Sortarea și reciclarea deșeurilor – primul pas către un mediu ambiant curat

Invalda INVL este un grup de gestionare a investițiilor din Lituania și Letonia. Companiile grupului Invalda INVL au peste 300.000 de clienți și administrează 1,7 miliarde de euro în diferite clase de active. Din 2018, Invalda INVL este unul dintre acționarii maib, iar din 2021, Invalda INVL investește activ în proiecte de reciclare a deșeurilor în Lituania și Letonia. Am vorbit cu Vytautas Plunksnis, șeful Private Equity, membru al INVL Asset Management și președinte al Consiliului maib, despre tendințele din acest sector și despre modul în care Moldova poate rezolva problema acumulării deșeurilor folosind exemplul Lituaniei.

– Lituania este o țară foarte verde, cu aproximativ 760 de râuri care trec prin teritoriul său. Datorită dezvoltării și finanțării companiilor locale de reciclare și evacuare a deșeurilor, în prezent emisiile nocive au scăzut serios față de perioada precedentă. Povestiți-ne puțin despre situația actuală din regiune.

– Aveți dreptate, Lituania și, probabil, toate statele baltice au făcut progrese mari în această chestiune. Cantitatea de deșeuri care sunt reciclate a crescut. Acum reciclăm aproximativ jumătate din fluxul de deșeuri menajere. De menționat că în Lituania, în 2016, a început să funcționeze un sistem de depozit pentru colectarea sticlelor sau recipientelor. Pe termen lung, aceste deșeuri ajung în râuri, mări și sol dacă nu sunt reciclate. Deci, putem spune că progresul este semnificativ. În ultimele decenii, emisiile noastre de CO2 au scăzut cu aproximativ 20% și aceasta este, de asemenea, o tendință foarte bună. Există mai multe motive pentru aceasta: unul dintre ele sunt programele educaționale implementate de stat. Cetăţenilor li se spune de ce ar trebui să-şi sorteze deșeurile, iar acest lucru începe din băncile școlii şi este susţinut de toată mass-media. Rețeaua de containere pentru sortare este foarte mare și convenabilă, aceste containere sunt disponibile în aproape toate zonele. Și atunci când există stimulente financiare, sigur că oamenii devin mai interesați. Dacă o persoană aruncă gunoiul nesortat, ea plătește pentru acest container, iar dacă sortează gunoiul, atunci serviciul de evacuare este gratuit. Astfel, fiecare are de făcut o alegere și este stimulat să facă o faptă bună. Pentru persoanele juridice, statul a introdus un sistem electronic în care puteți urmări traseul oricăror deșeuri. Dacă transportați deșeuri dintr-un loc în altul, atunci trebuie să completați toate aceste formulare în format electronic, iar acest gunoi nu poate ajunge într-un loc necorespunzător, pentru că fiecare dintre cei care preiau acest flux de deșeuri trebuie să se înregistreze în acest sistem. Deși toate aceste acțiuni sunt încurajate și foarte transparente, mai sunt multe de făcut în acest domeniu. Nu avem suficiente companii de reciclare, ar putea fi mai multe, pentru că unele fluxuri de deșeuri trebuie duse în alte țări, iar transportul gunoiului creează la rândul său emisii de CO2, așa că trebuie să dezvoltăm industrii locale de reciclare. O persoană, în medie, creează mai mult de 1 kg de gunoi pe zi – aceasta este statistica pentru țările baltice. În Europa de Vest, această cifră este și mai mare, deoarece cu cât țara este mai bogată, cu atât produce mai multe deșeuri. Nici în domeniul râurilor și lacurilor noastre nu este totul perfect. Mai există probleme, mai ales în acele regiuni în care oamenii practică agricultura. Potrivit statisticilor, tocmai în aceste regiuni sunt cele mai poluate râuri, deoarece unii fermieri nu sunt încă pe deplin conștienți de necesitatea menținerii râurilor curate.

– Reciclarea deșeurilor este o parte importantă a ecologiei planetei noastre. Care este părerea dumneavoastră personală referitor la această afirmație?

– Sunt de acord că aceasta este o problemă foarte importantă, deoarece reciclarea îmbunătățește mediul și, de asemenea, ajută la economisirea resurselor, ceea ce este foarte important în prezent. Noi am avut o problemă cu gunoiștile supraaglomerate, și era imposibil să creăm altele noi, pentru că era vorba de zone rezidențiale și oamenii nu vor să locuiască lângă gunoiști. Reciclarea permite depozitelor vechi să fie folosite mai mult timp, deoarece nu mai sunt atât de încărcate. Reciclarea creează și noi locuri de muncă, pentru că foarte multe chestii pot fi reciclate. În industria textilă, de exemplu, multe branduri creează deja noi colecții din articole reciclate, iar această tendință este prezentă în toate industriile. Chiar dacă în legislația țării nu există o astfel de lege care să oblige oamenii să sorteze gunoiul, mulți o fac deja în mod voluntar. Pe deoparte, cumpărătorii sunt mai loiali produselor reciclate, pe de altă parte, companiile, în special cele internaționale, devin tot mai interesate de acest lucru, deoarece au o politică internă responsabilă față de mediul înconjurător, așa-numita ESG.

– Povestiți-ne despre cel mai mare grup de protecție a mediului și de gestionare a deșeurilor din Țările Baltice Eco Baltia. Ce planuri pentru viitor are Eco Baltia?

– În iunie 2020, am investit în Eco Baltia, o companie care activează în trei domenii: unul dintre ele este reciclarea plasticului. Compania are o uzină în Letonia care procesează 60.000 de tone de sticle PET și aproximativ 12.000 de tone de alte materiale plastice, ceea ce reprezintă un volum destul de mare. O altă direcție este colectarea, transportul și prelucrarea gunoiului. A treia direcție este Green Dot (punctul verde), o companie care ajută importatorii și producătorii să treacă la un nivel de producție mai sustenabil. UE are un sistem prin care, dacă o companie produce sau importă ceva ce conține ambalaje sau componente electronice, aceasta trebuie să ia înapoi o anumită cantitate din produs și să o recicleze. De exemplu, atunci când importați 100 de televizoare în țară, trebuie să colectați 70 în locul lor și să le dați pentru procesare. Aceste servicii sunt gestionate de Green Dot. Companiilor le este greu să facă asta desinestătător, pentru că au nevoie de spații și containere speciale. Când am investit în Eco Baltia în 2020, compania avea o cifră de afaceri anuală de circa 70 de milioane de euro. Acum, cu ajutorul investițiilor noastre, compania a crescut simțitor. În 2021 cifra de afaceri a fost de 150 de milioane de euro. Acum trei luni am cumpărat o uzină în Cehia care produce fibră de plastic. Uzina din Letonia, care prelucrează plasticul, produce granule din deșeuri de plastic, iar aceste granule sunt deja folosite pentru a face fibră, din care apoi sunt fabricate produsele finale. În 2023, ne propunem să ajungem la o cifră de afaceri de circa 200 de milioane de euro pentru Eco Baltia. În acest moment, compania are deja peste 2.000 de angajați. Am reușit să creștem semnificativ din două motive: unul dintre ele este că continuăm să cumpărăm noi companii – acest lucru întotdeauna ajută, iar celălalt este că există o tendință către o economie sustenabilă în toată Europa, iar aceste servicii sunt la mare căutare. Am investit într-un segment bun care crește în fiecare an.

– Care sunt obiectivele strategice de dezvoltare ale Eco Baltia și Ecoservice?

– Diferența dintre Ecoservice și Eco Baltia este că majoritatea veniturilor Ecoservice provin din sectorul comercial. În Letonia dorim să oferim mai multe servicii companiilor comerciale, dar contractele municipale încă domină acolo. Reciclarea reprezintă 100% bani privați, fără contracte de stat. Ecoservice este compania numărul 1 din Lituania cu 1.000 de angajați și este mai concentrată pe sectorul comercial. Pe lângă colectarea gunoiului, există și alte domenii precum: curățarea străzilor, întreținerea trotuarelor și a parcurilor, sau, de exemplu, în Vilnius, firma deservește toate cimitirele, are grijă de gazoane, de colectarea frunzelor, etc. La fel, oferim și servicii de instalare a toaletelor ecologice, suntem compania numărul 2 pe acest segment în Lituania. Anterior, dacă cineva construia o casă, constructorii erau nevoiți să lucreze în condiții necorespunzătoare – aceștia nu aveau toalete disponibile. În prezent totul s-a schimbat. De exemplu, oamenii plănuiesc o petrecere mare la vilă, unde va fi multă lume, și comandă un serviciu suplimentar de toalete ecologice. Ecoservice creează, de asemenea, cea mai mare rețea de colectare a textilelor din țară. La noi încă nu există o reglementare cu privire la acest domeniu, dar sunt sigur că în 2-3 ani vor apărea o serie de acte regulatorii. Am început deja să implementăm acest proiect prin instalarea de containere pentru colectarea hainelor. După ce vom acumula un volum mare, ne vom gândi la crearea unei uzini de procesare. Intenționăm să devenim compania numărul 1 din statele baltice în acest domeniu.

– Continuând tema reciclării, dorim să aflăm mai multe despre PET Baltia, care este cel mai mare procesator de polietilen tereftalat (PET) din Europa de Nord.

– La PET Baltia modelul de afacere constă în cumpărarea deșeurilor în formă de cuburi presate din sticle PET. Cea mai bună calitate a acestui material provine din sistemul de depozitare, deoarece plasticul este curat acolo. Iar dacă vorbim despre plasticul colectat din păduri sau gunoiști, atunci acesta nu mai este atât de curat. În acest caz, procesul devine puțin mai complicat, deoarece materialul colectat trebuie spălat, sortat și abia apoi trimis pentru prelucrare. Problema constă în faptul că recipientele nu sunt create doar dintr-un tip de plastic, sticla în sine reprezintă un tip, dopul – altul, iar eticheta, de obicei, este realizată din alt tip de plastic, iar toate acestea trebuie separate unele de altele, deoarece fiecare tip este reciclat în felul său. Dacă acest lucru nu se face, atunci acest plastic nu poate fi folosit mai târziu. Toate acestea sunt procesate și fluxul este împărțit în două categorii, una dintre ele sunt granulele pentru producția de sticle. Acesta este considerat cel mai înalt nivel, deoarece acest material va putea intra din nou în contact cu produsele alimentare, așa că cerințele sunt foarte stricte, aproape ca într-o fabrică farmaceutică. Totul trebuie să fie curat și steril. Cealaltă categorie este folosită în construcții, în industria textilă și alte industrii care nu au legătură cu industria alimentară. PET Baltic se dezvoltă. În prezent construim o nouă uzină în Letonia, care va produce plastic pentru industria alimentară. Se numește RPET. Există o cerere foarte mare pentru aceste produse la moment, deoarece directiva UE recomandă ca în 2025 30% din sticle să fie fabricate din plastic reciclat. Giganții precum Coca-Cola, Pepsi, Danone au declarat că ei înșiși, în mod voluntar, vor implementa acest model în producție la nivelul de 50% sau mai mult. Cererea pentru acest material este foarte mare. Reciclarea plasticului este o industrie atractivă pentru că salvează mediul și aduce profit în același timp. Aceasta este o investiție foarte bună.

– Ce măsuri trebuie să întreprindă Moldova pentru a face progrese în sfera ecologiei și a protejării mediului?

– Dacă e să analizăm graficul emisiilor de CO2, atunci în Moldova totul pare stabil în comparație cu alte țări, adică nu este chiar atât de rău. Probabil că unul dintre factori este chiar nivelul economiei și dezvoltarea acesteia. Însă în domeniul deșeurilor în Moldova situația este destul de proastă. În țările baltice, de exemplu, jumătate din deșeuri sunt reciclate, în unele industrii chiar mai mult. Ei bine, în Moldova, aproximativ 10% din deșeuri sunt reciclate. Este un indicator foarte mic. Guvernul ar trebui să creeze condiții și să se gândească la incineratoare de gunoaie care pot produce și energie. Există două instalații de incinerare a deșeurilor în Lituania, acestea sunt deținute de stat. Vara, aceste centrale produc energie electrică, iar iarna căldură și electricitate. În present, energia este una dintre prioritățile de top în Moldova, așa că acest tip de investiție va rezolva simultan două probleme: veți avea mai puține deșeuri și veți obține energie. M-aș gândi serios la asta, pentru că astfel de proiecte de infrastructură ar atrage investitori. Dacă statul ar vrea să facă asta desinestătător, cred că organizațiile internaționale ar fi bucuroase să crediteze o astfel de inițiativă, pentru că astfel de proiecte sunt foarte bune pentru țară. Moldova începe integrarea în UE și toate țările au inițiative, una într-un sector, alta în altul, iar Moldova are șansa unică de a alege cele mai bune exemple din aceste 27 de țări UE. Iar statutul de candidat oferă multe lucruri pozitive, schimbul de experți și așa mai departe. Poate că trebuie să vă gândiți la sistemul de depozitare a deșeurilor, deoarece acesta funcționează foarte bine în toate țările. Dar, desigur, este necesar ca cetățenii să se implice în aceste procese, statul să susțină inițiativele, iar afacerile să investească în acest domeniu. Personal am cea mai mare încredere în inițiativele private. Statul realizează procesele îndelungat, la costuri mari, și nu este vorba doar despre Moldova, situația e la fel în orice țară. Există foarte puține exemple în care banii publici sunt cheltuiți în mod eficient. Părerea mea este că Moldova trebuie să înceapă de la educația copiilor, este necesar să le vorbim despre sortarea gunoiului de la grădiniță, și despre cât de rău afectează gunoiul și plasticul mediul ambiant. În paralel, guvernul ar trebui să pregătească un teren atractiv și fertil pentru ca investitorii străini să implementeze aceste proiecte în țara dumneavoastră.

www.invaldainvl.md

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Asociația obștească „Arena Civica”, care anterior i-a adus în Republica Moldova pe unii dintre cei mai cunoscuți jurnaliști militari din Ucraina, a realizat un documentar bazat pe mărturiile acestora. Filmul „Adevărul sub foc” povestește despre munca jurnaliștilor de război și scoate în evidență riscurile, pierderile și provocările cu care se confruntă cei care relatează realitatea din prima linie. Protagoniștii principali ai filmului sunt Roman Pahulici, Evghenii Maloletka și Andrei Țaplienko.

Filmul a fost realizat de „Arena Civica”, o asociație obștească din Republica Moldova. Potrivit asociației, „Adevărul sub foc” este un documentar despre curajul jurnaliștilor de război.

Protagoniștii principali ai filmului sunt: corespondentul proiectului „Donbas.Realii” al postului Radio Europa Liberă din Ucraina, Roman Pahulici; fotograful principal al agenției Associated Press, laureat al premiilor Pulitzer, World Press Photo of the Year și Oscar, Evghenii Maloletka; precum și jurnalistul ucrainean de război, laureat al premiului „Legenda Națională a Ucrainei”, Andrei Țaplienko.

„Pe linia frontului nu se află doar soldații, ci și jurnaliștii. În fiecare zi, riscându-și viața, corespondenții de război ucraineni și străini documentează ororile agresiunii ruse, demontând minciunile Kremlinului și oferind o voce celor care suferă din cauza războiului. Documentarul „Adevărul sub foc”, realizat de asociația civică Arena Civica, povestește despre munca jurnaliștilor de război care reflectă conflictul din Ucraina. Pe baza mărturiilor unor corespondenți cunoscuți — Andrei Țaplienko, Evghenii Maloletka și Roman Pahulici — filmul arată ce riscuri, pierderi și provocări înfruntă cei care redau realitatea războiului și luptă cu dezinformarea, chiar din linia întâi”, a comunicat realizatorul filmului.

„Până în 2014, când lucram în diverse zone de conflict: Afganistan, Macedonia, Irak, Coasta de Fildeș, Nepal și Columbia, eram convins că dreptul umanitar privind protecția jurnaliștilor funcționează, într-o măsură mai mare sau mai mică. Când mergeam în alte țări, aveam tricouri cu logo-ul și inscripția în engleză: ‘Don’t shoot, I’m a journalist’ (Nu trage, sunt jurnalist). Și chiar funcționa. Și în Afganistan, chiar   și în mediul talibanilor. Dar din 2014, în Crimeea și ulterior, protecția a încetat să mai funcționeze. În Ucraina, dreptul umanitar în ceea ce privește jurnaliștii este respectat doar de partea ucraineană”, a menționat Andrei Țaplienko, jurnalist al canalului „1+1” din Ucraina.

„Am înțeles mai târziu că ochirea jurnaliștilor este un gen de politică. Rușii, fie că erau ”omuleții verzi”, fie că erau separatiști, îi poți numi cum vrei, trăgeau în jurnaliști și justificau astfel: «Considerăm că este un război informațional, iar jurnaliștii sunt soldații acestui război informațional, deci, prin urmare, trebuie să-și asume și toate riscurile”, a mai spus Țaplienko.

Jurnalistul Radio Europa Liberă din Ucraina, Roman Pahulici, a fost ținta unui atac în timpul unor filmări în regiunea Donețk. Incidentul a avut loc în toamna anului 2024, când acesta se afla alături de colegul său, Pavel Holodov. „Aveam o filmare relativ sigură. Urma să filmăm operatorii FPV (First Person View) care foloseau termită. Este un amestec incendiar, probabil ați văzut, care cade peste păduri sau echipamente și ia foc instantaneu. Dar lucrurile nu au mers conform planului. La vreo 3–5 metri de noi a explodat un obuz rusesc. Am suferit o comoție și o traumă acustică, iar doi militari care erau aproape de noi au fost răniți ușor”, a comunicat Roman Pahulici.

Evghenii Maloletka a fost unul dintre puținii jurnaliști care au rămas în orașul asediat Mariupol, timp de 20 de zile. Materialele filmate atunci au fost incluse ulterior într-un documentar care a câștigat premiul Oscar. Dar acel film, își amintește fotoreporterul, putea să nu existe. „Am reușit să părăsim orașul pe 15 martie. Un polițist pe nume Vladimir, pe care l-am cunoscut lângă maternitate, ne-a propus să ne ia cu el. Ne-a scos pe toți trei, trecând de 15 puncte de control rusești. Au fost multe momente în care viața noastră a fost pe muchie de cuțit. Am avut, însă, norocul să scăpăm vii. Dar nu toți au reușit. În Mariupol mai lucra un jurnalist lituanian care nu a reușit să iasă. A fost împușcat la un punct rusesc de control. Cred că aceeași soartă o puteam avea și noi”, a povestit Evghenii Maloletka.

***

Menționăm că, la sfârșitul anului 2024, asociația obștească „Arena Civica” a lansat proiectul media „Reportaje de pe linia frontului”. Scopul proiectului a fost de a evidenția latura umană a războiului, prin poveștile celor care trăiesc și lucrează în epicentrul conflictelor. Protagoniști ai proiectului au fost jurnaliști militari din Ucraina – Roman Pahulici, Andrei Țaplienko și Evghenii Maloletka -, care s-au întâlnit cu publicul din trei orașe ale Republicii Moldova: Chișinău, Bălți și Cahul.

Proiectul s-a desfășurat în perioada octombrie 2024 – februarie 2025. NewsMaker a fost partener media al proiectului „Reportaje de pe linia frontului”, realizat de Arena Civica, și a realizat interviuri cu Evghenii Maloletka și Andrei Țaplienko.

În seara zilei de 30 mai, poliția a intervenit la Complexul Memorial „Eternitate” și într-un centru comercial de pe strada Dokuceaev, după ce a fost sesizată prin 112 cu privire la prezența unor obiecte explozive. Verificările au infirmat amenințarea, obiecte explozive nu au fost depistate. În continuare, autoritățile analizează mai multe ipoteze, una dintre ele fiind înscenarea și comunicarea intenționată a acestor cazuri pentru a perturba activitatea poliției și a crea panică în rândul cetățenilor.

În jurul orei 22:30, în seara zilei de 30 mai, Inspectoratul General al Poliției a anunțat că a fost sesizat, prin intermediul serviciului de urgență 112, despre plasarea concomitentă a unor obiecte explozive la Complexul Memorial „Eternitate” și într-un centru comercial de pe strada Dokuceaev.

În contextul alertei cu bombă de la Complexul Memorial „Eternitate”, Primăria Chișinău a menționat că oamenii legii au fost sesizați „după ce un bărbat ar fi amplasat sub un scaun o cutie cu material suspect”.

„Angajații Secției tehnico-explozivă a poliției au intervenit imediat. Ambele locații au fost verificate, conform protocoalelor, nefiind identificate obiecte explozive sau care prezintă risc pentru cetățeni”, au comunicat reprezentanții Inspectoratului General al Poliției.

Instituția a adăugat că se examinează mai multe versiuni în baza materialelor acumulate. „Una dintre ele fiind înscenarea și comunicarea intenționată a acestor cazuri pentru a debusola și a perturba activitatea organelor de drept, dar și a crea panică în rândul cetățenilor. Colegii noștri documentează ambele cazuri, iar persoanele vinovate urmează să fie identificate și pedepsite conform legii”, au adăugat reprezentanții Inspectoratului.

Primăria Municipiului Chișinău
NewsMaker

Potrivit legislației, persoanele care efectuează apeluri false riscă o amendă cuprinsă între 27.500 și 42.500 de lei, muncă neremunerată în folosul comunității între 180 și 240 de ore sau până la doi ani de închisoare.

Agricultură

Producătorii agricoli cer declararea stării de urgență în agricultură din cauza înghețurilor târzii de primăvară și a grindinei, care au distrus până la 100% din recolta de fructe.

Potrivit estimărilor asociației Moldova Fruct, pentru refacerea livezilor afectate sunt necesare investiții de circa 835 de milioane de lei, ceea ce pune în pericol viabilitatea producătorilor și exportul. Într-o scrisoare adresată premierului și ministrului Agriculturii, agricultorii solicită evaluarea pagubelor, crearea unui fond de compensații și simplificarea procedurilor fiscale.

Guvernul a răspuns că va acorda ajutor fermierilor doar după evaluarea pagubelor cauzate de înghețurile de primăvară.


Demisia judecătorilor

Alți zece judecători și-au depus cererile de demisie. Acestea vor fi examinate de Consiliul Superior al Magistraturii. În luna mai, alți 20 de judecători ai Curții de Apel Chișinău au părăsit sistemul judecătoresc. Iar de la începutul Vetting-ului, aproximativ 140 dintre cei 450–500 de judecători au plecat din sistem, a menționat președintele Parlamentului, Igor Grosu, exprimându-și speranța că cei plecați vor fi înlocuiți de «forțe noi, tinere».

Între timp, deputatul PAS Vasile Grădinaru, care a fost recent copleșit de emoții în cadrul unei ședințe a Parlamentului, a povestit că visează să devină judecător și speră în continuare să-și schimbe cariera.


Ceban vs PAS

Primarul Chișinăului, Ion Ceban, a acuzat PAS că își «maschează campania electorală» sub sloganul Moldova poate, folosind un program guvernamental finanțat cu 5 milioane de lei din buget.

«Guvernarea a atârnat deja bannere cu slogane și promisiuni în toată țara, în timp ce licitația pentru implementarea programului nici nu s-a încheiat», a scris Ceban. El a declarat că ziarele electorale au fost distribuite înainte de finalizarea licitației și că în acestea sunt prezentate proiecte realizate de primăria Chișinău, cu care guvernarea se laudă.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a numit acuzațiile lui Ceban «un circ», subliniind că «Moldova poate, dar primarul — nu».


De la Biroul de Reintegrare — în Turcia și SUA

Vicepremierul pentru Reintegrare, Oleg Serebrian, va deveni ambasador al Moldovei în Turcia. Candidatura sa a fost aprobată de comisia parlamentară de profil. El a numit această numire o «revenire» în Ministerul de Externe și a menționat că, în cei trei ani și jumătate în actuala funcție, a reușit «să mențină stabilitatea» și «să evite provocările». Cine va prelua funcția sa în Guvern nu se știe deocamdată.

Actualul ambasador în Turcia și fost vicepremier pentru Reintegrare, Vladislav Kulminski, va deveni ambasadorul Moldovei în SUA. Și candidatura acestuia a fost aprobată de aceeași comisie parlamentară.


Guțul: înghețarea activelor

Autoritățile au înghețat activele bașcanei Găgăuziei, Evghenia Guțul, și ale altor patru persoane asociate cu Ilan Șor. Măsura a fost luată în baza sancțiunilor internaționale. Decizia privind înghețarea poate fi contestată în termen de 30 de zile.

Procesul de judecată în cazul bașcanei Găgăuziei, Evghenia Guțul, se apropie de final. Probele au fost prezentate, inculpații au fost audiați, iar verdictul urmează să fie pronunțat în curând.

Din acest motiv, NM a decis să adune toate informațiile despre acest caz și să le prezinte într-un nou episod din NM_explains it all — «Guțul a fost la Moscova „la plimbare“? Pentru ce este de fapt judecată bașcana Găgăuziei?»


Imobiliare: prețurile

Prețurile la locuințele din Chișinău continuă să crească, și tot mai accelerat: doar în primul trimestru al acestui an, ele au crescut cu 18%. NM a analizat cauzele acestei evoluții și dacă există premise pentru o scumpire în continuare a apartamentelor.


Ziua orașului la Bălți: pe banii cui?

Pentru organizarea a două concerte dedicate Zilei orașului Bălți s-au cheltuit aproximativ 840 de mii de lei, dintre care în jur de 200 de mii au fost alocați de către primărie, iar restul — de sponsori. Potrivit primarului Alexandr Petkov, chiria scenei și onorariile artiștilor au fost achitate de fostul primar și lider al «Partidului Nostru», Renato Usatîi.

La concerte, pe lângă interpreții moldoveni, au participat formația Boney M și Valerii Meladze.


Test în loc de BAC

Începând cu 2026, absolvenții liceelor cu predare în limba rusă vor putea înlocui examenul de bacalaureat la limba română cu un test standardizat de tip TOEFL, Cambridge sau IELTS și vor primi nota «10» din oficiu.

Potrivit ministrului Educației, Dan Perciun, în Republica Moldova va fi introdusă o nouă metodologie de evaluare a cunoștințelor de limba română, conform sistemului european comun de referință.


Permise de conducere: cine va rămâne fără ele?

Agenția Servicii Publice a anulat sute de permise de conducere după ce a verificat înregistrările video ale examenelor practice și a descoperit cazuri în care examinatorii au ignorat greșelile și au dat calificativul «admis» în ciuda unor abateri grave. Șoferii în cauză au fost chemați pentru explicații.


Podcast științific NM

De ce unele familii renunță la mașini, cum arată câinele ideal pentru britanici, cum influențează odihna ascensiunea în carieră și pot oare condimentele să ne ajute să mâncăm mai puțin. Despre aceste și alte subiecte din știință și tehnologie — în noul episod al podcastului NewsMaker «Cum ți se pare asta?».

Autoritățile vor acorda ajutor producătorilor de fructe după evaluarea pagubelor cauzate de înghețurile de primăvară. Anunțul a fost făcut de purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, comentând solicitarea asociației Moldova Fruct, care a cerut declararea stării de calamitate națională în agricultură până la 31 mai.

„Deciziile vin după evaluarea pagubelor. Avem nevoie de date clare din teren. În prezent, este în desfășurare procesul de evaluare a pagubelor cauzate de înghețurile din primăvară. Evaluarea pagubelor o fac comisiile locale din direcțiile agricole raionale, la solicitarea agricultorilor. Până acum, autoritățile încă așteaptă rapoartele complete de la Direcțiile agricole subordonate Consiliilor raionale. Când vom primi toate cifrele sistematizate la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, vom decide măsurile necesare”, a declarat Daniel Vodă, într-un comentariu pentru NewsMaker.

Amintim că Asociația Moldova Fruct a solicitat Guvernului ca, până la 31 mai, să declare stare de calamitate națională de primăvară în agricultură și să aplice „măsuri urgente de sprijin” pentru producătorii de fructe afectați de înghețuri și grindină. Potrivit Asociației, temperaturile scăzute din luna aprilie și ploile cu grindină din luna mai „au compromis până la 100% din recoltă în unele regiuni ale țării”.

Unul dintre balcoanele căminului studențesc nr. 6 al Universității Tehnice a Moldovei, din sectorul Botanica al Capitalei, s-a prăbușit vineri, 30 mai. Rectorul instituției, Viorel Bostan, a declarat că nicio persoană nu a avut de suferit, iar o inspecție tehnică urmează să stabilească circumstanțele incidentului.

Viorel Bostan a declarat pentru Radio Moldova că incidentul a implicat desprinderea unei balustrade de la balcon, care a căzut la sol. Potrivit acestuia, nu existau semne care să prevadă riscul prăbușirii.

„Deocamdată nu cunoaștem multe detalii. Au plecat colegii la cămin, fac o analiză. S-a rupt o balustradă de la un balcon, a căzut jos. Zona a fost securizată, urmează mâine, pe parcursul zilei, să fie inspectate toate balcoanele. Nu erau semne aparente că ar putea să cadă acea balustradă. Să vedem, a căzut singură sau cineva a împins-o, oricum noi vom face o inspecție”, a declarat rectorul.

Potrivit acestuia, începând de săptămâna viitoare, vor fi analizate măsurile necesare „ca să nu se mai repete” incidentul.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: