Revenco, Buzu și Junghietu au semnat 3 acorduri, la Paris, în timpul întâlnirii dintre Sandu și Macron

La Paris, Republica Moldova și Franța au semnat trei acorduri. Documentele au fost semnate, din partea Republicii Moldova, de ministrul Muncii și Protecției Sociale Alexei Buzu, ministrul Energiei Dorin Junghietu și directoarea Centrului pentru comunicare strategică și combaterea dezinformării Ana Revenco. Unul din acorduri reprezintă un sprijin de 30 de milioane de euro destinat îmbunătățirii eficienței energetice în clădirile publice. Celelalte două documente se referă la protecția socială și un parteneriat pentru combaterea dezinformării. Acordurile au fost semnate în urma declarațiilor comune făcute de Maia Sandu și Emmanuel Macron la Palatul Élysée.

Cele trei acorduri

Primul acord se referă la protecția socială. Potrivit instituției prezidențiale de la Chișinău, acesta garantează drepturi clare pentru moldovenii care muncesc și trăiesc în Franța, facilitând accesul la pensii, servicii sociale și medicale și oferind mai multă siguranță pentru diaspora moldovenească. Acordul a fost semnat, din partea Republicii Moldova, de ministrul Muncii și Protecției Sociale Alexei Buzu.

„Comunitatea moldovenească din Franța este dinamică și muncitoare, contribuind la economiile ambelor țări și menținând democrația puternică acasă. Suntem mândri de ei. Acordul de astăzi privind protecția socială este un pas concret pentru a le oferi sprijin”, a comunicat Maia Sandu cu referire la acord.

Cel de-al doilea este acordul de finanțare cu Agenția Franceză pentru Dezvoltare. Conform instituției prezidențiale, va fi un sprijin de 30 de milioane de euro destinat îmbunătățirii eficienței energetice în clădirile publice, contribuind la reducerea consumului de energie și a facturilor. Acordul a fost semnat din partea Republicii Moldova de ministrul Energiei Dorin Junghietu.

„Împreună cu Agenția Franceză pentru Dezvoltare, semnăm astăzi un acord de 30 de milioane de euro pentru îmbunătățirea eficienței energetice în Moldova. Această investiție va reduce risipa de energie, va scădea costurile și va întări independența noastră energetică. De asemenea, lucrăm pentru a crește suprafața împădurită a Moldovei cu 5%, îmbunătățind reziliența noastră climatică”, a comunicat Maia Sandu cu referire la acord.

Cu referire la acest acord, Ministerul Energiei al Republicii Moldova a precizat că proiectul se va concentra pe renovarea clădirilor publice, instituții de învățământ superior și spitale raionale.

Cel de-al treilea acord, scrisoarea de intenție privind consolidarea cooperării bilaterale dintre Serviciul de vigilență și protecție împotriva ingerințelor digitale străine și Centrul pentru comunicare strategică și combaterea dezinformării al Republicii Moldova, a fost semnat din partea Republicii Moldova de Ana Revenco – directoarea Centrului pentru comunicare strategică și combaterea dezinformării. Potrivit instituției prezidențiale, acordul presupune un parteneriat strategic pentru combaterea dezinformării, „menit să sprijine protejarea spațiului informațional al Moldovei și să contracareze manipularea externă”.

„Cooperarea noastră în domeniul securității și apărării este, de asemenea, solidă. Iar astăzi ne angajăm să ne unim forțele în lupta împotriva dezinformării, deoarece, în lumea de astăzi, adevărul este la fel de vital ca securitatea”, a precizat Maia Sandu cu referire la acord.

Ce a discutat Maia Sandu cu Emmanuel Macron

Instituția prezidențială de la Chișinău a raportat că „pacea în Europa, aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană și proiectele moldo-franceze au fost principalele subiecte ale întrevederii dintre președinta Maia Sandu și președintele Franței, Emmanuel Macron”. Conform Președinției, cei doi președinți au discutat, de asemenea, despre situația de securitate din regiune, impactul războiului din Ucraina asupra Moldovei și cooperarea economică dintre cele două țări.

„Președintele Macron a reafirmat angajamentul Franței de a sprijini Moldova în procesul de aderare la Uniunea Europeană, subliniind că viitorul țării noastre este în Europa”, au relatat reprezentanții instituției prezidențiale.

Mai precizăm că în timpul declarațiilor de presă alături de Emmanuel Macron, Maia Sandu a menționat că „astăzi, continentul nostru se confruntă cu cea mai gravă amenințare la adresa securității din ultimii 80 de ani – un moment tragic în istoria Europei”.

„Singura cale spre viitor este împreună – uniți de viziunea noastră pentru o pace durabilă. Pacea nu înseamnă capitulare. Pacea nu este un armistițiu care doar amână agresiunea. Pacea are nevoie de garanții solide și credibile. Ucraina are nevoie de garanții. Europa are nevoie de garanții. Cu toții avem nevoie de garanții – pentru ca următorul armistițiu să nu fie doar un preludiu pentru un alt război”, a comunicat Maia Sandu.

Președinta a mai spus că „Moldova a învățat din proprie experiență că Rusia încalcă fiecare promisiune”: „A promis că își va retrage trupele ilegale de pe teritoriul nostru până în 2002 – nu a făcut-o. A oprit furnizarea de gaz, încălcând propriile obligații contractuale. A impus embargouri asupra produselor moldovenești, ignorând acordurile comerciale. A intervenit în alegerile noastre, sfidând principiile de bază ale relațiilor bilaterale”.

Urmare a declarațiilor de presă alături de Maia Sandu, Emmanuel Macron a scris pe o rețea de socializare că Franța este alături de Moldova.

„Dragă Maia, Franța este alături de Moldova pentru a sprijini poporul moldovean în îndeplinirea aspirațiilor sale europene și pentru a construi împreună o Europă mai sigură și mai puternică, liberă să-și aleagă propriul destin”, a menționat președintele francez.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

n4.md

Proiectul Adunării Populare a Găgăuziei pentru modificarea Codului electoral, fără susținere. Decizia, pe masa Guvernului

Proiectul de lege al Adunării Populare a Găgăuziei pentru modificarea Codului electoral nu aduce îmbunătățiri, ci ar putea conduce la crearea unui sistem electoral paralel. Propunerile pot genera suprapuneri de competență și conflicte normative. Informațiile se regăsesc într-un aviz pregătit de Guvern, care urmează să fie aprobat la următoarea ședință a Executivului. În același aviz se menționează că Guvernul nu susține adoptarea proiectului de lege.

Proiectul de lege pentru modificarea Codului electoral al Republicii Moldova a fost înaintat ca inițiativă legislativă de Adunarea Populară a Găgăuziei. Aceasta a solicitat:

  • introducerea noțiunii „Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei” şi consfinţirea statutului acesteia ca autoritate electorală centrală a Găgăuziei;
  • delimitarea competențelor Comisiei Electorale Centrale a Republicii Moldova şi a Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei în ceea ce priveşte organizarea şi desfăşurarea alegerilor regionale în Găgăuzia, alegerilor parlamentare, alegerilor prezidențiale, alegerilor în autoritățile administraţiei publice locale, precum şi a referendumurilor republicane desfăşurate pe teritoriul Găgăuziei;
  • stabilirea procedurii de cooperare între Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova şi Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei;
  • determinarea modului de finanțare şi asigurare tehnico-materială a alegerilor regionale din Găgăuzia;
  • acordarea dreptului Adunării Populare a Găgăuziei de a coordona data desfăşurării alegerilor în autoritățile administrației publice locale din Găgăuzia şi de a sprijini, în limitele competențelor sale, organizarea acestora;
  • stabilirea modului de constituire şi funcționare a organelor electorale create pentru organizarea pregătirii şi desfăşurării alegerilor şi referendumurilor regionale în Găgăuzia.

Precizările Guvernului

În proiectul aflat pe masa Guvernului se menționează că propunerea de înlocuire a sintagmei actuale „Consiliul Electoral Central al Găgăuziei” cu „Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei” este apreciată ca fiind inoportună. Totodată, „se apreciază ca fiind necesară păstrarea actualei denumiri și a structurii instituționale existente „Consiliul Electoral Central al Găgăuziei””. „Intervenția legislativă propusă nu se justifică din perspectiva necesităților actuale de reglementare și nu contribuie la optimizarea organizării procesului electoral, ci, dimpotrivă, este de natură să genereze incertitudini normative și suprapuneri instituționale”, se mai arată în proiect.

În proiect se mai menționează că propunerea de a abilita organul electoral din Găgăuzia cu competența de organizare și desfășurare a alegerilor și a „referendumurilor regionale” generează neconcordanțe în raport cu Codul electoral. „Utilizarea unei sintagme neclare sau inexistente în cadrul normativ creează o confuzie conceptuală privind natura și tipologia referendumurilor ce pot fi organizate pe teritoriul unității teritoriale autonome. (…) Adunarea Populară a Găgăuziei este abilitată să organizeze referendumuri locale în problemele ce țin de competența sa, iar cadrul normativ local relevant prevede expres atribuții în acest sens. (…) Prin urmare, reglementarea propusă se abate de la terminologia și structura competențelor deja stabilite în legislația națională”, se precizează în proiect.

NM by mihaelaconovali25

În ceea ce privește propunerea privind utilizarea sintagmei „referendumurilor republicane”, în locul termenului „al referendumurilor” conform redacției actuale, implică restrângerea sferei de aplicare prin excluderea referendumurilor locale, se menționează în proiect.

La fel, potrivit proiectului, instituirea obligației pentru Comisia Electorală Centrală de a coordona exclusiv cu Adunarea Populară a Găgăuziei data desfășurării alegerilor autorităților administrației publice locale din Găgăuzia creează un regim juridic diferențiat față de celelalte unități administrativ-teritoriale.

În concluzie, se menționează că „proiectul de lege înaintat nu aduce îmbunătățiri reglementării procesului electoral, ci ar putea conduce la crearea unui sistem electoral paralel, incompatibil cu principiul unității administrării procesului electoral, consacrat de Codul electoral”. „În ansamblu, propunerile cuprinse în proiect pot genera suprapuneri de competență și conflicte normative, cu efect de fragmentare a cadrului de reglementare, afectând aplicarea legislației în materie și buna desfășurare a procesului electoral. Având în vedere considerațiile prezentate mai sus, Guvernul nu susține adoptarea proiectului de lege”, se mai declară în proiect.

Avizul urmează să fie prezentat de ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari.

***

Procesul electoral din Găgăuzia este blocat din cauza neconcordanțelor dintre Codul electoral al autonomiei și Codul electoral național, adoptat în 2023, care nu mai pot fi corectate prin modificarea legislației locale, întrucât mandatul deputaților Adunării Populare a Găgăuziei a expirat deja.

Pentru a depăși impasul, la Chișinău au avut loc mai multe reuniuni ale grupurilor de lucru mixte, sub egida Președinției, în urma cărora a fost elaborat un proiect de hotărâre de compromis. Pe 2 iunie, ședința extraordinară a Adunării Populare în care urma să fie adoptat documentul a eșuat din lipsă de cvorum. În aceeași zi, președintele interimar al Adunării Populare, Nicolai Ormanji, și-a anunțat demisia. Pe 9 iunie, Comitetul Executiv al Găgăuziei a respins în unanimitate proiectul, calificându-l drept contrar legislației în vigoare.

Între timp, Adunarea Populară a Găgăuziei a venit cu o solicitare către Chișinău, pentru a modifica Codul electoral, astfel încât autoritatea responsabilă de organizarea alegerilor în regiune să fie „Comisia Electorală Centrală”, nu „Consiliul Electoral al Găgăuziei”, așa cum prevede legislația națională.

NewsMaker a explicat ce s-a întâmplat și de ce acum se discută despre organizarea a două scrutinuri – alegerea unei noi componențe a APG și alegerea unui nou bașcan – AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: