Selecția Moldox Festival 2021: fragilitatea sistemelor sociale și schimbarea climatică – focusul ediției din acest an

În perioada 8-12 septembrie 2021 la Cahul va avea loc cea de-a șasea ediție a Festivalului de Film Documentar pentru Schimbare Socială Moldox, care de această dată va aduce în atenția publicului prin intermediul proiecțiilor documentare și discuțiilor publice – probleme actuale cu care ne confruntăm cauzate de fragilitatea sistemelor sociale, dar și efectele schimbărilor climatice asupra vieții de zi cu zi.

Ca de fiecare dată, Festivalul Moldox prezintă publicului moldovean filme documentare profunde cu impact social, rolul cărora este să ne deschidă noi orizonturi despre lumea în care trăim, să ne facă să conștientizăm că fenomenele sociale și problemele globale sunt mai aproape decât credem și ne vizează în mod direct.

8 Septembrie, Cahul, Ora 20.00

„Honeyland” un film de Ljubomir Stefanov, Tamara Kotevska (Macedonia de Nord, 2019, 85 min)

Filmul care va deschide această ediție este Honeyland, documentarul cu două nominalizări la Oscar ilustrează atitudinea iresponsabilă a oamenilor față de mediul înconjurător și lipsa unei viziuni pentru dezvoltare durabilă și în armonie cu natura. Hatidje este o femeie trecută de 50 de ani care adună miere de la albini sălbatice. Locuiește într-un sat părăsit unde a rămas doar ea și mama sa. Liniștea ei, însă, este tulburată de familia văcarului nomad Hüseyn Sam, care în curând ia o serie de decizii, ce ar putea distruge pentru totdeauna modul de viață al lui Hatidje.

9 Septembrie, Cahul, 18.30

„Lemn” un film de Monica Lăzurean-Gorgan, Michaela Kirst și Ebba Sinzinger (Austria, Germania, România, 2020, 97 min)

Tăierile ilegale de păduri sunt o afacere globală care valorează miliarde. Documentarul atrage atenția asupra epuizării resurselor naturale din cauza unei legislații deficitare în privința protejării pădurilor, precum și asupra impactului pe care defrișările masive le au asupra mediului.

10 Septembrie, 18.30, Cahul

„Colectiv” în regia lui Alexander Nanau (România, Luxemburg, 2020, 109 min)

Documentarul, nominalizat la premiile Oscar se concentrează pe relația dintre autorități și jurnaliști care urmăresc evenimentele primului an de la tragedia din clubul Colectiv și în cele din urmă descoperă o rețea de corupție din interiorul sistemului de asistență medicală din România, existentă până la cel mai înalt nivel. Proiecția va fi urmată de o sesiune de Q&A cu prezența lui Mihai Grecea, supraviețuitor Colectiv și colaborator artistic al filmului.

10 Septembrie, 21.00, Cahul

„Pântecele bestiei”, un film de Erika Cohn (Statele Unite ale Americii, 2020, 83 min)

Documentarul este o expunere puternică a încălcărilor drepturilor omului în închisorile pentru femei din California, în special dreptul la reproducere. O echipă de investigatori descoperă o serie de infracțiuni la nivel de stat – de la asistență medicală inadecvată la agresiuni sexuale și sterilizări prin constrângere, care vizează în principal femeile de culoare.

11 Septembrie, 18.30, Cahul

„Orașul gloriei” un film de Dimitry Bogolyubov (Rusia, Cehia Germania, 2020, 83 min)

Documentarul introduce spectatorii în micul oraș provincial rusesc Yelnya, unde locuitorii acestuia sunt crescuți pentru a fi patrioți naționali cu pregătire militară. În pofida problemelor de ordin social și economic cu care se confruntă provincia, prioritate se acordă militarizării excesive a societății, începând de la grădiniță până la vârsta de pensionare. Proiecția filmului va fi urmată de o sesiune de întrebări și răspunsuri.

Totodată, Moldox va aduce în atenția publicului și filme documentare semnate de regizori autohtoni, dezvoltate în cadrul atelierului Inspiration de la Moldox Lab. Astfel, oaspeții vor putea urmări, în prezența echipei de realizare, filmul „Cioburi din culise” de tânăra regizoare Daniela Miron ce prezintă istoria de viață a balerinei Teatrului Național de Operă și Balet „Maria Bieșu” – Larisa Bașkatova. De asemenea, filmul de închidere al festivalului – documentarul „Eva noastră” de Ana Gurdiș descrie viaţa unei familii cu dizabilităţi din nordul Republicii Moldova care a dat viaţă unei fetiţe perfect sănătoase.

Alte titluri din selecția din acest an sunt: Aquarela de Viktor Kossakovsky care prezintă o călătorie cinematografică profundă cu detalii vizuale uluitoare despre puterea nestăvilită a apei; „9 zile în Raqqa” de Xavier de Lauzanne despre Leila Mustapha, o femeie de origine kurdă și siriană care ajunsă primară la doar 30 de ani își dorește să reconstruiască orașul și să instaureze democrația; „De ce mergem pe bicicletă” de Gertjan Hulster și Arne Gielen ce aruncă o privire mai atentă asupra efectelor ciclismului pentru oameni, comunități și orașe, prin prisma experienței olandeze; „Sulițe din toate părțile” de Christopher Walker este despre lupta dusă de tribul Waorani împotriva extragerilor de petrol din Amazonul ecuadorian; „Tărâmul fantomelor” de Simon Stadler prezintă călătoria spre lumea modernă a unui grup de indigeni din deșertul Kalahari; „Madam” de Stéphane Riethauser explorează dezvoltarea și transmiterea identității de gen într-un mediu patriarhal; „Lupii la hotar” de Martin Pav prezintă o reflecție despre relația cu mediul și cât de necesară este schimbarea mentalității și scurtmetrajul „Prietenul meu” de Marin Cumătrenco despre alegerea de a susține financiar, sau nu, un tânăr fotbalist din Togo.

Notează-ți în calendar: 8-12 Septembrie 2021, Cahul, Palatul de Cultură „Nicolae Botgros”.

Mai multe detalii despre filme și programul festivalului pot fi pe găsite pe aplicația mobilă Moldox Festival, care poate fi descărcată de pe site-ul nostru moldoxfestival.com, lansată din dorința de-a fi cât mai prietenoși mediului și de-a renunța, în limita posibilităților, la materialele printate.

În contextul situației actuale, activitățile din cadrul festivalului se vor desfășura, urmând toate măsurile de precauție pentru prevenirea răspândirii infecției SARS-CoV-2.

Organizatori: Asociația Obștească „Moldox”, în parteneriat cu „Svenska Filmstudion”. Cu suportul financiar din partea Swedish Institute, Primăria Cahul, Forumul Cultural Austriac, Centrul Cultural German AKZENTE și Institutul Goethe, Ambasada Germaniei, Ambasada Olandei, Friedrich Ebert Stiftung, Swiss Cooperation Fund, Centrul Național al Cinematografiei, Institutul Cultural Român și Startup City Cahul.

Partenerii media ai evenimentului: TVR Moldova, Unimedia portal de ştiri, Diez, Moldova.org, Ziua de Azi, Youth.md, Gazeta de Sud, Locals, Regional și Newsmaker.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

Noul Mitropolit al Basarabiei a fost întronizat: își dorește un acord cu Guvernul de la Chișinău

Episcopul Antonie de Bălți a fost întronizat în calitate de Arhiepiscop al Chișinăului, Mitropolit al Basarabiei și Exarh al Plaiurilor. Ceremonia a avut loc pe 12 iulie, la biserica „Sfinții Trei Ierarhi” din Chișinău. În discursul său, noul mitropolit a spus, printre altele, că se va strădui să aibă o bună colaborare cu autoritățile statului. Totodată, și-a exprimat dorința de a încheia cu Guvernul de la Chișinău un acord de parteneriat social și cultural.

În cadrul ceremoniei s-a menționat că de la noul mitropolit se așteaptă „cinstire și ascultare față de Patriarhul României”, să manifeste „iubire de neam și grijă părintească pentru parohii și mănăstiri, pentru valorile credinței ortodoxe” și să „cultive relații de respect reciproc cu alte culte oficial recunoscute, pentru păstrarea păcii sociale”.

„Înțeleg ce responsabilitate mare îmi revine de acum încolo. (…) Avem cu toții aceeași misiune – creșterea și prosperarea Mitropoliei Basarabiei. (…) Îmi asum această cruce deloc ușoară și într-un timp cu totul special pentru Mitropolia Basarabiei, cu speranța că bunul Dumnezeu va fi în preajma mea. (…) Mitropolia Basarabiei își așteaptă cu drag și cu răbdare pe toți fiii ortodocși ai acestui spațiu să revină acasă. (…) Ca buni cetățeni, ne vom strădui să avem o bună colaborare cu autoritățile statului spre binele creștinilor noștri. (…) În acest sens, anunțăm dorința noastră de a încheia cu Guvernul de la Chișinău un acord de parteneriat social și cultural”, a comunicat noul Mitropolit.

Menționăm că la ceremonia de întronizare au fost prezenți, inclusiv, ministrul interimar al Culturii al Republicii Moldova, Cristian Jardan, președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Sergiu Caraman, deputatul PAS, Virgiliu Pâslariuc, și ambasadorul României în Republica Moldova, Cristian-Leon Țurcanu.

***

Amintim că, la sfârșitul lunii mai, Mitropolia Basarabiei a anunțat retragerea din funcție a mitropolitului Petru. Instituția a invocat oficial motive de vârstă și de sănătate. La scurt timp după acest anunț, în spațiul public au apărut imagini video cu caracter sexual în care ar apărea mitropolitul alături de un alt bărbat. Apariția imaginilor a generat un val de reacții, dar și speculații în spațiul public privind o posibilă legătură între difuzarea acestora și decizia de retragere. Contactați de NewsMaker, reprezentanții Mitropoliei Basarabiei au declarat că demisia mitropolitului Petru este determinată în primul rând de vârsta și starea sa de sănătate. Totodată, aceștia au precizat că instituția va avea o poziție oficială, „după ce se va adeveri dacă este falsă sau dacă este reală acea înregistrare video”.

Pe 3 iunie, Biserica Ortodoxă Române a aprobat demisia mitropolitului Basarabiei. Tot atunci s-a anunțat că se pregătește alegerea unui nou mitropolit al Basarabiei. Pe 20 iunie, Mitropolia Basarabiei a desemnat, prin consultare deschisă urmată de vot secret, doi candidați pentru funcția de mitropolit: episcopul Antonie de Bălți și episcopul Veniamin al Basarabiei de Sud. Pe 2 iulie, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a ales pe episcopul Antonie de Bălți în fruntea Mitropoliei Basarabiei.

screenshot

Critici după o declarație controversată a ambasadorului Germaniei la Chișinău, privind limba și religia în R. Moldova și România

Ambasadorul Germaniei la Chișinău, Hubert Knirsch, a declarat că ar pune sub semnul întrebării afirmația potrivit căreia Republica Moldova și România au aceeași limbă și religie. Diplomatul a adăugat că sunt oameni „care gândesc la fel – că avem aceeași limbă, dar alții poate gândesc altfel – că avem două limbi sau religii diferite”. Declarațiile ambasadorului, făcute în timpul unei emisiuni pe 9 iulie și asigurate prin traducere live, au stârnit mai multe reacții critice atât în Republica Moldova, cât și în România. Ambasada Germaniei nu a venit, deocamdată, cu un comentariu suplimentar, iar Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău a menționat că ia în considerare solicitarea unor clarificări suplimentare.

Ce a declarat ambasadorul

La ediția din 9 iulie a emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, prezentatorul l-a întrebat pe ambasador cum vede ideea unirii Republicii Moldova cu România, adăugând totodată că „noi am fost, la un moment dat, aceeași țară, vorbim aceeași limbă, avem aceeași cultură, aceleași tradiții și aceeași religie cu românii din România”.

„Este într-adevăr o întrebare pe care o poate decide doar poporul Moldovei și al României. Sunt două state suverane. Dacă își doresc să se unească, asta o vor face și nimeni nu poate comenta aceasta. Eu aș pune sub semnul întrebării ceea ce ați spus despre Republica Moldova: avem aceeași limbă, aceeași religie ca și România. Dacă vorbim despre valorile europene, despre valorile individuale, atunci sunt oameni care gândesc la fel că avem aceeași limbă, dar alții poate gândesc altfel, că avem două limbi sau religii diferite. Statele moderne europene au o limbă oficială, dar, desigur, au oameni de diferite etnii și valorile europene și drepturile europene sunt că acești oameni trebuie să fie respectați în toate aceste sensuri”, a răspuns Hubert Knirsch, potrivit unei traduceri live din timpul emisiunii.

Ambasada Germaniei în Republica Moldova nu a venit, deocamdată, cu un comentariu suplimentar la acest subiect. NewsMaker a solicitat o reacție din partea misiunii diplomatice. Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova, solicitat să comenteze aceste declarații, a menționat că ia în considerare solicitarea unor clarificări suplimentare pentru ziua de 13 iulie.

Reacții în Republica Moldova și România

„Când a zis-o la final de emisiune dl ambasador mi-am zis: gata, va fi scandal. Nu există ceva mai sensibil în partea asta a Prutului… Nu există”, a scris prezentatorul emisiunii „Cabinetul din umbră”, Vitalie Călugăreanu, pe 12 iulie, pe rețelele de socializare.

„Excelența, bravo și mulțumim!”, a reacționat istoricul Alexei Tulbure. „Potrivit acestuia (nota red. Hubert Knirsch), în Republica Moldova coexistă opinii diferite cu privire la limbă, cultură și identitate. Unii cetățeni se consideră parte a spațiului românesc, alții au o altă viziune. Acești „alții”, adaug eu, reprezintă aproape 80% din populație, potrivit ultimului recensământ, declarându-se moldoveni. Majoritatea lor condamnă agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei și susțin integrarea europeană a Republicii Moldova. Identitatea moldovenească de astăzi nu are legătură cu trecutul sovietic și Rusia. (…) Mulțumim Germaniei pentru această abordare lucidă a realităților din Republica Moldova”, a adăugat Tulbure.

Jurnalistul Vasile Munteanu a scris că „românitatea societății dintre Prut și Nistru este o realitate istorică, nu una inventată încă în perioada Rusiei țariste, iar limba română este un adevăr științific demonstrat prin argumente științifice”. „Avem și o hotărâre a Curții Constituționale, dar vă recomand să citiți cu mare atenție și Declarația de Independență a Republicii Moldova. (…) Nu există: identitate moldovenească; popor moldovenesc; națiune moldovenească”, a reacționat jurnalistul la postarea lui Alexei Tulbure.

Fostul premier al Republicii Moldova, Ion Sturza, a declarat că „un diplomat nu se implică și nu comentează, în țara care îl găzduiește, subiecte atât de sensibile precum identitatea națională”. „Eu nu vreau ca nici „rusul”, nici „neamțul” să-mi spună ce identitate națională am. (…) Pe ambasadorul german la Chișinău l-aș trimite mai întâi la o lecție de istorie și de bun-simț diplomatic. (…) Domnului cu pricina i-aș reaminti un lucru simplu: cele mai mari proteste ale moldovenilor nu au fost pentru pâine și nici pentru automobile germane. Au fost pentru limba română, pentru istorie și pentru dreptul de a spune cine sunt”, a adăugat Sturza.

Jurnalistul român Răzvan Gheorghe a spus că „Ministerul Afacerilor Externe de la București ar trebui să reacționeze cu fermitate”. „Sunt intolerabile astfel de atacuri la adresa României și a românilor”, a adăugat el.

Fostul deputat Chiril Moțpan, în prezent – consilier în Consiliul Municipal Chișinău, a declarat că „identitatea unui popor nu poate fi redefinită prin declarații diplomatice”. „Domnule ambasador, respectăm Germania și nu uităm de momentul istoric care a dus la unificarea celor doua state germane. Tocmai de aceea, ne așteptăm la același respect față de istoria, limba și demnitatea oamenilor de pe acest pământ. (…) Teoriile care separă artificial românii de pe cele două maluri ale Prutului au aparținut epocii sovietice. De aceea, nu avem nevoie de noi teme de dezbinare într-o societate care încearcă să-și consolideze unitatea și democrația”, a comunicat Moțpan.

„Domnule ambasador al Germaniei în Republica Moldova, puneți mâna pe cărțile de istorie, și, vă rog să ne scutiți de opiniile dumneavoastră!”, a reacționat fosta deputată Ana Guțu.

„Când ești ambasador al unei țări din UE la Chișinău, nu vii și spui că aici limba nu e română sau că aici trăiesc extratereștri sovietici, nu români. Moldovenii sunt români. Moldoveni sunt și la Iași, și la Botoșani, și la Chișinău. Toți sunt români. Așa cum și muntenii sunt români. Dacă tu crezi altfel, nu o spui public. Ești diplomat, totuși. Dacă o faci, înseamnă că urmărești un anumit scop sau interes. Exact același pe care îl are și Rusia”, a comunicat jurnalistul Nicolae Chicu.

„Bravo, țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană! În Republica Moldova s-a declanșat un adevărat linșaj mediatic împotriva ambasadorului Germaniei, doar pentru că a răspuns la o întrebare a unui jurnalist și a constatat o realitate. Despre ce criterii de la Copenhaga mai putem vorbi dacă noi încă nu am ieșit din „peșterile patriotismului grobian”, unde orice opinie incomodă este întâmpinată cu intoleranță și atacuri?”, a scris istoricul Alexei Tulbure, într-un nou mesaj pe rețelele de socializare.

Una dintre cele mai dure reacții a venit de la Valeriu Pașa, președintele ONG-ului „WatchDog”. Acesta consideră că diplomatul german ar avea rele intenții.

Amintim că, de la începutul acestui an, președinta Maia Sandu a vorbit în repetate rânduri despre o potențială unire dintre Republica Moldova și România, afirmând inclusiv că ar susține ideea în cazul organizării unui referendum pe această temă. De asemenea, în mai, la Strasbourg, șefa statului a semnalat că Chișinăul ar putea analiza posibilitatea reunificării drept o rută alternativă pentru accederea în UE, dacă procesul de aderare va stagna.

Conform unui sondaj iData, în prezent 41% dintre cetățenii Republicii Moldova susțin unirea cu România, în timp ce peste Prut nivelul de sprijin este considerabil mai înalt – circa 72% dintre cetățenii României susțin unirea celor două state.

Potrivit Recensământului Populației și Locuințelor din 2024, 76,7% dintre locuitorii Republicii Moldova (1 848 670 de persoane) s-au declarat „moldoveni” din punct de vedere etnic — o creștere față de anul 2014, când ponderea era de 74%. Totodată, a crescut semnificativ și numărul celor care se identifică drept „români” — 8% (193 197 de persoane), față de 6,6% acum zece ani.

Sport1.md

Canoistul Serghei Tarnovschi a obținut argintul la Cupa Mondială de la Montreal

Canoistul Serghei Tarnovschi a obținut medalia de argint la Cupa Mondială de kaiac-canoe de la Montreal. Informația a fost comunicată pe 12 iulie de Comitetul Național Olimpic și Sportiv din Republica Moldova.

Potrivit Comitetului, Tarnovschi a încheiat proba de 500 de metri cu timpul de 1:51.65, clasându-se pe locul al doilea. Aurul a fost obținut de chinezul Bowen Ji (1:50.61), campion olimpic la Paris în proba de C-2 500 de metri, iar bronzul i-a revenit grecului Stefanos Dimopoulos (1:52.38).

olympic.md

Născut în Ucraina, Serghei Tarnovschi s-a mutat împreună cu fratele său Oleg de la Lvov la Chișinău, în 2014, când a început să concureze pentru Federația Moldovenească de Canotaj.

Studii la Harvard, startup în domeniul sănătății și cinci limbi străine vorbite: CV-ul lui Vasile Tofan, candidat la funcția de prim-ministru

Vasile Tofan, desemnat candidat pentru funcția de prim-ministru, vorbește fluent cinci limbi străine, a studiat la Harvard Business School din SUA și la Universitatea Erasmus din Olanda, a fondat un startup din domeniul sănătății și a coordonat investiții în mai multe companii. Informațiile se regăsesc în CV-ul său, făcut public pe 12 iulie de instituția prezidențială.

La capitolul limbi, Vasile Tofan a indicat româna ca limbă maternă, iar engleza, olandeza, franceza, ucraineana și rusa – ca limbi vorbite fluent.

La studii, Tofan a menționat absolvirea unui program de licență și a unui master în Management Public, cu distincție, la Universitatea Erasmus din Rotterdam, în perioada 2003–2006. În perioada 2010-2012, Tofan a urmat un master în administrarea afacerilor, cu distincție, la Harvard Business School.

În ceea ce privește experiența profesională, Vasile Tofan a indicat că, în perioada 2006-2008, a fost consultant la compania Monitor Group din Amsterdam. Acolo a lucrat la proiecte de strategie de creștere pentru clienți din domeniile bunurilor de consum și sănătății din Regatul Unit, Germania, Rusia, Slovacia, România și Nigeria. Se menționează că a fost promovat în funcția de lider de echipă după doar 20 de luni.

NM by mihaelaconovali25

În perioada 2008-2010, Tofan a fost senior manager pentru Strategie Corporativă și Alianțe la compania Philips din Amsterdam. Se menționează că a coordonat proiecte de strategie, dezvoltare a afacerilor și fuziuni și achiziții în domeniile sănătății și iluminatului.

Potrivit datelor din CV, în perioada 2010-2012, în timpul studiilor la Harvard Business School, Tofan a fondat și a condus startup-ul din domeniul sănătății Ovia Health (anterior Ovuline). Compania a devenit ulterior lider de piață, cu peste 20 de milioane de utilizatori, și a fost achiziționată de Labcorp.

Din 2011 până în iulie 2026, Vasile Tofan a fost senior partner și membru al Comitetului de Investiții la Horizon Capital din Kiev, companie cu active administrate de circa 1,8 miliarde de dolari. Potrivit CV-ului său, Tofan a fost implicat în întregul ciclu investițional – de la identificarea oportunităților și realizarea investițiilor până la dezvoltarea companiilor din portofoliu și exit. A coordonat investiții în airSlate, Avrora, Bob Snail, Genesis, GoIT, Intellias, Holywater, maib, Miratech, Purcari, Viseven și alte companii. A avut un rol în transformarea Purcari (inclusiv listarea la bursă, urmată de investiția strategică a Maspex) și a Glass Container Group (achiziționată de Vetropack), precum și în transformarea maib. A contribuit la dezvoltarea fondului de investiții, la recrutarea și mentoratul echipei, la îmbunătățirea proceselor și la atragerea de capital, se precizează în CV.

***

Vasile Tofan a fost desemnat candidat pentru funcția de prim-ministru. Un decret în acest sens a fost semnat de șefa statului, Maia Sandu, la 11 iulie. Decizia a fost luată după consultările cu fracțiunile parlamentare. Acestea au avut loc însă doar cu reprezentanții PAS, în timp ce fracțiunile parlamentare de opoziție au refuzat să participe la discuțiile cu șefa statului. Anterior consultărilor, PAS anunțase că îl va propune pe Vasile Tofan pentru funcția de prim-ministru.

Conform legii, candidatul desemnat trebuie să solicite, în termen de 15 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului de activitate și a listei complete a Guvernului.

presedinte.md

Ambasadorii UE și G7 acreditați la Chișinău, la Președinție: ce au discutat cu Maia Sandu

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a avut o întrevedere cu ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene și ai Grupului celor Șapte (G7), acreditați la Chișinău. Potrivit instituției prezidențiale, discuțiile au vizat, inclusiv, evoluțiile politice curente.

Întrevederea a avut loc pe 11 iulie, la Președinție.

Potrivit instituției prezidențiale, părțile au discutat despre evoluțiile politice curente, agenda europeană a Republicii Moldova și prioritățile de cooperare cu partenerii externi.

„Șefa statului și ambasadorii au abordat etapele următoare ale procesului de aderare la Uniunea Europeană, iar președinta a subliniat că reformele continuă iar alinierea la legislația și standardele europene rămâne prioritatea centrală a autorităților. (…) Președinta a reconfirmat că Republica Moldova rămâne angajată să avanseze în procesul de aderare pe bază de merit, cu obiectivul de a fi pregătită pentru a deveni membru UE până la sfârșitul acestui deceniu”, a comunicat Președinția.

G7 este format din SUA, Canada, Japonia, Franța, Marea Britanie, Italia și Germania. 

presedinte.md
presedinte.md
presedinte.md
Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: