Škoda Moldova și DAAC Hermes marchează cei 130 de ani de excelență a mărcii Škoda printr-o ofertă aniversară irezistibilă

Anul 2025 va fi unul deosebit pentru pasionații auto din Republica Moldova. Cu ocazia celebrării a 130 de ani de la fondarea mărcii Škoda, Škoda Moldova și partenerul său de încredere, compania DAAC Hermes, lansează o ofertă aniversară specială pentru modelele preferate de șoferii moldoveni. Oferta „130 de ani” aduce reduceri substanțiale, cuprinse între 2.000 și 3.500 de euro, la modelele Škoda Kamiq, Karoq, Octavia, Kodiaq și Superb. Această promoție unică este menită să sublinieze nu doar tradiția și inovația brandului Škoda, ci și angajamentul său continuu față de calitate, siguranță și fiabilitate.

Škoda – Lider de peste 20 de ani în preferințele moldovenilor

În ultimele două decenii, marca Škoda a fost una dintre cele mai apreciate de șoferii din Republica Moldova. Cu peste 15.000 de automobile noi vândute în această perioadă, Škoda și-a câștigat un loc de frunte pe piață datorită raportului excelent calitate-preț, consumului eficient de combustibil și fiabilității recunoscute. Modelele Škoda sunt sinonime cu tehnologia avansată și confortul, fiind proiectate pentru a face față atât traficului urban, cât și aventurilor pe drumurile mai dificile.

Modele incluse în oferta aniversară și reducerile disponibile

Oferta „130 de ani” este disponibilă pentru patru dintre cele mai apreciate modele Škoda, fiecare beneficiind de oferta cu avantaj client semnificativă:

Škoda Kamiq – un SUV compact perfect pentru oraș, cu design modern și tehnologie de ultimă generație, ideal pentru cei care caută un vehicul versatil, sigur și economic. Acest model beneficiază de oferta cu avantaj client de 2.000 de euro.

Škoda Karoq – un SUV spațios și elegant, dotat cu cele mai noi sisteme de asistență pentru șoferi, oferind un echilibru perfect între performanță și confort. Acest model este disponibil cu oferta cu avantaj client de 3.500 de euro.

Škoda Kodiaq – SUV-ul de familie ideal, cu până la șapte locuri și dotări premium care îmbină siguranța, performanța și stilul într-un singur pachet. Acest model este disponibil cu oferta cu avantaj client de 2.000 de euro.

Această ofertă aniversară reprezintă o oportunitate unică pentru toți cei care își doresc un automobil nou, de încredere, la un preț mai atractiv.

Škoda și DAAC Hermes – parteneriat de încredere

Compania DAAC Hermes este importatorul oficial Škoda în Republica Moldova și partenerul de încredere al brandului de aproape 30 de ani. Prin rețeaua sa extinsă de showroom-uri și service-uri autorizate, DAAC Hermes asigură clienților nu doar acces la cele mai noi modele Škoda, ci și servicii de întreținere de înaltă calitate, consultanță profesionistă și soluții financiare avantajoase pentru achiziția unui automobil nou.

Cum poți beneficia de oferta aniversară?

Oferta „130 de ani” este disponibilă pe tot parcursul anului 2025, iar doritorii pot vizita showroom-urile Škoda din Chișinău și Bălți pentru a descoperi mai multe detalii despre promoție. De asemenea, cei interesați pot accesa site-ul oficial Škoda Moldova sau contacta reprezentanții DAAC Hermes pentru informații suplimentare și test drive-uri.

Aniversarea de 130 de ani a mărcii Škoda este un moment special, atât pentru producător, cât și pentru clienții săi fideli. Prin oferta aniversară generoasă, Škoda Moldova și DAAC Hermes reconfirmă angajamentul față de șoferii din Republica Moldova, oferindu-le oportunitatea de a achiziționa modele emblematice la prețuri speciale. Indiferent de modelul ales, fiecare Škoda rămâne o alegere inteligentă, sigură și de lungă durată.

Dacă visezi la un nou automobil Škoda, acum este momentul perfect pentru a profita de oferta „130 de ani” și a te bucura de calitatea și fiabilitatea unei mașini de top!

*Oferta este supusă unor termini si condiții. Oferta exclusivă Škoda 130 la automobilele Škoda nu se cumulează cu alte oferte in derulare. Pentru detalii si informații contactați secția de vânzări. Imaginile sunt cu titlul de prezentare.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ambasadorul României, despre conflictul de la biserica din Grinăuți: „Războiul hibrid dus de Rusia aduce violență în viața oamenilor”

Ambasadorul României la Chișinău, Cristian Leon Țurcanu, susține că războiul hibrid dus de Moscova aduce violență și disensiune inclusiv în viața religioasă, referindu-se la conflictul izbucnit în jurul bisericii din Grinăuți. El a făcut aceste declarații după vizita în localitate.

Într-o postare pe rețelele sociale, diplomatul a menționat că, după ce preotul Constantin Țurtureanu a aderat la Mitropolia Basarabiei, accesul în biserică este blocat de enoriași, iar comunitatea participă la serviciul religios într-un cort.

„Spiritul democratic, al libertății de alegere, spiritul european înseamnă protejarea dreptului de a-ți alege liber viitorul și destinul, fără ingerințe din afară, fără să fii pus sub presiune sau influențat. Din păcate, războiul hibrid dus de Moscova aduce violență și disensiune inclusiv în viața religioasă și privată a oamenilor iubitori de pace și de credință”, a menționat Cristian Leon Țurcanu.

Precizăm că tensiunile din parohia din Grinăuți durează de mai mult timp și au pornit după ce preotul Constantin Turtureanu a decis să treacă de la Mitropolia Moldovei la cea a Basarabiei, aflată sub jurisdicția Patriarhiei Române. Decizia a stârnit nemulțumiri în rândul unei părți a enoriașilor, care au cerut în repetate rânduri plecarea acestuia. Situația a escaladat pe 15 iulie, când un grup de localnici l-au scos pe Turtureanu cu forța din biserică.

Potrivit TV Nord, tot pe 16 iulie, un grup de credincioși din partea Mitropoliei Moldovei au intrat în lăcaș și au schimbat lăcatele de la uși, fără să permită nimănui accesul în lăcaș.

Contactată de NewsMaker, ofițera de presă a Inspectoratului de Poliție Rîșcani, Lilia Harea, a declarat că incidentul a fost înregistrat și este documentat: „Toți cei implicați vor fi trași la răspundere”.

Maia Sandu, la Forumul economic: „România investește în Moldova peste 250 de milioane de euro anual”

România a devenit cel mai important investitor în Republica Moldova, cu peste 250 de milioane de euro investiți anual și peste 1.700 de companii active pe piață. Despre aceasta a vorbit președinta Maia Sandu în cadrul Forumului economic România – Republica Moldova, desfășurat la Chișinău.

Totodată, șefa statului a remarcat că companiile cu capital moldovenesc de dincolo de Prut asigură peste 20 de mii de locuri de muncă în România, având o cifră de afaceri în jur de 3 miliarde de euro. De asemenea, România este și principala destinație pentru produsele locale – peste 30% din exporturile Republicii Moldova merg către piața românească. 

„Aceste date reflectă nu doar trăinicia relației noastre, ci și faptul că Republica Moldova devine treptat o țară tot mai prietenoasă pentru mediul de afaceri. Este o creștere care nu ar fi fost posibilă dacă nu realizam, împreună cu România, proiecte care schimbă în bine viața oamenilor”, a subliniat Președinta Maia Sandu. 

Totodată, șefa statului a salutat lansarea, în cadrul Forumului, a Indexului Antreprenoriatului Feminin, despre care spune că va da vizibilitate femeilor antreprenoare.

Forumul economic România-Republica Moldova este organizat de către Patronatul European al Femeilor de Afaceri sub egida Băncii Naționale a Republicii Moldova în parteneriat cu Ambasada României la Chișinău. 

Avertisment pentru moldovenii din Franța: Transportul și serviciile publice vor fi perturbate joi, din cauza grevei generale

Moldovenii care se află, tranzitează sau intenționează să călătorească în Franța sunt atenționați de Ambasada R. Moldova despre greva generală și manifestațiile publice anunțate pentru 18 septembrie în Paris și alte orașe.

Potrivit instituției diplomatice, greva va afecta transportul urban și interurban, traficul feroviar și aerian, dar și mai multe domenii de activitate, inclusiv sănătatea, învățământul și serviciile publice.

Cetățenii sunt îndemnați să verifice informațiile actualizate despre transport înainte de călătorie:

Zboruri: site-urile oficiale ale aeroporturilor, în special Paris-Charles de Gaulle și Orly.

Trafic feroviar: aplicația SNCF Connect;

Transport public în Paris: aplicația Bonjour RATP sau site-ul oficial RATP;

Val de mesaje înșelătoare pe WhatsApp, Signal și Telegram: Cum vă puteți proteja datele

Agenția pentru Securitate Cibernetică (ASC) avertizează cetățenii despre răspândirea unor mesaje de tip phishing pe aplicațiile WhatsApp, Signal și Telegram. Potrivit instituției, unele dintre aceste mesaje folosesc adresări personalizate și conțin linkuri sau documente care pot părea credibile, însă scopul lor este compromiterea dispozitivelor și preluarea controlului asupra acestora de către atacatori.

Într-un exemplu de mesaj prezentat de instituție, oamenii sunt îndemnați să semneze o presupusă petiție prin care „economiști și antreprenori” ar susține pașii necesari pentru ca Republica Moldova să adere la Uniunea Europeană.

Pentru a preveni astfel de incidente, ASC recomandă utilizatorilor:

  • să nu acceseze link-uri provenite din mesaje suspecte;
  • să nu introducă date personale sau bancare pe site-uri accesate prin astfel de link-uri;
  • să verifice întotdeauna sursa mesajului, chiar dacă expeditorul pare real, contactând persoana respectivă prin alt canal de comunicare;
  • să raporteze tentativele de phishing la adresa [email protected].

ChatGPT Image

Neutralitatea în Europa: modelul Elveției și al Austriei. Lecții de învățat pentru Moldova

Jurnalistul polonez Miłosz Szymański a analizat pentru NM ce poate învăța Republica Moldova de la țările neutre din Europa – Austria și Elveția, de ce Suedia, după 200 de ani de neutralitate, a renunțat la ea și de ce acest statut, în lipsa unei apărări solide, riscă să fie doar o declarație fără valoare.

Pe 16 mai 2022, guvernul Regatului Suedia a decis să depună cererea de aderare la NATO. Astfel, Suedia a pus capăt unei perioade de peste două secole de neutralitate. Pentru context istoric, Suedia și-a declarat neutralitatea în 1814, la doar doi ani după ce Rusia anexase jumătatea de est a Principatului Moldovei.

Decizia de a renunța la neutralitate nu a fost una ușoară. Până în 2021, doar un suedez din trei susținea ideea aderării la NATO – un nivel de sprijin similar celui pe care îl are astăzi această opțiune în Republica Moldova. Fractura majoră s-a produs însă în februarie 2022, odată cu invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia. La fel ca finlandezii, suedezii au realizat că pacea și inviolabilitatea frontierelor în Europa nu mai pot fi considerate de la sine înțelese.

Neutralitatea nu este absolută

Trebuie, însă, remarcat că neutralitatea suedeză nu a fost absolută. Când, în 1939, Uniunea Sovietică a atacat Finlanda, Suedia i-a sprijinit pe finlandezi cu un ajutor militar generos, iar simpli suedezi au plecat să lupte ca voluntari. Este suficient să spunem că la cele trei sute de mii de soldați finlandezi mobilizați s-au alăturat nouă mii de voluntari din Suedia, a cărei populație era atunci de doar aproximativ șase milioane de oameni. În timpul Războiului Rece, Suedia și-a demonstrat neutralitatea pentru a nu provoca URSS, însă neoficial întreținea contacte cu NATO pentru cazul unui atac dinspre est. În anii ’90, mai ales după aderarea Suediei la Uniunea Europeană în 1995, țara a colaborat activ cu NATO ca partener extern, încercând să se apropie structural și tehnic de statele membre ale UE.

Din punctul de vedere al Stockholmului, Rusia se află dincolo de mare, dar marea nu protejează de rachetele „Iskander”, dronele sau bombele ghidate cu care Rusia lovește de mai bine de trei ani atât obiective militare, cât și civile în Ucraina. Privind imaginile din Ucraina, suedezii au înțeles rapid că neutralitatea nu îi va proteja de Rusia, la fel cum nu a protejat Ucraina neutră de anexarea Crimeei și de războiul din Donbas în 2014. Neutralitatea nu a protejat nici Lituania, Letonia și Estonia de anexarea forțată de către Uniunea Sovietică în 1939. Nu a protejat nici Belgia, Țările de Jos, Luxemburg și Norvegia de ocupația nazistă din 1940.

Neutralitate convenabilă

Astăzi, în lume există până la douăzeci de state care se declară neutre, dintre care unsprezece se află în Europa. Pe lângă cele cinci microstate europene (Vatican, Liechtenstein, Andorra, Monaco și San Marino), acestea sunt: Austria, Irlanda, Malta, Moldova, Serbia și Elveția. Dintre ele, merită o atenție deosebită Austria și Elveția.

Elveția este poate cel mai cunoscut exemplu de stat neutru. Tocmai în numele acestei neutralități, elvețienii s-au abținut până în 2002 de la aderarea la Organizația Națiunilor Unite. Calitatea de membru ONU este considerată aproape echivalentă cu recunoașterea internațională a statalității, însă, în ciuda acestui fapt, elvețienii au trăit mai bine de jumătate de secol convinși că e mai bine să nu se implice în treburile lumii, să se izoleze de problemele acesteia și să facă bani de pe urma tuturor. Convingerea era atât de puternică încât, la referendumul din 3 martie 2002 privind aderarea la ONU, doar 55% dintre cetățeni și 12 din cele 23 de cantoane au votat „pentru”. Prezența la vot a fost de numai 58%. Puțin a lipsit ca Elveția să rămână și astăzi nu în cadrul ONU, ci pe lângă ea.

Revenind la neutralitatea în sensul alianțelor militare, neutralitatea elvețiană este la fel de veche ca și cea suedeză, datând din războaiele napoleoniene. Însă, spre deosebire de scandinavi, Elveția este înconjurată de țări prietene și, în plus, nimeni nu a avut un interes deosebit să o atace. În astfel de condiții, putea să nu-și definească o orientare politică și să facă afaceri liniștit cu toată lumea.

Austria, la rândul ei, și-a declarat neutralitatea în schimbul restabilirii independenței. După cel de-Al Doilea Război Mondial, Viena a reușit parțial să convingă lumea că a fost prima victimă a celui de-al Treilea Reich. Această teză sună însă puțin convingător, dacă ținem cont că austriecii reprezentau 8% din populația Reich-ului, 13% membri SS, 40% din personalul lagărelor de concentrare și chiar 70% dintre comandanții acestora. Să nu uităm și că Adolf Hitler a fost tot austriac. Tocmai din acest motiv Austria, asemenea Germaniei, după 1945 a fost împărțită în zone de ocupație între URSS, SUA, Marea Britanie și Franța. La fel ca Berlinul, a fost împărțită și Viena, doar că acolo nu s-a apucat nimeni să construiască un zid și nu a apărut „Republica Democrată Austriacă”.

Austriei, spre deosebire de Germania, i-a reușit să convingă puterile învingătoare că nu reprezintă o amenințare și nu va reprezenta nici în viitor, deoarece va proclama neutralitatea permanentă. Aliații aveau destule probleme în Germania, așa că au decis că reducerea frontului va fi în folosul tuturor și și-au retras trupele din Austria. În rezultat, a existat un singur stat austriac, democratic și capitalist, ceea ce a contribuit la dezvoltarea economică și la creșterea nivelului de trai al societății. Astfel, Austria a urmat un drum similar cu Elveția, cu singura diferență că a aderat la Uniunea Europeană în 1995 – la fel ca Suedia.

Neutru nu înseamnă lipsit de apărare

Trebuie precizat că a fi o țară neutră nu înseamnă a fi fără arme. Și Austria, și Elveția, precum și Suedia și Finlanda, și-au dezvoltat activ atât forțele armate, cât și industria de apărare.

În Elveția, neutră de mai bine de două sute de ani, activează producători de arme cu tradiții îndelungate. Cel mai cunoscut dintre ei este SIG Sauer, care produce arme de foc din 1859 și livrează pistoale și puști armatelor din zeci de țări ale lumii. În Elveția funcționează și compania Mowag, producătoare de vehicule blindate pe roți și șenile. Însă Elveția nu se limitează doar la producerea de arme.

Probabil, una dintre cele mai cunoscute particularități ale apărării elvețiene este existența adăposturilor subterane pentru întreaga populație a țării. Ele sunt aproape 400 de mii – unul la douăzeci și cinci de persoane. Se află sub clădiri de locuit, clădiri publice și în alte locuri. Nici dimensiunea, nici amplasarea lor nu sunt întâmplătoare, iar construcția și echiparea lor sunt strict standardizate și incluse în registre speciale.

Elvețienii abordează apărarea activ: în țară există obligația generală de serviciu militar pentru bărbați. Pregătirea militară de bază durează între 18 și 21 de săptămâni, după care urmează un antrenament specializat de șase săptămâni. Acesta poate fi înlocuit cu un an de serviciu civil, iar persoanele inapte pentru serviciul militar sunt obligate timp de 11 ani să plătească 3% din impozitul pe venit, direcționat către apărare. Datorită acestui sistem, Elveția, cu o populație de circa 9 milioane de locuitori, menține peste 100 de mii de militari, în principal recruți, voluntari și un mic corp de ofițeri profesioniști. Pentru comparație: Moldova are o populație de patru ori mai mică, dar armata ei este de douăzeci de ori mai mică. În același timp, Elveția cheltuie pentru apărare doar un procent puțin mai mare din PIB decât Moldova – 0,7% față de 0,55%. Totuși, având în vedere că PIB-ul Elveției este de 50 de ori mai mare decât cel al Moldovei, cheltuielile ei militare în valoare nominală le depășesc pe cele moldovenești de 70 de ori și urmează să mai crească cu încă jumătate până în 2030.

Austria, de asemenea, a păstrat recrutarea obligatorie a bărbaților pentru un serviciu de jumătate de an. Având o populație comparabilă cu cea a Elveției, Austria menține de asemenea o armată de 100 de mii de oameni, în principal recruți și voluntari, comandați de un mic corp de ofițeri profesioniști. Austria produce, de asemenea, volume considerabile de arme, în special faimoasele în toată lumea puști Steyr AUG și pistoale Glock18.

Nici Austria, nici Elveția în realitate nu sunt amenințate de nimeni, dar ambele țări își mențin pregătirea de luptă, înțelegând foarte bine că este mult mai ușor să o păstrezi decât să o restabilești de la zero.

Ce lecție poate învăța Moldova din această experiență? În primul rând, că neutralitatea nu garantează automat securitatea. Exemplul Ucrainei arată clar: nici neutralitatea, nici tratatele internaționale nu asigură suveranitatea. Reiese că semnarea chiar și a zece memorandumuri de la Budapesta, în confruntarea cu un vecin agresiv, valorează mai puțin decât un singur regiment de infanterie, o baterie de apărare antiaeriană sau o escadrilă de drone. A doua lecție – a declara neutralitatea este una, dar ca aceasta să fie respectată de alte state – este cu totul altceva. Dronele și rachetele balistice rusești care zboară regulat deasupra Moldovei arată limpede că Rusia nu ia în serios neutralitatea moldovenească.

Trebuie să rămână Moldova neutră? Își poate ea permite acest lucru? În mod cert, nu ar trebui să mizeze pe faptul că o simplă declarație de neutralitate va fi suficientă.

Traducere din poloneză: Irena Șevcenko

Miłosz Szymański – jurnalist, autor al podcasturilor „Za Rubieżą. Historia i Polityka” și al unor cărți de reportaje, inclusiv „Kto zgasi światło? Opowieści z Mołdawii”.

Text pregătit în cadrul proiectului Piața europeană, realizat împreună cu Centrul Mieroszewski.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: