SIS neagă că ar fi fost implicat în presupuse rețineri sau chestionări efectuate în privinţa deputatului Ștefan Gațcan

Serviciul de Informaţii şi Securitate (SIS) a venit cu o reacție în contextul declaraţiilor apărute în spaţiul public privind implicarea instituției în presupusele rețineri, chestionări sau transportare efectuate în privinţa deputatului Ștefan Gațcan.

„Instituţia neagă categoric şi respinge cu fermitate insinuările şi interpretările privind activitatea sa. Astfel, condamnăm orice încercări de denigrare şi dezaprobăm manifestările de includere a Serviciului în dispute cu substrat politic – stări ce afectează imaginea şi credibilitatea instituţiei”, se anunță în comunicatul SIS.

Totodată, Serviciul de Informaţii şi Securitate a precizat că „monitorizează informația parvenită în legătură cu posibilele tentative de corupere a înalților demnitari de stat și cooperează cu organele de ocrotire a normelor de drept în vederea elucidării veridicității informațiilor prezentate, precum și acordă suport, potrivit competențelor, în vederea aprecierii și calificări juridice a faptelor reclamate”.

Amintim că ieri, 1 iulie, Ștefan Gațcan a renunțat la mandatul de deputat. Un document în acest sens a fost publicat de către deputatul socialist, Corneliu Furculiță, pe pagina sa de Facebook. Pe de altă parte, cei de la Pro Moldova au declarat că Gațcan a fost supus presiunilor. Aceștia au mai anunțat că Gațcan ar fi dispărut de câteva ore și este de negăsit.

Ulterior, mai mulți deputați din partidul Pro Moldova și Partidul ȘOR au venit în fața președinției. Andrian Candu a spus că deține informații precum că  Gațcan ar fi fost adus la președinție. Aceștia au încercat să intre în curtea instituției, însă paza le-a restricționat accesul. Din curtea președinției urmau să iasă câteva mașini ale Serviciului Protecție și Pază de Stat. Candu și Cebotari au insistat să verifice dacă în vehicule s-ar afla Gațcan. Într-un final, polițiștii s-au îmbrâncit cu deputatul Vladimir Cebotari, iar vehiculele au părăsit teritoriul președinției.

Ulterior, pe pagina oficială de Facebook a lui Gațcan, însă nu pe pagina sa personală a fost postat un mesaj video. Acesta, fiind într-o vie, a spus că nu este sechestrat și că este împreună cu familia. Serviciul de presă a președinției a anunțat că Ștefan Gațcan nu s-a aflat ieri, 1 iulie, în clădirea instituției.

Menționăm că în seara zile de 1 iunie, în spațiul public au apărut informații precum că Ștefan Gațcan a părăsit teritoriul Republicii Moldova.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

DW

Institutul Economic German: exporturile din Rusia au crescut în pofida războiului și sancțiunilor

În ciuda sancțiunilor occidentale, exporturile din Federația Rusă către 20 de țări — cei mai mari parteneri comerciali — au crescut cu 18% în perioada războiului din Ucraina, ajungând la 330 de miliarde de dolari. Aceste calcule, ajustate în funcție de inflație, se regăsesc într-un raport publicat 13 iunie de Institutul Economic German (IW) din Köln. Institutul a comparat datele privind exporturile Federației Ruse din anii 2024 și 2021.

Trezoreria de război a lui Putin rămâne bine alimentată”, se arată în comunicatul publicat de IW, potrivit DW. Potrivit datelor institutului, principalul partener comercial al Federației Ruse în anul 2024 a fost China, care a achiziționat mărfuri rusești în valoare de 130 de miliarde de dolari. Comparativ cu 2021, acest indicator a crescut cu 67%.

Pe locul al doilea în ceea ce privește importurile de bunuri din Rusia se află India. Înainte de război, India ocupa locul 12, însă de atunci livrările către această țară au crescut cu 680%. Cea mai mare parte constă în petrol.

Printre cei mai importanți parteneri comerciali ai Rusiei, economiștii germani au menționat, de asemenea, Brazilia și Turcia. De asemenea, exporturile rusești către Armenia au crescut cu 423% după începutul războiului, către Uzbekistan — cu 125%, iar către Israel — cu 240%, fiind vorba în principal tot despre petrol.

În același timp, livrările către Germania au scăzut cu 92%, practic ajungând aproape de zero. Către Italia — au scăzut cu 83%, iar către Cehia — cu 51%. Economiștii de la IW concluzionează că are loc o „redirecționare a fluxurilor comerciale” din Rusia, în special către țările din lumea a treia.

În ciuda tuturor eforturilor europene, trezoreria de război a lui Putin nu se golește. Regimul exploatează abil lacunele din sistemul de sancțiuni pentru a-și consolida resursele financiare. Datele preliminare pentru anul 2025 arată, de asemenea, că în această privință s-a schimbat foarte puțin”, scrie IW.

Institutul consideră că cea mai puternică lovitură dată exporturilor Rusiei ar putea fi reducerea plafonului de preț pentru petrolul rusesc și impunerea de sancțiuni împotriva „flotei din umbră” de petroliere.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: