Senator rus, avertizare pentru Chișinău: „Deschiderea unui al doilea front în Transnistria va provoca o catastrofă”

Încercarea de „reformare a forțelor de menținere a păcii” din Transnistria cu retragerea trupelor rusești ar putea provoca tensiuni în regiune. Declarația a fost făcută de către primul vicepreședinte al comitetului Consiliului Federației Ruse pentru afaceri externe Vladimir Djabarov, citat pe 21 iulie de agenția Interfax. Reacția vine după ce reprezentantul Tiraspolului pentru relații externe Vitalii Ignatiev a declarat într-un interviu că renunțarea Chișinăului la acordul din 1992, privind forțele de menținerea a păcii, ar putea duce la eventuale acțiuni militare. 

Într-un interviu pentru RIA Novosti, Ignatiev a declarat: „Dacă Republica Moldova va renunța din punct de vedere juridic la acordul din 21 iulie 1992, un astfel de pas ar putea provoca acțiuni militare, întrucât situația va reveni la starea de conflict dintre Moldova și Transnistria”. De asemenea, Ignatiev și-a manifestat îngrijorarea față de eventuale acțiuni „distructive” din partea Chișinăului cu ocazia împlinirii a 30 de ani de la inițierea operațiunii de menținere a păcii în regiunea transnistreană.

O reacție a venit și din partea Rusiei. Senatorul rus Djabarov a declarat:

Orice tentative din partea politicienilor iresponsabili de la Chișinău de a pune la îndoială rolul pacificatorilor, de a supune modificărilor formatul operațiunii de pacificare prin scoaterea din regiune a trupelor rusești va provoca doar destabilizare”, a declarat Djabarov.

Oficiaul rus a menționat că în stânga Nistrului locuiesc 220 de mii de cetățeni ruși.

Deschiderea unui al doilea front în Transnistria va provoca o catastrofă pentru întregul stat moldovenesc”, a conchis Djabarov.

Amintim că Biroul politici de reintegrare a declarat că Tiraspolul ar pune intenționat în aceeași oală două componente distincte ale prezenței militare ruse în Republica Moldova: contingentul forțelor de menținere a păcii din partea Federației Ruse și  trupele Grupului Operativ al Trupelor Ruse (GOTR), care se află pe teritoriul Republicii Moldova fără acceptul statului, cu încălcarea prevederilor constituționale cu privire la neutralitate și a angajamentelor internaționale existente.

***

Anterior, președintele Republicii Moldova Maia Sandu a amintit că există un acord din 1992 cu privire la misiunea forțelor de menținere a păcii dintre Rusia și Moldova. Cu toate acestea, șefa statului consideră că este timpul să schimbe formatul misiunii. „Deoarece nu există pericolul unei acțiuni militare pentru o lungă perioadă de timp, această misiune ar trebui să fie civilizată sub auspiciile OSCE. Aceasta este poziția Moldovei, pe care o subliniez ”, a precizat Sandu.

Totodată, președintele Republicii Moldova Maia Sandu a făcut apeluri publice în repetate rânduri către Federația Rusă, cu scopul de a-și retrage trupele și munițiile din stânga Nistrului.

În data de 16 martie 2022, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) a adoptat amendamentul nr. 6 privind recunoașterea Transnistriei drept „zonă ocupată de Federația Rusă”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

„Moldova Mare” a semnat un acord de colaborare cu un partid suveranist din Bulgaria: „Ne unim pentru a apăra valorile spirituale”

Partidul politic „Moldova Mare”, condus de Victoria Furtună, a anunțat că a semnat un acord bilateral de cooperare politică partidul bulgar „Svoboda”.

Potrivit unui comunicat emis de „Moldova Mare”, acordul prevede o „colaborare strategică” între cele două formațiuni, cu accent pe „apărarea identității naționale, valorilor tradiționale, organizarea de proiecte comune în domeniul educației și culturii, precum și participarea în structuri europene orientare patriotică”.

Ne unim forțele cu acele partide politice din Europa care apără suveranitatea, valorile spirituale și libertatea popoarelor, opunându-se presiunilor externe și curentului ideologic globalist”, a declarat Victoria Furtună în cadrul ceremoniei de semnare desfășurate la Chișinău.

Considerăm că este o responsabilitate morală să susținem forțele politice care au curajul să spună adevărul, să apere valorile tradiționale și să lupte pentru libertatea propriilor țări. Alianța cu Moldova Mare este o alianță cu poporul Republicii Moldova, care merită un viitor independent”, a declarat Vladimir Simeonov.

Memționăm că Partidul „Svoboda” este un partid conservator din Bulgaria. Potrivit informației publicate pe site-ul formațiunii, membrii partidului „pledează pentru apărarea suveranității Bulgariei, fără dependențe de forțe externe, fie ele economice sau politice”.

***

Precizăm că Victoria Furtună este fost procuror anticorupție, care a activat timp de 18 ani în sistem. Aceasta a demisionat cu scandal în martie 2024, acuzând Serviciul de Informații și Securitate că ar fi plasat-o pe lista persoanelor care reprezintă „o amenințare la adresa securității naționale”, după ce ar fi inițiat pe 11 ianuarie 2024 un dosar care ar demonstra că instituții publice ale statului ar fi fabricat și ar fi diseminat informații false împotriva judecătorilor neloiali guvernării. În reacție, SIS a declarat că avizele pe care le întocmește au la bază informații „pertinente și verificate”.

După ce a demisionat, Victoria Furtună a devenit activă pe rețelele de socializare, a început să acorde interviuri, în care a abordat inclusiv subiecte politice, iar în Chișinău au apărut bannere cu imaginea sa. Toate acestea au culminat cu intrarea sa în alegerile pentru funcția de președinte al Republicii Moldova din 20 octombrie 2024, în calitate de „candidat independent”.

Scrutinul prezidențial s-a desfășurat pe fundalul unei anchete privind o schemă de corupere electorală, desfășurată de oligarhul fugar Ilan Șor. În ajunul alegerilor, Ziarul de Gardă a publicat o investigației care arată că Victoria Furtună este beneficiară a schemei.

În cadrul scrutinului prezidențial, Victoria Furtună a obținut 4,45% din voturile exprimate.

În pofida faptului că acum conduce un partid care se declară pro-european, de când a ajuns în atenția publică, Victoria Furtună s-a remarca prin declarații împotriva Uniunii Europene. Chiar în urmă cu o zi, pe 17 martie, aceasta a scris pe canalul său de Telegram că ajutorul european de 1,9 miliarde de euro pentru Republica Moldova este „sclavie financiară”.

Totodată, Victoria Furtună susține că Republica Moldova și Federația Rusă ar trebui să-și îmbunătățească relațiile, care au degradat după începerea invaziei ruse pe scară largă asupra Ucrainei.

Pe 6 martie, Furtună a avut o întrevedere cu ambasadorul desemnat al Federației Ruse în Republica Moldova, Oleg Ozerov. Ea a publicat o fotografie făcută în timpul întâlnirii, în care apare alături de Ozerov pe fundalul unui portret al președintelui rus, Vladimir Putin, care a ordonat invadarea țării vecine.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: