Oleg Serebrian

Serebrian: Discursul lui Putin este îngrijorător, se simțeau vizate și alte țări, inclusiv Republica Moldova

Vicepremierul pentru Reintegrare Oleg Serebrian se arată îngrijorat de discursul de aproape o oră a președintelui rus Vladimir Putin, publicat înainte de semnarea decretului prin care recunoaște independența regiunilor separatiste Donețk și Lugansk. Potrivit oficialului, decizia Rusiei în privința regiunilor separatiste ucrainene va „avea fără îndoială un impact” asupra problemei transnistrene, „măcar din simplu motiv că și Ucraina își va reseta poziția”.

Întrebat în cadrul unui interviu pentru Europa Liberă ce părere are despre discursul liderului de la Kremlin, viceprim-ministrul pentru Reintegrare a răspuns:

„A fost, în general, un discurs îngrijorător, adică pentru siguranța statelor din zona Mării Negre, nu doar pentru Ucraina, pentru că, deși vizată era Ucraina, cumva indirect, prin ricoșeu și alte țări, inclusiv Republica Moldova se simțeau cumva vizate de acest discurs. Deci era pusă în discuție siguranța zonei Mării Negre în general, un status quo care s-a format timp de decenii. Reconfigurarea hărții zonei Mării Negre este un lucru periculos în sine, e o zonă foarte turbulentă, un amalgam de conflicte, de jucători foarte diferiți”.

Serebrian consideră că destabilizarea situației în zonă poate produce un foarte periculos efect al dominoului, încălzi sau aprinde dosare conflictuale închise, cum este și cel din Transnistria, sau provoca dosare conflictuale care sunt cumva văzute ca potențiale destabilizatoare în regiune.

„Și noi avem câteva dosare de genul acesta și pe teritoriul Republicii Moldova, care în cazul dezechilibrării situației pot fi niște provocări la siguranța noastră”, a mai menționat oficialul.

De asemenea, ministrul consideră că Ucraina ar putea să își reseteze mesajul pe tot ce ține de conflictele din zonă.

„Va fi mult mai hotărâtă în a înainta pe aceste dosare, inclusiv pe dosarul transnistrean care este prin ricoșeu și o problemă de securitate a Ucrainei, cumva fiind la hotar cu Ucraina. Și, bineînțeles, problema preocupă la Kiev, preocupă clasa politică ucraineană, preocupă armata ucraineană, fără îndoială, dar preocupă și cetățenii simpli și asta trebuie iarăși luat în calcul. (…) Sunt foarte multe pronosticuri proaste, eu sper că totuși situația în Republica Moldova nu va fi afectată chiar atât de mult, adică să se producă o destabilizare a țării, o redeschidere a acestui dosar conflictual și aceasta este una din sarcinile mele, de altminteri, ca negociator-șef, ca vicepremier pentru reintegrare să mențin cumva lucrurile stabile”, a mai spus Oleg Serebrian.

Interviul intergral pe site-ul Radio Europa Liberă.

Amintim că, pe 21 februarie, liderul de la Kremlin Vladimir Putin a semnat decretul prin care recunoaște independența regiunilor separatiste Donețk și Lugansk. Ulterior, Consiliul Federației a aprobat solicitarea lui Putin de a permite prezența trupelor rusești în afara frontierelor Federației Ruse.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: