iz.ru

Stare de urgență în regiunea rusă Kursk, pe fundalul ofensivei ucrainene: au fost raportate 5 decese și 31 persoane rănite 

Rusia a raportat despre 31 de persoane rănite și 5 decese în regiunea Kursk. Se întâmplă după ce armata Ucrainei a intrat pe 6 august pe teritoriul Federației Ruse, în apropierea orașului Sudja a regiunii Kursk. Potrivit Meduza, armata ucraineană a capturat un punct de control, a luat prizonieri mai mulți polițiști de frontieră și, totodată, sub controlul armatei a ajuns stația de măsurare a gazelor „Sudja”, prin care gazul rusesc este furnizat în Europa. Reprezentanții Vestmoldtransgaz au comunicat pentru NewsMaker dacă livrările de gaze către Republica Moldova sunt amenințate. 

Armata Ucrainei a intrat pe teritoriul Rusiei

Pe 6 august 2024, armata Ucrainei a intrat pe teritoriul Rusiei, în apropierea orașului Sudja a regiunii Kursk, relatează Meduza. Până în seara zilei de 7 august, armata a capturat punctul de control „Sudja” de la granița regiunii ucrainene Sumî și regiunii rusești Kursk. Totodată, câteva zeci de polițiști de frontieră ruși au fost luați prizonieri. La fel, sub controlul armatei ucrainene a ajuns stația de măsurare a gazelor „Sudja”, prin care gazul rusesc este furnizat în Europa prin teritoriul Ucrainei. 

Forțele armate ale Ucrainei au preluat parțial controlul asupra Sudja, intrând în oraș din partea de vest, a scris în seara zilei de 7 august canalul de Telegram „Rîbari”, apropiat Forțelor Armate Ruse. La sud de Sudja, armata ucraineană a capturat satele din Kursk, Gornal, Guevo și Kurilovka, la nord – Leonidovo și Liubimovka. 

Morți și răniți la Kursk

Ministerul rus al Sănătății a raportat că, în urma bombardamentelor din regiunea Kursk, 31 de persoane au suferit răni, printre care 6 copii. Totodată au fost anunțate 5 decese, printre care un medic și un șofer de pe ambulanță. „Vajnîe istorii” a aflat că printre morți este și o tânără de 24 de ani însărcinată, care încerca să părăsească orașul împreună cu soțul ei și fiul de doi ani. O altă persoană care a decedat este un tânăr de 28 de ani, care se deplasa spre Kurilovka pentru a-și lua de acolo mama. O altă victimă a murit în timp ce era evacuată de pe teritoriul unei mănăstiri, în acest timp a nimerit sub foc.

Z-bloggerii”, care susțin războiul Rusiei împotriva Ucrainei, au anunțat că ar fi murit și un corespondent militar, Evghenii Podubnîi, care a venit la Kursk pentru a relata despre lupte.

Actualizare: Ulterior, aceeași bloggeri și-au dezmințit propriile declarații cu privire la Evghenii Podubnîi. Potrivit Agentstvo, Podubnîi a fost dus la spital în stare gravă.

Reacția lui Putin și acțiunile autorităților ruse

Pe 7 august, președintele rus Vladimir Putin a întrunit ședința Consiliului de Securitate. El a numit acțiunile de la Kursk drept o „provocare a regimului de la Kiev”. De cealaltă parte, șeful Statului Major al Rusiei Valerii Gherasimov i-a spus că avansarea armatei ucrainene a fost „oprită”, relatează BBC. Gherasimov a mai promis că „operațiunea va fi finalizată prin înfrângerea inamicului și ieșirea la granița de stat a Federației Ruse”.

Între timp, potrivit guvernatorului interimar Aleksei Smirnov, în regiunea Kursk a fost introdusă stare de urgență. Totodată s-a anunțat că persoanele care au avut de suferit vor primi bani.

Ministerul rus de Finanțe urmează să aloce bani pentru relocarea oamenilor din Kursk. Potrivit „Vajnîe istorii”, oamenii deja părăsesc zona pe cont propriu.

Reacția internațională 

Pe fundalul capturării de către armata ucraineană a stației de măsurare a gazelor „Sudja”, prețul gazului în Europa a crescut cu 5% și s-a ridicat la 442,45 USD per 1 mie de metri cubi. 

Statele Unite au declarat că sunt în contact cu Ucraina în ceea ce privește operațiunea din regiunea Kursk.

„Decizia privind modul în care se comportă Ucraina este o decizie pe care însăși o ia Ucraina”, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Matthew Miller.

Livrările de gaze către Moldova, amenințate?

Moldova nu are probleme cu aprovizionarea cu gaze către Transnistria din cauza operațiunilor militare din regiunea Kursk din Rusia. Informația a fost confirmată pentru NewsMaker de Vestmoldtransgaz, operatorul rețelelor moldovenești de transport al gazelor. 


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

De peste hotare, dar cu impact acasă: cum diaspora a influențat istoria alegerilor

În ultimul deceniu, diaspora moldovenească a demonstrat că poate influența decisiv cursul politic al Republicii Moldova. Fiecare scrutin a adus recorduri de prezență și momente-cheie. Pe 28 septembrie 2025, povestea merge mai departe, cu o organizare fără precedent a secțiilor de votare peste hotare. 

Evoluția numărului de secții arată clar creșterea implicării: 

2016: aproximativ 100 de secții de votare; 

2019 (parlamentare): 125 de secții; 

2020 (prezidențiale): 139 de secții; 

2021 (parlamentare anticipate): 150 de secții, în circa 36 de țări; 

2024 (prezidențiale): 234 de secții și un record istoric de aproape 330000 de alegători; – 2025 (parlamentare): 301 secții de votare, în 41 de state. 

Pentru acest scrutin, Comisia Electorală Centrală a extins și votul prin corespondență, disponibil în 10 țări: Australia, Canada, Coreea de Sud, Finlanda, Islanda, Japonia, Norvegia, Noua Zeelandă, SUA și Suedia. Cele mai mari comunități de alegători rămân concentrate în Italia, Germania, Franța, Marea Britanie și România. 

Dincolo de cifre, experiența ultimilor ani arată că diaspora votează nu doar din dor de casă, ci și din responsabilitate pentru viitor. Determinarea comunităților de peste hotare, solidaritatea lor și noile forme de participare au transformat prezența la urne dintr-un fenomen sporadic într-o adevărată forță colectivă. Astăzi, diaspora nu mai este doar un observator la evenimentele din țară. Este un actor central, o voce unită care poate influența decisiv soarta alegerilor. Pe 28 septembrie, fiecare vot din diasporă poate continua să scrie această istorie.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: