În mod obișnuit, cursul de schimb al leului moldovenesc fluctuează ușor pe parcursul anului, uneori în scădere, alteori în creștere. Dar de două ori în istoria Moldovei cursul leului s-a prăbușit brusc. NM, în baza răspunsurilor Băncii Naționale a Moldovei (BNM) la solicitarea noastră, vă povestește cum a fost introdusă moneda națională, cum este stabilit cursul leului, ce determină fluctuațiile acestuia și când autoritatea de reglementare poate intra în „jocul valutar”.
Cum stabilește Banca Națională a Moldovei cursul de schimb al leului
De fapt, Banca Națională nu stabilește atât cursul leului, cât îl determină în baza datelor din tranzacțiile băncilor comerciale. Pentru determinarea cursului de schimb, BNM calculează valoarea medie a leului pe baza datelor din tranzacțiile interbancare și intrabancare de cumpărare și vânzare a valutei.
După cum menționează Banca Națională, determinarea cursului leului este influențată doar de tranzacțiile fără numerar ale clienților băncii în valoare de peste 10 mii USD. „Banca [comercială] stabilește cursul de schimb [pentru clienți] în baza ofertei și a cererii clienților săi, volumul poziției valutare deschise, așteptări și alți factori care pot afecta cursul de schimb”, a raportat BNM.
Oferta și cererea pentru valută pot depinde de mulți factori. De exemplu, de dinamica exporturilor și importurilor, volumul remitențelor de la migranții moldoveni, plăți pentru resurse energetice etc.
Cursul de schimb în numerar în bănci sau case de schimb valutar nu afectează în niciun fel cursul de schimb stabilit de Banca Națională. BNM a remarcat că băncile și schimburile valutare stabilesc un curs fix de de două ori pe zi și nu reflectă în niciun caz dinamica instantanee din timpul zilei.
Cu alte cuvinte, rata de vânzare/cumpărare a monedei în numerar în bănci este flexibilă și depinde de cerere, ofertă și alți factori. Banca Națională calculează cursul mediu de schimb pe baza tranzacțiilor care au loc pe piață. Totodată, cursul de schimb nu este afectat în niciun fel de tranzacțiile în bănci și case de schimb, chiar dacă vorbim de sume foarte mari.
Apropo, Banca Națională determină doar cursul leului moldovenesc față de dolarul american. Banca Națională calculează cursurile altor valute pe baza cotațiilor internaționale ale cross-cursului cu dolarul american de la ora 14.00 ora Chișinăului.
Pe site-ul BNM, la ora 16:00, ora Chișinăului, sunt publicate informații despre cursul de schimb pentru ziua următoare.
De ce factori este influențat cursul leului pe termen scurt și lung
Există mai mulți factori care influențează cursul de schimb al leului. Pe termen scurt, aceștia sunt:
- Raportul cerere/ofertă al dolarului american pe piața locală și cotațiile valutare pe piețele externe.
- Factori sezonieri (de exemplu, taxe pentru importul resurselor energetice: în perioada rece a anului, cererea de valută de la importatorii de energie de obicei crește, ceea ce duce la o depreciere a leului moldovenesc în raport cu alte valute).
- Intervențiile Băncii Naționale pe piața valutară (cumpărarea și vânzarea de valută), precum și politicile Băncii Naționale referitoare la excesul de lichidități pe piață (de exemplu, modificări ale ratei de bază pentru operațiunile de politică monetară de bază, precum și modificări ale nivelului rezervelor obligatorii stabilite pentru băncile comerciale).
- Factori politici, geopolitici, psihologici (informații despre cursurile de schimb de pe alte piețe sau despre modificările interne ale prețurilor care pot provoca panică și creșterea cererii de valută), situații de urgență (de exemplu, embargouri care pot duce la dezechilibre comerciale, crize energetice etc.).
- Flux extern de bani, de exemplu, asistență externă pentru împrumuturi de afaceri, transferuri din străinătate.
După cum au menționat reprezentanții Băncii Naționale, încasările de bani din străinătate, care sunt convertite în lei și utilizate pentru consumul intern, contribuie la întărirea leului. O întărire moderată a leului, la rândul ei, reduce presiunea inflaționistă și favorizează importurile și deservirea datoriei publice externe. Dar întărirea puternică a leului are un impact negativ asupra exportatorilor și duce la un dezechilibru comercial pentru Moldova.
Pe termen lung, următorii factori influențează cursul leului:
- Factori economici de producție, factori politici, sociali.
- Factori monetari (ratele dobânzilor la depozite și împrumuturi).
- Inflația, care poate duce la o scădere a puterii de cumpărare a monedei naționale.
- Factori politici, geopolitici, sociali, psihologici ai economiei mondiale, crize financiare.
- Factori externi: raportul dintre cerere și ofertă pe piața mondială pentru valutele tranzacționate și puterea de cumpărare a valutelor țărilor participante la operațiuni comerciale; Fluxurile de capital; starea balanței de plăți a țării. De exemplu, în cazul Moldovei, un deficit comercial (în Moldova, importurile depășesc întotdeauna exporturile) înseamnă acoperirea incompletă a importurilor și nevoia de valută străină suplimentară pentru achiziționarea mărfurilor importate. Acest lucru duce la o creștere a cererii pentru aceasta și determină o depreciere a monedei naționale. De asemenea, lipsa valutei limitează importul de materiale necesare dezvoltării sectorului de producere, ceea ce afectează negativ economia națională.
Cum influențează Banca Națională cursul leului?
După cum s-a menționat mai sus, cursul de schimb depinde de cerere și ofertă. Banca Naţională nu este implicată în stabilirea sau menţinerea cursului de schimb al leului. Sarcina Băncii Naționale este de a încetini volatilitatea monedei naționale. Cu alte cuvinte, să nu permită leului să se deprecieze sau să se întărească prea puternic.
Pentru a preveni un dezechilibru al cererii și ofertei de valută și, în consecință, a fluctuațiilor bruște ale cursului de schimb, Banca Națională poate efectua intervenții valutare: cumpără și vinde valută în scopul echilibrării pieței.
Întrebată de NM ce anume servește ca semnal pentru intervenția Băncii Naționale, BNM nu a răspuns direct. „Există mulți factori care pot indica un dezechilibru și sunt analizați în complex. Banca Națională analizează în permanență acești factori și intervine pe piața valutară cu măsurile și instrumentele necesare doar pentru a reduce volatilitatea cursului leului”, au anunțat reprezentanții Băncii Naționale.
Cum s-a schimbat cursul de schimb al leului moldovenesc din 1993?
Până în 1992, în Moldova era folosită rubla sovietică. Și în iunie 1992, în Moldova, în paralel cu rubla, a fost pus în circulație cuponul moldovenesc. Cursul de schimb a fost de 1 rublă sovietică – 1 cupon moldovenesc. După cum a scris mai devreme Centrul pentru Cercetare Strategică și Reforme, rata cuponului la dolarul american a fost aceeași cu cea a rublei și a fost stabilită de Rusia.
Pe 9 august 1993, cursul monedei naționale a început să fie stabilit de Banca Națională. Iar pe 29 noiembrie 1993 a apărut leul moldovenesc. La acea vreme, 1 leu moldovenesc era egal cu 1000 de cupoane, iar Banca Națională stabilea cursul leului pe baza cursului cuponului.
Potrivit datelor din surse deschise, cursul leului a fost inițial de 3,85 lei pentru un dolar. Până la începutul anului 1994, leul se întărise la aproximativ 3,6 lei pentru un dolar.
De ce cursul leului s-a prăbușit brusc de două ori?
Defolt anul 1998
Prima dată leul s-a prăbușit la sfârșitul anilor 1990. În mai 1998, cursul dolarului SUA era de aproape 4,7 lei pentru un dolar, la sfârșitul anului – 9,7 lei pentru un dolar, iar la sfârşitul anului 1999 depășea 12 lei pentru un dolar. Leul s-a prăbușit pentru a doua oară la începutul anului 2015: în august 2014, cursul dolarului american era de aproape 13,7 lei pentru un dolar, la începutul lui 2015 – 20,99 lei pentru un dolar. Până în 2018, leul s-a întărit la 16,4 lei pentru un dolar.
Explicând prima prăbușire a leului, Banca Națională a amintit că în 1997-1998, pe fondul creșterii nivelului datoriilor în țările asiatice, în multe regiuni ale lumii au avut loc o serie de crize financiare. În Moldova, criza din septembrie-noiembrie 1998 a fost asociată cu criza din Rusia din august 1998. În Rusia, criza a fost provocată de scăderea prețurilor pentru benzină, gaz și metal.
„Fiind dependentă de exportul acestor produse în proporție de 80%, economia rusă a acumulat un mare dezechilibru macroeconomic, la care s-au adăugat costurile războiului din Cecenia, precum și un deficit fiscal semnificativ. Toate acestea au dus la faptul că autoritățile ruse au depreciat în mod semnificativ rubla și au restructurat datoria națională. Având în vedere dependența economiei moldovenești de Rusia și țările CSI la acea vreme, răspândirea crizei rusești în regiune a avut un efect imediat în Moldova, provocând o scădere semnificativă a veniturilor din export și a ieșirii de capital”, a explicat Banca Națională.
BNM a amintit că primele consecințe ale crizei s-au simțit deja în august 1998, când au înregistrat un deficit valutar, o balanță comercială negativă și o deteriorare rapidă a balanței de plăți a Republicii Moldova.
Furtul miliardului
A doua prăbușire a leului a avut loc acum aproximativ zece ani. Așadar, în august 2014, cursul dolarului american era de aproape 13,7 lei pentru un dolar, în ianuarie 2015 – aproximativ 16 lei pentru un dolar, iar în februarie 2015, cursul a atins maximul istoric de 20,99 lei pentru un dolar.
Prăbușirea leului în 2015, după cum a menționat Banca Națională, a avut mai multe motive „externe și interne”. În special, „un dezechilibru între cerere și ofertă pe piața valutară internă a fost observat la sfârșitul celui de-al patrulea trimestru al anului 2014”. Motivele lipsei de valută, potrivit BNM, au fost „pe de o parte, scăderea volumului remitențelor migranților”, iar „pe de altă parte, factori externi care au afectat negativ cursul de schimb al monedei naționale”. Astfel de factori sunt asociați de BNM cu embargoul rusesc la produsele moldovenești și deprecierea rublei rusești, care a afectat negativ remitențele migranților.
Totodată, Banca Naţională subliniază situaţia nefavorabilă din sectorul bancar (furtul a unui miliard) a dus la falimentul a trei bănci. Iar situația socio-economică vulnerabilă a redus semnificativ finanțarea externă, ceea ce a pus presiune asupra cursului de schimb: „Panica de pe piața internă din primele luni ale anului 2015 pe fondul situației din sectorul bancar a dus la creșterea cererii de valută străină”.
Banca Națională a mai remarcat că pentru a îmbunătăți situația, BNM a efectuat intervenții pe piața valutară: a vândut valută pentru a satisface cererea crescută și a încetini scăderea leului.
Siguranța unei valute chiar trebuie să fie întărită de aur sau de alte rezerve?
Nu chiar. Moldova are un curs de schimb flotant bazat pe cerere și ofertă. „Acest regim de curs valutar este potrivit pentru o economie mică și deschisă, deoarece asigură independența politicii monetare și stabilizarea economică prin mecanismul cursului de schimb, în timp ce este posibilă atenuarea fluctuațiilor excesive ale cursului de schimb”, a explicat Banca Națională.
BNM a mai precizat că mecanismul cursului de schimb flotant nu trebuie să fie „acoperit” de rezerve internaționale. „Semnificația lor este mai importantă pentru o bancă centrală care implementează un regim de curs valutar fix. Totuși, în ambele cazuri, moneda națională joacă doar un rol parțial în determinarea nivelului suficient al rezervelor internaționale pe care statul ar trebui să le mențină”, a spus BNM.
Și au adăugat că rezervele internaționale sunt menite să mențină stabilitatea macrofinanciară a țării, sunt utilizate pentru a servi datoria publică externă, precum și pentru a face față șocurilor neprevăzute, contribuind la menținerea încrederii în moneda națională și în economie în ansamblu.
Banca Națională a MoldoveiAcum, în Moldova, după cum a subliniat BNM, există un nivel ridicat de conformitate cu rezervele internaționale (indicatorul FMI care arată câte rezerve ar trebui să aibă o țară). „Acest lucru indică rezistența economiei noastre la situații de criză și este un semnal pozitiv pentru investitorii străini și creditorii externi”, a concluzionat Banca Națională.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!