Selecția Moldox Festival 2021: fragilitatea sistemelor sociale și schimbarea climatică – focusul ediției din acest an

În perioada 8-12 septembrie 2021 la Cahul va avea loc cea de-a șasea ediție a Festivalului de Film Documentar pentru Schimbare Socială Moldox, care de această dată va aduce în atenția publicului prin intermediul proiecțiilor documentare și discuțiilor publice – probleme actuale cu care ne confruntăm cauzate de fragilitatea sistemelor sociale, dar și efectele schimbărilor climatice asupra vieții de zi cu zi.

Ca de fiecare dată, Festivalul Moldox prezintă publicului moldovean filme documentare profunde cu impact social, rolul cărora este să ne deschidă noi orizonturi despre lumea în care trăim, să ne facă să conștientizăm că fenomenele sociale și problemele globale sunt mai aproape decât credem și ne vizează în mod direct.

8 Septembrie, Cahul, Ora 20.00

„Honeyland” un film de Ljubomir Stefanov, Tamara Kotevska (Macedonia de Nord, 2019, 85 min)

Filmul care va deschide această ediție este Honeyland, documentarul cu două nominalizări la Oscar ilustrează atitudinea iresponsabilă a oamenilor față de mediul înconjurător și lipsa unei viziuni pentru dezvoltare durabilă și în armonie cu natura. Hatidje este o femeie trecută de 50 de ani care adună miere de la albini sălbatice. Locuiește într-un sat părăsit unde a rămas doar ea și mama sa. Liniștea ei, însă, este tulburată de familia văcarului nomad Hüseyn Sam, care în curând ia o serie de decizii, ce ar putea distruge pentru totdeauna modul de viață al lui Hatidje.

9 Septembrie, Cahul, 18.30

„Lemn” un film de Monica Lăzurean-Gorgan, Michaela Kirst și Ebba Sinzinger (Austria, Germania, România, 2020, 97 min)

Tăierile ilegale de păduri sunt o afacere globală care valorează miliarde. Documentarul atrage atenția asupra epuizării resurselor naturale din cauza unei legislații deficitare în privința protejării pădurilor, precum și asupra impactului pe care defrișările masive le au asupra mediului.

10 Septembrie, 18.30, Cahul

„Colectiv” în regia lui Alexander Nanau (România, Luxemburg, 2020, 109 min)

Documentarul, nominalizat la premiile Oscar se concentrează pe relația dintre autorități și jurnaliști care urmăresc evenimentele primului an de la tragedia din clubul Colectiv și în cele din urmă descoperă o rețea de corupție din interiorul sistemului de asistență medicală din România, existentă până la cel mai înalt nivel. Proiecția va fi urmată de o sesiune de Q&A cu prezența lui Mihai Grecea, supraviețuitor Colectiv și colaborator artistic al filmului.

10 Septembrie, 21.00, Cahul

„Pântecele bestiei”, un film de Erika Cohn (Statele Unite ale Americii, 2020, 83 min)

Documentarul este o expunere puternică a încălcărilor drepturilor omului în închisorile pentru femei din California, în special dreptul la reproducere. O echipă de investigatori descoperă o serie de infracțiuni la nivel de stat – de la asistență medicală inadecvată la agresiuni sexuale și sterilizări prin constrângere, care vizează în principal femeile de culoare.

11 Septembrie, 18.30, Cahul

„Orașul gloriei” un film de Dimitry Bogolyubov (Rusia, Cehia Germania, 2020, 83 min)

Documentarul introduce spectatorii în micul oraș provincial rusesc Yelnya, unde locuitorii acestuia sunt crescuți pentru a fi patrioți naționali cu pregătire militară. În pofida problemelor de ordin social și economic cu care se confruntă provincia, prioritate se acordă militarizării excesive a societății, începând de la grădiniță până la vârsta de pensionare. Proiecția filmului va fi urmată de o sesiune de întrebări și răspunsuri.

Totodată, Moldox va aduce în atenția publicului și filme documentare semnate de regizori autohtoni, dezvoltate în cadrul atelierului Inspiration de la Moldox Lab. Astfel, oaspeții vor putea urmări, în prezența echipei de realizare, filmul „Cioburi din culise” de tânăra regizoare Daniela Miron ce prezintă istoria de viață a balerinei Teatrului Național de Operă și Balet „Maria Bieșu” – Larisa Bașkatova. De asemenea, filmul de închidere al festivalului – documentarul „Eva noastră” de Ana Gurdiș descrie viaţa unei familii cu dizabilităţi din nordul Republicii Moldova care a dat viaţă unei fetiţe perfect sănătoase.

Alte titluri din selecția din acest an sunt: Aquarela de Viktor Kossakovsky care prezintă o călătorie cinematografică profundă cu detalii vizuale uluitoare despre puterea nestăvilită a apei; „9 zile în Raqqa” de Xavier de Lauzanne despre Leila Mustapha, o femeie de origine kurdă și siriană care ajunsă primară la doar 30 de ani își dorește să reconstruiască orașul și să instaureze democrația; „De ce mergem pe bicicletă” de Gertjan Hulster și Arne Gielen ce aruncă o privire mai atentă asupra efectelor ciclismului pentru oameni, comunități și orașe, prin prisma experienței olandeze; „Sulițe din toate părțile” de Christopher Walker este despre lupta dusă de tribul Waorani împotriva extragerilor de petrol din Amazonul ecuadorian; „Tărâmul fantomelor” de Simon Stadler prezintă călătoria spre lumea modernă a unui grup de indigeni din deșertul Kalahari; „Madam” de Stéphane Riethauser explorează dezvoltarea și transmiterea identității de gen într-un mediu patriarhal; „Lupii la hotar” de Martin Pav prezintă o reflecție despre relația cu mediul și cât de necesară este schimbarea mentalității și scurtmetrajul „Prietenul meu” de Marin Cumătrenco despre alegerea de a susține financiar, sau nu, un tânăr fotbalist din Togo.

Notează-ți în calendar: 8-12 Septembrie 2021, Cahul, Palatul de Cultură „Nicolae Botgros”.

Mai multe detalii despre filme și programul festivalului pot fi pe găsite pe aplicația mobilă Moldox Festival, care poate fi descărcată de pe site-ul nostru moldoxfestival.com, lansată din dorința de-a fi cât mai prietenoși mediului și de-a renunța, în limita posibilităților, la materialele printate.

În contextul situației actuale, activitățile din cadrul festivalului se vor desfășura, urmând toate măsurile de precauție pentru prevenirea răspândirii infecției SARS-CoV-2.

Organizatori: Asociația Obștească „Moldox”, în parteneriat cu „Svenska Filmstudion”. Cu suportul financiar din partea Swedish Institute, Primăria Cahul, Forumul Cultural Austriac, Centrul Cultural German AKZENTE și Institutul Goethe, Ambasada Germaniei, Ambasada Olandei, Friedrich Ebert Stiftung, Swiss Cooperation Fund, Centrul Național al Cinematografiei, Institutul Cultural Român și Startup City Cahul.

Partenerii media ai evenimentului: TVR Moldova, Unimedia portal de ştiri, Diez, Moldova.org, Ziua de Azi, Youth.md, Gazeta de Sud, Locals, Regional și Newsmaker.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Lider al ex-partidului „Șor” din Basarabeasca, condamnat la 3 ani de închisoare: a fost anunțat în căutare

Președintelui Oficiului Teritorial Basarabeasca al fostului partid ,,Șor”, declarat neconstituțional, a fost condamnat la 3 ani de închisoare. Acesta a fost găsit vinovat, pe 6 octombrie, de complicitate la acceptarea cu bună știință a finanțării formațiunii politice din partea unui grup criminal organizat, anunță Procuratura Anticorupție.

Conform deciziei Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, inculpatul urmează să își execute pedeapsa într-un penitenciar de tip semiînchis. De asemenea, acesta a fost privat de dreptul de a exercita activități legate de  organizare contabilă și financiară în cadrul partidelor politice, precum și privare de activitatea de membru în partide politice pe o durată de 4 ani.

De asemenea, din contul inculpatului, a fost dispusă confiscarea în folosul statului a sumei de peste 1,75 milioane de lei, cu titlu de mijloace bănești utilizate la comiterea infracțiunii. Sechestru aplicat pe bunurile inculpatului a fost menținut.

Până la o decizie definitivă, liderul ex-partidului „Șor” de la Basarabeasca a fost plasat în arest preventiv, acesta fiind anunțat în căutare.

Acuzații: Ar fi primit peste 1,75 de milioane de lei ilegal de la Șor

Potrivit probelor, inculpatul, activând în calitate de președinte al Oficiului Teritorial Basarabeasca al fostului Partid „Şor” – declarat neconstituțional în 2023 şi radiat din Registrul de stat al persoanelor juridice în 2024 –  știind că partidul era finanțat de un grup criminal organizat, care ar fi condus de Ilan Șor, ar fi contribuit la acceptarea acestei finanțări ilegale, oferind informații și resurse pentru susținerea partidului.

Astfel, inculpatul ar fi acceptat prin complicitate, în mod conștient, să primească bani din partea grupului criminal, în mărime de peste 1,75 milioane lei, bani obținuți ilegal și folosiți pentru activitățile partidului (organizarea protestelor și remunerarea participanților), cu scopul de a influența politica din Republica Moldova și de a obține putere prin mijloace ilegale. 

Sentința poate fi atacată cu apel la Curtea de Apel Centru în termen de 15 zile.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

(VIDEO)Transferuri mai ieftine către UE/ Plahotniuc se va întâlni cu Țuțu?/ Ceban este mulțumit de alegeri?

Cele mai importante știri din Moldova și din lume în noua ediție NewsMaker!
— De ce „Alternativa” nu a convins chișinăuienii? Explicația lui Ceban
— Transferurile în euro, rapide și mai ieftine pentru moldoveni
— Plahotniuc, deținut într-o zonă izolată a Penitenciarului 13
— Cernăuțeanu a explicat de ce Tauber nu a fost pusă în urmărire internațională
— Cod Galben: ploile continuă
Abonați-vă la NewsMaker – cele mai actuale știri fără cenzură.
Nu uitați să apăsați pe clopoțel pentru a nu rata noile ediții: zilnic, la 15:00 și 19:00, de luni până vineri.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Tudor Mardei | NewsMaker

Hramul orașului Chișinău 2025: primăria a anunțat programul

Pe 14 octombrie, tradițional, capitala Republicii Moldova va îmbrăca straie de sărbătoare, cu ocazia Hramului orașului Chișinău. Evenimentele dedicate acestei zile vor începe la ora 08:00, cu liturghia de la Catedrala Mitropolitană „Nașterea Domnului”.

De la ora 10:00, în scuarul Catedralei și în Piața Marii Adunări Naționale, locuitorii și oaspeții capitalei sunt invitați să participe la un amplu program cultural-artistic, care va include târguri, recitaluri și spectacole folclorice.

Seara se va încheia cu un concert festiv, susținut de Orchestra Fraților Advahov, Lupii lui Calancea și Epic Symphonic, a declarat șefa Direcției generale cultură și patrimoniu cultural, Alina Tabacari în cadrul ședinței Primăriei din 6 octombrie.

Municipalitatea a precizat că, tradițional, și în acest an de-a lungul străzilor Pușkin și Vasile Alecsandri va fi amenajată Zona Food, precum și Târgul Meșterilor Populari și Târgul Producătorilor Autohtoni, unde vizitatorii vor putea descoperi produse tradiționale și creații artizanale locale.

Amintim că în 2024, Hramul orașului Chișinău a fost sărbătorit timp de două zile, pe 13 și pe 14 octombrie. Atunci, în Piața Marii Adunări Naționale au evoluat mai mulți artiști, printre care: Satoshi, Natalia Barbu, Magnat și Feoctist, formația Zdob și Zdub.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

De la atelier modest la fabrică modernă: povestea Maicom și sprijinul care a dus compania la următorul nivel

Compania Maicom, fondată de Angela Maican, a început cu doar patru mașini de cusut și o masă mică de croit. Astăzi, Maicom este un brand recunoscut în industria textilă din Republica Moldova, cu o fabrică modernă și standarde de calitate la nivel internațional.

„Am pornit modest, dar cu multă determinare. De-a lungul anilor am cusut diverse articole, iar consumatorii ne-au încurajat să ne concentrăm pe pijamale și haine de casă. Astăzi, acestea sunt produsele noastre de bază și cele mai dorite de clienți”, povestește Angela Maican, fondatoarea companiei.

De la atelier la fabrică modernă

În 2020, Maicom a inaugurat propria fabrică de confecții, un pas esențial în modernizarea companiei și în consolidarea poziției sale pe piață.

În 2022, în urma unui audit extern, compania a obținut trei certificări ISO: pentru managementul calității, pentru protecția mediului și pentru sănătatea și securitatea în muncă. Aceste standarde confirmă angajamentul Maicom de a oferi produse de calitate, respectând în același timp mediul și siguranța angajaților.

Sprijinul statului care face diferența

Un moment-cheie a venit în 2024, când Maicom a beneficiat de sprijinul Guvernului Republicii Moldova, prin intermediul Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA). Grantul obținut a permis companiei să achiziționeze utilaje performante: un sistem de croire automat, utilaje de broderie și de serigrafie.

„Acest sprijin ne-a schimbat radical munca. Procesele sunt mai eficiente, calitatea a crescut, iar timpul de producție s-a redus considerabil. Acum putem fi mai competitivi și putem să ne planificăm dezvoltarea pe termen lung”, subliniază Angela Maican.

Modernizarea ca avantaj competitiv

Echipamentele moderne și certificările ISO au oferit Maicom un avantaj important față de competitori, crescând capacitatea de producție și consolidând încrederea consumatorilor. Modernizarea nu doar că sporește productivitatea, dar deschide și noi perspective de dezvoltare și de extindere pe piețe mai exigente.

Astăzi, Maicom nu mai este doar un producător local de haine, ci un exemplu de companie care, prin muncă, perseverență și sprijinul statului, reușește să se transforme și să își construiască o istorie de succes în industria textilă din Republica Moldova.

Facebook/Telegraph Moldova

Cernăuțeanu neagă că ar avea pantofi de peste 1 500 de euro și ochelari de 2 000 de euro

Șeful Inspectoratului General al Poliției (IGP), Viorel Cernăuțeanu, a negat că ar avea încălțăminte de peste 1.500 de euro și ochelari de 2.000 de euro. La emisiunea „Cutia Neagră PLUS” de la TV8, Cernăuțeanu a declarat că pantofii săi valorează aproximativ o mie de lei, iar despre ochelari a spus că îi va vinde celui care îi oferă „măcar 200 de euro”.

În luna septembrie, publicații și canale de Telegram au scris că pantofii purtați de șeful IGP la o întâlnire cu mai mulți bloggeri din Republica Moldova ar valora 1.700 de euro.

„Cred că niciodată în viață, la cel mai scump eveniment care am participat eu vreodată, nu am ajuns să am toată vestimentația pe mine de o mie de euro. Niciodată, la cel mai scump eveniment. Nu a fost așa ceva. Pantofii respectivi au fost cumpărați de aici, din Chișinău, de soția mea, dintr-un butic din sectorul Buiucani, unde a dat, dacă nu greșesc, în jur de 1000 de lei pe ei”, a declarat Cernăuțeanu.

Șeful IGP a mai spus că sursa inițială care a relatat despre pantofii săi a menționat că și ochelarii pe care i-a purtat la eveniment ar valora 2.000 de euro. „Pot să-i aduc, și dacă îmi dă măcar 200 de euro, îi vând lui”, a declarat șeful IGP.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: