Revenco, Buzu și Junghietu au semnat 3 acorduri, la Paris, în timpul întâlnirii dintre Sandu și Macron

La Paris, Republica Moldova și Franța au semnat trei acorduri. Documentele au fost semnate, din partea Republicii Moldova, de ministrul Muncii și Protecției Sociale Alexei Buzu, ministrul Energiei Dorin Junghietu și directoarea Centrului pentru comunicare strategică și combaterea dezinformării Ana Revenco. Unul din acorduri reprezintă un sprijin de 30 de milioane de euro destinat îmbunătățirii eficienței energetice în clădirile publice. Celelalte două documente se referă la protecția socială și un parteneriat pentru combaterea dezinformării. Acordurile au fost semnate în urma declarațiilor comune făcute de Maia Sandu și Emmanuel Macron la Palatul Élysée.

Cele trei acorduri

Primul acord se referă la protecția socială. Potrivit instituției prezidențiale de la Chișinău, acesta garantează drepturi clare pentru moldovenii care muncesc și trăiesc în Franța, facilitând accesul la pensii, servicii sociale și medicale și oferind mai multă siguranță pentru diaspora moldovenească. Acordul a fost semnat, din partea Republicii Moldova, de ministrul Muncii și Protecției Sociale Alexei Buzu.

„Comunitatea moldovenească din Franța este dinamică și muncitoare, contribuind la economiile ambelor țări și menținând democrația puternică acasă. Suntem mândri de ei. Acordul de astăzi privind protecția socială este un pas concret pentru a le oferi sprijin”, a comunicat Maia Sandu cu referire la acord.

Cel de-al doilea este acordul de finanțare cu Agenția Franceză pentru Dezvoltare. Conform instituției prezidențiale, va fi un sprijin de 30 de milioane de euro destinat îmbunătățirii eficienței energetice în clădirile publice, contribuind la reducerea consumului de energie și a facturilor. Acordul a fost semnat din partea Republicii Moldova de ministrul Energiei Dorin Junghietu.

„Împreună cu Agenția Franceză pentru Dezvoltare, semnăm astăzi un acord de 30 de milioane de euro pentru îmbunătățirea eficienței energetice în Moldova. Această investiție va reduce risipa de energie, va scădea costurile și va întări independența noastră energetică. De asemenea, lucrăm pentru a crește suprafața împădurită a Moldovei cu 5%, îmbunătățind reziliența noastră climatică”, a comunicat Maia Sandu cu referire la acord.

Cu referire la acest acord, Ministerul Energiei al Republicii Moldova a precizat că proiectul se va concentra pe renovarea clădirilor publice, instituții de învățământ superior și spitale raionale.

Cel de-al treilea acord, scrisoarea de intenție privind consolidarea cooperării bilaterale dintre Serviciul de vigilență și protecție împotriva ingerințelor digitale străine și Centrul pentru comunicare strategică și combaterea dezinformării al Republicii Moldova, a fost semnat din partea Republicii Moldova de Ana Revenco – directoarea Centrului pentru comunicare strategică și combaterea dezinformării. Potrivit instituției prezidențiale, acordul presupune un parteneriat strategic pentru combaterea dezinformării, „menit să sprijine protejarea spațiului informațional al Moldovei și să contracareze manipularea externă”.

„Cooperarea noastră în domeniul securității și apărării este, de asemenea, solidă. Iar astăzi ne angajăm să ne unim forțele în lupta împotriva dezinformării, deoarece, în lumea de astăzi, adevărul este la fel de vital ca securitatea”, a precizat Maia Sandu cu referire la acord.

Ce a discutat Maia Sandu cu Emmanuel Macron

Instituția prezidențială de la Chișinău a raportat că „pacea în Europa, aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană și proiectele moldo-franceze au fost principalele subiecte ale întrevederii dintre președinta Maia Sandu și președintele Franței, Emmanuel Macron”. Conform Președinției, cei doi președinți au discutat, de asemenea, despre situația de securitate din regiune, impactul războiului din Ucraina asupra Moldovei și cooperarea economică dintre cele două țări.

„Președintele Macron a reafirmat angajamentul Franței de a sprijini Moldova în procesul de aderare la Uniunea Europeană, subliniind că viitorul țării noastre este în Europa”, au relatat reprezentanții instituției prezidențiale.

Mai precizăm că în timpul declarațiilor de presă alături de Emmanuel Macron, Maia Sandu a menționat că „astăzi, continentul nostru se confruntă cu cea mai gravă amenințare la adresa securității din ultimii 80 de ani – un moment tragic în istoria Europei”.

„Singura cale spre viitor este împreună – uniți de viziunea noastră pentru o pace durabilă. Pacea nu înseamnă capitulare. Pacea nu este un armistițiu care doar amână agresiunea. Pacea are nevoie de garanții solide și credibile. Ucraina are nevoie de garanții. Europa are nevoie de garanții. Cu toții avem nevoie de garanții – pentru ca următorul armistițiu să nu fie doar un preludiu pentru un alt război”, a comunicat Maia Sandu.

Președinta a mai spus că „Moldova a învățat din proprie experiență că Rusia încalcă fiecare promisiune”: „A promis că își va retrage trupele ilegale de pe teritoriul nostru până în 2002 – nu a făcut-o. A oprit furnizarea de gaz, încălcând propriile obligații contractuale. A impus embargouri asupra produselor moldovenești, ignorând acordurile comerciale. A intervenit în alegerile noastre, sfidând principiile de bază ale relațiilor bilaterale”.

Urmare a declarațiilor de presă alături de Maia Sandu, Emmanuel Macron a scris pe o rețea de socializare că Franța este alături de Moldova.

„Dragă Maia, Franța este alături de Moldova pentru a sprijini poporul moldovean în îndeplinirea aspirațiilor sale europene și pentru a construi împreună o Europă mai sigură și mai puternică, liberă să-și aleagă propriul destin”, a menționat președintele francez.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/MInisterul Justiției

Avocații și ministra Justiției au discutat controversatele modificări la Legea privind avocatura. Va fi format un grup de lucru

Reprezentanții Uniunii Avocaților din Republica Moldova s-au întâlnit pe 14 iulie cu ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, pentru a discuta despre controversatele amendamente la Legea cu privire la avocatură. Potrivit unui comunicat al Ministerului Justiției, părțile au convenit să continue consultările în cadrul unui grup de lucru, din care să facă parte inclusiv reprezentanți ai Parlamentului, „pentru a identifica soluții legislative care să răspundă realităților sistemului și interesului public”.

Ministerul Justiției a transmis că discuțiile s-au axat pe conținutul amendamentelor, obiectivele autorilor în urma promovării modificărilor legislative, viziunea avocaților în raport cu acestea, precum și „măsurile care pot fi aplicate pentru gestionarea situației, așa încât drepturile și libertățile cetățenilor să nu fie afectate”.

Reprezentanții ministerului au subliniat că, în ultimii ani, garanțiile acordate profesiei de avocat au fost consolidate prin modificările aduse legii speciale și Codului penal, precum și prin semnarea Convenției europene pentru protecția avocaților. Obiectivul comun rămâne exercitarea avocaturii la cele mai înalte standarde de profesionalism și calitate. În contextul actual, este esențial ca soluțiile să fie identificate prin dialog și consens, pentru ca cetățeanul să beneficieze de o justiție echitabilă și funcțională.

Deputații prezenți la ședință au precizat că modificările au fost operate pentru a aduce o perspectivă diferită și o viziune nouă în cadrul comisiilor, dar și pentru a spori transparența în accederea profesiei și procedurile disciplinare. În același timp, reprezentanții avocaților și-au manifestat deschiderea pentru luarea unor măsuri care să contribuie la îmbunătățirea activității domeniului”, a precizat instituția.

Ministerul Justiției a menționat că, în cadrul discuțiilor, s-a precizat faptul că amendamentele operate de către Parlament „nu afectează exercitarea activității de avocat”, dar țin exclusiv de aspecte legate de organizarea internă a organelor din cadrul UAM.

De asemenea, s-a menționat că unele propuneri, cum ar fi diversificarea componenței comisiilor cu membri laici (care nu sunt funcționari sau persoane politice) și nereînnoirea mandatelor, se regăsesc în practica altor state. Deciziile în aceste comisii vor continua să fie luate de majoritatea avocaților (8 din 11 membri). Alte prevederi incluse în amendamente urmează să fie analizate suplimentar și, dacă va fi necesar, îmbunătățite. De asemenea, modificările legislative recente nu vor produce efecte imediate, ceea ce permite desfășurarea unor consultări suplimentare și, eventual, ajustarea reglementărilor.

Un subiect aparte a vizat decizia Consiliului Uniunii Avocaților de a impune participarea obligatorie a avocaților la grevă, sub sancțiunea unor măsuri disciplinare. Reprezentanții CNAJGS au semnalat riscul unor eventuale blocaje care pot apărea în urma grevei avocaților, în special în ceea ce privește accesul persoanelor vulnerabile la asistență juridică garantată de stat și activitatea organelor de drept. Conducerea ministerului a sugerat revizuirea aspectelor din pct. 4-6 din decizia consiliului, subliniind că libertatea de alegere, protejarea interesului public și funcționarea sistemului justiției trebuie să primeze”, a spus ministerul.

Conform sursei citate, părțile au convenit asupra necesității continuării consultărilor în cadrul unui grup de lucru, din care să facă parte și reprezentanți ai Parlamentului și UAM, pentru a identifica soluții legislative care să răspundă realităților sistemului și interesului public.

Facebook/Ministerul Justiției

Amintim că, pe 10 iulie, Parlamentul a adoptat în lectură finală modificări la Lege cu privire la avocatură, în ultima ședință a actualei legislaturi. Pe 11 iulie, Uniunea Avocaților din Republica Moldova a comunicat că proiectul de lege a fost supus votului „în mod clandestin”, fără consultarea în prealabil a avocaților și fără respectarea procedurilor legale. Potrivit organizației, amendamentele incluse „afectează grav funcționarea avocaturii ca profesie liberă și independentă”. Astfel, Uniunea a anunțat că, începând cu 15 iulie, avocații intră în grevă generală, în semn de protest. Aceasta este preconizată să dureze până pe 25 iulie.

Pe 14 iulie, și Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR) a publicat o declarație în care critică procedura de adoptare a controversatelor amendamente la Legea cu privire la avocatură. UNBR și-a exprimat solidaritatea cu Uniunea Avocaților din Republica Moldova și a făcut apel la autoritățile țării noastre să revină la dialogul instituțional. Organizația a subliniat că este disponibilă să susțină „apărarea valorilor fundamentale ale profesiei de avocat” și drepturile colegilor lor din Republica Moldova.

La rândul său, Avocatul Poporului, Ceslav Panico, s-a declarat îngrijorat față de modul în care au fost adoptate modificările legislative. Acesta a atras atenția că amendamentele la Legea cu privire la avocatură au fost înregistrate în Parlament pe 9 iulie și votate în lectură finală a doua zi, pe 10 iulie, fără consultarea prealabilă a Uniunii Avocaților – principala parte interesată. Potrivit ombudsmanului, „o asemenea abordare încalcă cerințele de transparență decizională și se abate de la standardele naționale și internaționale”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: