sis.md

Recomandările Comisiei de la Veneția au fost auzite? La Parlament a avut loc consultări publice asupra proiectului de lege privind SIS

La Parlament a avut loc consultări publice asupra proiectului de lege privind Serviciul de Informații și Securitate (SIS). La evenimentul organizat de Comisia securitate națională, apărare și ordine publică au participat deputați, reprezentanți ai SIS, ai Procuraturii Anticorupție, ai Ministerului Apărării și ai societății civile.

Discuțiile s-au axat pe normele din articolele care stabilesc atribuțiile Serviciului de Informații și Securitate și ale directorului instituției. Participanții s-au referit la fiecare articol în parte și au venit cu propuneri pentru definitivarea documentului.

Amintim că în cadrul Serviciului de Informații și Securitate, în calitate de ofițeri de informații, vor putea fi angajate persoane care dețin, pe lângă cetățenia Republicii Moldova, și cetățenia unui stat membru al Uniunii Europene. Prevederile se conțin într-un proiect de modificare a Legii privind statutul ofițerului de informații și securitate, votat în prima lectură de 58 și 56 deputați PAS în cadrul ședinței Parlamentului din 30 martie. Opoziţia s-a împotrivit, amintind de avertismentul Comisiei de la Veneţia. 

***

Pachetul de legi ce vizează Serviciul de Informații și Securitate (SIS) al Republicii Moldova conține Legea privind Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova, Legea privind activitatea contrainformativă și activitatea informativă externă, precum și modificări la Legea privind statutul ofițerului de informații și securitate.

În cadrul Serviciului de Informații și Securitate, în calitate de ofițeri de informații, vor putea fi angajate persoane care dețin, pe lângă cetățenia Republicii Moldova, și cetățenia unui stat membru al Uniunii Europene.

Totodată, în funcția de subofițer vor putea fi angajate persoane care au împlinit vârsta de 20 de ani, plafonul de vârstă urmând să se micșoreze cu un an. Iar pentru a deține o funcție de conducere, ofițerul de informații va trebui să dețină o vechime de muncă în cadrul SIS nu mai mică de 3 ani.

În cadrul consultărilor a fost supus dezbaterilor și proiectul noii legi privind Serviciul de Informații și Securitate. Alexandru Musteața a menționat că au fost operate câteva modificări cu privire la modalitatea de numire și demisie a directorului. Or, potrivit lui, în actuala lege există ambiguități. În noua lege se păstrează mandatul de cinci ani ale directorului SIS, cu dreptul de a deține nu mai mult de două mandate consecutive. O prevedere nouă este instituirea a celei de-a doua funcții de director adjunct. Astfel, unul va fi responsabil de activitatea operativă, iar celălalt de activitatea de suport operativ.

Directorul SIS a precizat că încă un proiect de lege absolut inovativ este cel cu privire la activitatea contrainformativă și activitatea informativă externă. Actul vine să instituie mandatul judecătoresc care va reprezenta autorizarea de a efectua, în cadrul unui dosar special deschis și înregistrat, măsurile contrainformative ce reprezintă o ingerință în viața privată. Mai exact, mandatul judecătoresc va fi eliberat la demersul argumentat al directorului Serviciului sau directorului adjunct special împuternicit, de către un judecător de instrucție din cadrul Judecătoriei Chișinău special împuternicit în acest sens.

O altă prevedere a proiectului este obligația SIS de a informa persoana că în privința ei a fost desfășurată o măsură contrainformativă ce implică o ingerință în viața privată. Aceste lucru ar urma să se întâmple după ce au avut loc măsurile, iar dosarul informativ a fost închis.

Președintele Asociației pentru Protecția Vieții Private, Sergiu Bozianu, a declarat că, spre regret, proiectele conțin o sumedenie de ambiguități și prevederi generaliste, în care pot fi încadrate orice fel de activitate. În opinia sa, noile prevederi legale vin să ofere SIS și mai multe împuterniciri.

„Vorbim astăzi despre ingerința în viața privată care va fi admisă de către SIS, și așa cum spune CEDO, pentru ca ingerința să fie admisibilă, cu titlu informativ – orice colectare de informație din partea unei structuri a statului se consideră a fi o ingerință în viața privată, orice – mică, mare, lată, lungă. Nu există un calificativ mult sau puțin. Există ingerință în viața privată. Pentru ca ingerința să fie proporțională trebuie să fie prevăzută de lege. Nu este suficient să ai doar o lege, aceste ingerințe trebuie să fie necesare, proporționale și să corespundă în unanimitate cu acele valori internaționale la care Republica Moldova a aderat. Vom avea la acest capitol mai multe recomandări”, a menționat Sergiu Bozianu.

Autorii proiectelor de legi au precizat că urmează să mai fie organizate consultări publice pe marginea noilor prevederi. Proiectele, de asemenea, au fost expediate Comisiei de la Veneția pentru expertiză.

Anterior, Comisia de la Veneția a analizat proiectele de legi ce vizează activitatea SIS. Comisia a criticat unele aspecte ale modificărilor legislative. În special, Comisia s-a referit la „împuternicirile nelimitate acordate directorului SIS de a aproba în mod direct o gamă largă de intervenții, care încalcă în mod clar drepturile fundamentale, contrare statutului de drept”.

Ulterior, președintele Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică Lilian Carp a dat asigurări că cele trei proiecte de legi nu vor fi votate în lectura a doua până nu va exista un consens în conformitate cu toate recomandările.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

30 de ani de la aderarea R. Moldova la Consiliul Europei. Popșoi: „A fost un pilon esențial al progresului nostru” (VIDEO)

Ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, a transmis pe 13 iulie un mesaj cu ocazia împlinirii a trei decenii de la aderarea Republicii Moldova la Consiliului Europei. Diplomatul a menționat că Consiliul Europei a fost un „pilon esențial” al progresului Republicii Moldova și și-a exprimat convingerea că parteneriatul din acestea va continua să fie unul solid.

Pe 13 iulie 1995, Republica Moldova făcea un pas esențial pe calea democrației, a statului de drept, a respectului pentru drepturile omului, integrându-se într-o familie de valori care ne-a inspirat și sprijinit constant în procesul de consolidare instituțională și transformare democratică. Trei decenii mai târziu, putem spune cu certitudine că parteneriatul cu Consiliul Europei a fost un pilon esențial al progresului nostru. Grație cooperării strânse și susținute, am reușit să avansăm reforme importante în justiție, combaterea corupției, protecția drepturilor omului, libertatea presei și guvernarea democratică. (…) Privim înainte cu încredere, convinși că acest parteneriat va continua să fie solid, constructiv și orientat spre viitorul european al țării noastre”, a transmis ministrul de Externe.

De asemenea, Mihai Popșoi a mulțumit, în numele Guvernului Republicii Moldova, Consiliului Europei pentru solidaritate, expertiză și sprijin „constant” acordat în acești 30 de ani.

Consiliul Europei este o organizație internațională, interguvernamentală și regională, care a fost creată la 5 mai 1949. Consiliul Europei reunește 46 de state membre și o serie de state cu statut de observator (SUA, Mexic, Israel, Canada, Vatican, Japonia).

Acesta are două dimensiuni: una federalistă, reprezentată de Adunarea Parlamentară, alcătuită din parlamentari proveniți din parlamentele naționale, și cealaltă, interguvernamentală, întruchipată de Comitetul Miniștrilor, alcătuit din miniștrii de externe ai statelor membre. Comitetul Miniștrilor reprezintă organismul de decizie al Consiliului Europei.

Republica Moldova a deținut pentru prima dată președinția Comitetului de Miniștri în perioada mai-noiembrie 2003. Atunci țara noastră a devenit prima țară din spațiul CSI care a deținut această poziție. O a doua președinție este programată pentru noiembrie 2025 – mai 2026.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: