Senator rus, avertizare pentru Chișinău: „Deschiderea unui al doilea front în Transnistria va provoca o catastrofă”

Încercarea de „reformare a forțelor de menținere a păcii” din Transnistria cu retragerea trupelor rusești ar putea provoca tensiuni în regiune. Declarația a fost făcută de către primul vicepreședinte al comitetului Consiliului Federației Ruse pentru afaceri externe Vladimir Djabarov, citat pe 21 iulie de agenția Interfax. Reacția vine după ce reprezentantul Tiraspolului pentru relații externe Vitalii Ignatiev a declarat într-un interviu că renunțarea Chișinăului la acordul din 1992, privind forțele de menținerea a păcii, ar putea duce la eventuale acțiuni militare. 

Într-un interviu pentru RIA Novosti, Ignatiev a declarat: „Dacă Republica Moldova va renunța din punct de vedere juridic la acordul din 21 iulie 1992, un astfel de pas ar putea provoca acțiuni militare, întrucât situația va reveni la starea de conflict dintre Moldova și Transnistria”. De asemenea, Ignatiev și-a manifestat îngrijorarea față de eventuale acțiuni „distructive” din partea Chișinăului cu ocazia împlinirii a 30 de ani de la inițierea operațiunii de menținere a păcii în regiunea transnistreană.

O reacție a venit și din partea Rusiei. Senatorul rus Djabarov a declarat:

Orice tentative din partea politicienilor iresponsabili de la Chișinău de a pune la îndoială rolul pacificatorilor, de a supune modificărilor formatul operațiunii de pacificare prin scoaterea din regiune a trupelor rusești va provoca doar destabilizare”, a declarat Djabarov.

Oficiaul rus a menționat că în stânga Nistrului locuiesc 220 de mii de cetățeni ruși.

Deschiderea unui al doilea front în Transnistria va provoca o catastrofă pentru întregul stat moldovenesc”, a conchis Djabarov.

Amintim că Biroul politici de reintegrare a declarat că Tiraspolul ar pune intenționat în aceeași oală două componente distincte ale prezenței militare ruse în Republica Moldova: contingentul forțelor de menținere a păcii din partea Federației Ruse și  trupele Grupului Operativ al Trupelor Ruse (GOTR), care se află pe teritoriul Republicii Moldova fără acceptul statului, cu încălcarea prevederilor constituționale cu privire la neutralitate și a angajamentelor internaționale existente.

***

Anterior, președintele Republicii Moldova Maia Sandu a amintit că există un acord din 1992 cu privire la misiunea forțelor de menținere a păcii dintre Rusia și Moldova. Cu toate acestea, șefa statului consideră că este timpul să schimbe formatul misiunii. „Deoarece nu există pericolul unei acțiuni militare pentru o lungă perioadă de timp, această misiune ar trebui să fie civilizată sub auspiciile OSCE. Aceasta este poziția Moldovei, pe care o subliniez ”, a precizat Sandu.

Totodată, președintele Republicii Moldova Maia Sandu a făcut apeluri publice în repetate rânduri către Federația Rusă, cu scopul de a-și retrage trupele și munițiile din stânga Nistrului.

În data de 16 martie 2022, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) a adoptat amendamentul nr. 6 privind recunoașterea Transnistriei drept „zonă ocupată de Federația Rusă”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

europalibera.org

Întârzieri și cheltuieli suplimentare de peste 160 mii euro la construcția penitenciarului din Chișinău. Raportul Curții de Conturi

Curtea Constituțională a constatat mai multe deficiențe în raportul de audit al Ministerului Justiției pentru anul 2025. Printre acestea se numără cheltuieli suplimentare de circa 165 000 de euro și costuri de salarizare de 6 ori mai mari decât nivelul aprobat în proiectul de construcție a noului penitenciar din Chișinău, transmite IPN.

Potrivit raportului, realizarea proiectului de construcție a noului penitenciar din Chișinău a fost marcată anul trecut de întârzieri și deficiențe în utilizarea resurselor financiare, precum și în respectarea prevederilor contractuale. Cheltuielile pentru salarizarea personalului Oficiului Națiunilor Unite pentru Servicii de Proiect (UNOPS), responsabil de implementarea proiectului, au depășit de 6,4 ori nivelul aprobat. Totodată, cheltuielile operaționale au fost de 2,4 ori mai mari decât cele prevăzute inițial.

Auditul Curții de Conturi arată că proiectul noului penitenciar, finanțat dintr-un împrumut și granturi externe, a înregistrat întârzieri majore. Pentru anul 2025, alocațiile inițiale de 125,5 milioane de lei au fost reduse la 22,2 milioane de lei, iar cheltuielile efective au constituit aproximativ 11,9 milioane de lei. Totodată, din avansul achitat către UNOPS au fost utilizate doar 71,6% din fonduri, sub pragul minim necesar pentru debursarea următoarei tranșe. Din acest motiv, transferurile planificate pentru anul trecut, în valoare de 28 de milioane de euro, nu au mai fost efectuate.

Potrivit raportului, întârzierile și utilizarea insuficientă a resurselor riscă să genereze costuri suplimentare pentru stat. CCRM menționează că pentru împrumutul debursat deja au fost achitate dobânzi de 1,3 milioane de lei. „Nu putem accepta un model de dezvoltare în care cheltuielile de personal eclipsează întregul proces fizic al lucrărilor. În acest caz, solicităm o revizuire imediată a mecanismelor de control pentru a stopa risipa banului public și pentru a asigura finalizarea acestui obiectiv strategic”, a spus președinta CCRM Tatiana Șevciuc.

Reprezentanții Ministerului Justiției au recunoscut întârzierile în implementarea proiectului. Managerul interimar al unității de implementare a construcţiei penitenciarului din municipiul Chisinău, Liviu Duca, a declarat că ministerul a inițiat procedura de încetare a cooperării cu UNOPS și a notificat instituția despre rezilierea acordului de proiect. El a precizat că urmează modificări legislative pentru a permite relansarea lucrărilor de construcție.

La rândul său, Miroslav Șendrea, șef adjunct al Administrației Naționale a Penitenciarelor, a menționat că angajamentele asumate de UNOPS nu au fost realizate și că autoritățile examinează alternative pentru continuarea proiectului.

Pe marginea raportului de audit, Înalta Curte a emis mai multe recomandări pentru Ministerul Justiției și instituțiile subordonate. Acestea vizează consolidarea controlului intern, urgentarea procedurilor de achiziții publice și monitorizarea mai eficientă a activității Unității de implementare a proiectului noului penitenciar din Chișinău.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: