministru interimar, a declarat că Nicușor Dan nu a informat formațiunea în prealabil despre intenția de a-l desemna pe Adrian Veștea pentru funcția de premier. Tot atunci a anunțat că, în perioada „imediat următoare”, PNL va organiza o ședință a Biroului Politic Național pentru a lua o hotărâre oficială.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: