Andrei Mardari / NewsMaker

Regulamentul pentru selectarea procurorului general va fi modificat. Ministra Justiției: Am discutat mai multe opțiuni

Regulamentul pentru selectarea procurorului general va fi modificat. Vor fi incluse noi prevederi. Acestea deja au fost discutate cu membrii Consiliului Superior al Procurorilor. Discuții sunt inclusiv cu reprezentanții Comisiei Europene. Regulamentul nu va schimba criteriile de selecție a procurorului, dar va detalia procedura de concurs și anumite acțiuni ale Consiliului Superior al Procurorilor în cazul unor eventuale situații. Precizările au fost făcute de ministra Justiției Veronica Mihailov-Moraru. Ea a adăugat că regulamentul va fi discutat și pe parcursul săptămânii viitoare, ulterior va fi expus discuțiilor publice și aprobat. 

La emisiunea „Cabinetul din Umbră” de la Jurnal TV, Veronica Mihailov-Moraru a menționat că regulamentul pentru selectarea procurorului general va fi modificat.

Și noi regretăm enorm de mult faptul concursul organizat și petrecut ore în șir, pentru intervievarea candidaților pentru funcția de procuror general, dar în același timp am constatat această discrepanță majoră în procedura de vot și am făcut transparent tot acest aspect. (…) Într-adevăr noi ne-am gândit la modificarea regulamentului pentru a include careva prevederi, care să evite pe viitor astfel de situații, fiindcă o astfel de situație nu ne dorim să se petreacă din nou. Este absolut necesar să avem funcția de procuror general stabilă, ca o persoană să-și asume această funcție. (…) Noi am examinat în câteva ședințe tehnice, cu membrii Consiliului Superior al Procurorilor, regulamentul și care ar fi opțiunile de ajustare a acestuia. Am discutat mai multe opțiuni. În același timp avem discuții și cu Comisia Europeană, în vederea solicitării de opinie, cum văd ei careva schimbări. Este important ca în tot acest proces de ajustare să nu să se schimbe regulile mult, în esențial. Regulile de ajustare tehnice să fie cât mai minimalizate, ca să nu să se creeze impresia că sunt alte condiții”, a comunicat ministra.

Veronica Mihailov-Moraru a ținut să precizeze că „regulamentul, în același timp, nu schimbă criteriile de selecție a procurorului”.

Noi avem lege, iar legea prevede foarte clar care sunt criteriile. Regulamentul detaliază procedura de concurs și respectiv anumite acțiuni a Consiliului Superior al Procurorilor – cum să procedeze în cazul în care situația „a”, „b”, „c”. Urmează să definitivăm, am făcut un draft de propuneri la acest regulament, urmează să-l mai discutăm pe parcursul săptămânii viitoare și ulterior să anunțăm concursul. (…) Noi o să-l expunem și discuțiilor publice, după care îl vom aproba la una din ședințele următoare ale Consiliului”, a declarat ministra.

***

Urmare a desfășurării concursului pentru selectarea procurorului general, pe 28 februarie 2024 Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a anunțat despre anularea acestuia. S-a întâmplat după ce concursul fusese câștigat de procurorul-șef adjunct al Procuraturii Anticorupție (PA) Octavian Iachimovschi. CSP și-a argumentat decizia prin faptul că fusese constatată o greșeală în acordarea punctajului pentru unul din cei patru participanți. O zi mai târziu, pe 29 februarie, membra CSP Olesea Vîrlan a anunțat că, „din greșeală”, a acordat un punctaj mai mic decât ar fi trebuit candidatului Ion Munteanu – actualul procuror general interimar. Vîrlan a precizat că i-a acordat 3,5 puncte, însă, în realitate, ar fi trebuit să fie 8,5. Pe 4 martie, Olesea Vîrlan a demisionat.

Între timp, pe 1 martie, șefa PA a anunțat că inițiază proces penal privind anularea concursului. Dragalin a spus că va investiga chiar ea desfășurarea și rezultatele concursului. „Nu am primit indicații, încurajări sau instrucțiuni”, a precizat șefa PA.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Modificările la Legea voluntariatului, criticate de activiști: „Distrug un domeniu pentru care am dedicat 30 de ani”. Reacția Parlamentului

Amendamentele la Legea Voluntariatului, adoptate pe 29 decembrie de către Parlament, prin care responsabiliatatea pentru acest domeniu trece către Agenția Națională de Tineret, a stârnit critici în spațiul public. Activista și voluntara, Antonița Fonari, susține că agenția desemnată nu a întreprins măsuri suficiente pentru susținerea voluntariatului, iar aceste modificări, riscă să submineze un domeniu în care sute de profesioniști au investit decenii de muncă. Parlamentara Liliana Nicolaescu-Onofrei a răspuns că legea a fost consultată și vizează eficientizarea activității Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Programelor și Activității de Tineret.

Criticile activiștilor și voluntarilor

Antonița Fonari, directoare a Platformei pentru Cetățenie Activă și Parteneriat pentru Drepturile Omului, activistă și voluntară cu peste 30 de ani de experiență, critică modificările operate la Legea Voluntariatului. Ea afirmă că modificările promovate de guvernare, prezentate drept o aliniere la standardele Uniunii Europene, riscă să destructureze un domeniu construit de societatea civilă în decenii de muncă.

Sursa foto: Antonița Fonari

Fonari contestă în special atribuirea politicilor de voluntariat Ministerului Educației și Cercetării și Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Programelor și Activității de Tineret, instituție care, potrivit ei, nu a demonstrat capacitatea de a gestiona eficient nici voluntariatul destinat tinerilor.

„Deci, miniștrii și deputații PAS nu au nici o instituție mai potrivită pentru voluntariat decât Agenția Națională pentru Tineret — care, de la instituire și până acum, nu a venit cu politici noi nici pentru voluntariatul tinerilor (și a îngropat Săptămâna Națională a Voluntariatului, Gala Națională de Premiere a Voluntarilor „Jos pălăria în fața voluntarilor!”, site-ul de recrutare a voluntarilor, Conferința Națională a Voluntariatului etc.). Agenția care de ani buni nu vine cu un mesaj despre voluntariat pe pagina instituției – măcar de Ziua Internațională a Voluntarilor”, a menționat aceasta pe pagina sa de Facebook.

Fonari evidențiază rolul decisiv al voluntarilor în gestionarea crizei refugiaților ucraineni din 2022, când solidaritatea populației a fost recunoscută pe plan internațional și a contribuit la schimbarea percepției externe asupra Republicii Moldova. În opinia activistei, acest capital de solidaritate și implicare civică a avut un rol important inclusiv în avansarea parcursului european al Republicii Moldova, la fel de relevant ca deciziile politice interne.

Roman Andriiv, activist cu experiență în voluntariat, avertizează că noua lege nu ar stimula participarea tinerilor. El explică că majoritatea organizațiilor de tineret nu lucrează cu aceste categorii și că implicarea voluntarilor tineri în activități complexe, care necesită competențe profesionale, ar fi limitată.

„Paradoxal, nici voluntariatul tinerilor nu ar avea de câștigat dacă legea s-ar vota în forma actuală. Peste 95% din voluntariatul tinerilor rămâne în afara cadrului legal formal, din cauza categoriilor de beneficiari prestabilite. De ce să faci o lege care demotivează pe cei care practică voluntariatul și să incluzi acolo persoane care poate nu doresc să se implice? De ce să adopți o lege cu mari șanse să fie nefuncțională, în ciuda avertizărilor venite din sector?”, întreabă activistul.

Andriiv propune parlamentarilor să acorde câteva luni în plus pentru ajustarea legii, astfel încât să fie funcțională și să valorifice potențialul voluntarilor în construcția unei societăți europene bazate pe solidaritate.

„Suntem o țară mică, cu resurse limitate, și putem merge înainte doar împreună. Vă rog să vă gândiți bine înainte de a apăsa butonul de vot, ca să nu ajungem mâine într-o criză fără sprijinul voluntarilor”, a mai afirmat Andriiv.

Replica autorităților

În replică, Liliana Nicolaescu-Onofrei, președinta Comisiei parlamentare pentru cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media, respinge acuzațiile și susține că legea a fost elaborată în urma unui proces amplu de consultări.

„Legea cu privire la voluntariat a fost în lucru la Ministerul Educației și Cercetării aproape un an de zile, cu multe consultări publice. M-a întristat mult să văd comentarii în care se afirmă, fără a citi legea, că voluntariat vor face doar tinerii, nu și cetățenii mai în vârstă, lucru absolut neadevărat”, a spus parlamentara pe Facebook.

Ea invocă mai multe articole din lege care stipulează explicit că voluntariatul este destinat cetățenilor de toate vârstele, promovează incluziunea socială, egalitatea de șanse și participarea civică indiferent de vârstă, sex, religie, etnie sau stare de sănătate.

Nicolaescu-Onofrei mai precizează că proiectul nu prevede crearea unei noi agenții, ci extinderea competențelor Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Programelor și Activității de Tineret, soluție pe care o consideră eficientă din punct de vedere administrativ. Totodată, ea menționează că Ministerul Educației și Cercetării ar putea redenumi instituția pentru a reflecta mai clar și domeniul voluntariatului.

„Proiectul propune oferirea de competențe pe domeniu pentru Agenția Națională pentru Dezvoltarea Programelor și Activității de Tineret, în loc de a mai crea încă o agenție. MEC poate redenumi entitatea respectivă pentru a indica chiar în denumire domeniul voluntariatului. Esențial este să se întâmple o activitate eficientă”, a mai subliniat președinta comisiei parlamentare de profil.

Liliana Nicolaescu-Onofrei a mai accentuat că ministerul a demonstrat deja capacitatea de a coordona politici publice complexe, inclusiv în ariile sportului și tineretului, fără ca aceste domenii să fie menționate explicit în denumirea instituției. În opinia sa, deturnarea discuției prin afirmații nefondate nu ajută dezbaterea publică, în timp ce rigoarea și onestitatea rămân esențiale pentru o înțelegere corectă a legii.

Ce prevede noua Lege a voluntariatului

Noua Lege a voluntariatului, adoptată pe 29 decembrie cu votul a 66 de deputați, își propune să stimuleze implicarea civică a cetățenilor de toate vârstele și să consolideze cultura voluntariatului prin reguli unitare și mecanisme instituționale clare. Actul normativ definește formele recunoscute de voluntariat – formal, informal, corporativ și internațional – și stabilește drepturile și obligațiile voluntarilor și ale entităților gazdă.

Legea introduce reguli distincte pentru participarea minorilor, permite implicarea în voluntariat începând cu vârsta de 14 ani și impune acordul părinților pentru cei sub 16 ani. Pentru activitățile ce implică lucrul cu grupuri vulnerabile este obligatorie prezentarea cazierului judiciar, inclusiv pentru voluntarii străini.

Un element central al noii legi îl reprezintă recunoașterea competențelor și abilităților dobândite prin voluntariat. Acestea vor fi validate pe baza unei metodologii aprobate de Ministerul Educației și Cercetării și vor fi consemnate într-un certificat de voluntariat. Certificatele vor putea fi eliberate doar pentru programe acreditate de Agenția Națională pentru Dezvoltarea Programelor și Activității de Tineret, instituție care va gestiona și evidența acestora printr-un sistem informatic național.

Legea mai prevede instituirea unei comisii intersectoriale, aflate în subordinea Ministerului Educației și Cercetării, responsabilă de coordonarea politicilor publice în domeniul voluntariatului. De asemenea, este consacrată oficial marcarea Zilei Internaționale a Voluntariatului, la 5 decembrie, prilej cu care autoritățile centrale și locale vor organiza evenimente dedicate recunoașterii contribuției voluntarilor.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: