Tendința culinară populară a cucerit și Moldova. Echipa Sweetland a lansat o versiune proprie a „ciocolatei Dubai”. Câteva cuvinte despre această tendință.
Se spune că rețeta pentru „ciocolata Dubai” în forma în care există acum a fost dezvoltată de ciocolatiera Sarah Hamoud din Dubai. Ea a combinat ingrediente tradiționale arabe cu tehnici moderne de patiserie. Așa a rezultat un baton de ciocolată cu o umplutură crocantă neobișnuită — pastă de fistic și aluat de kataifi.
Videoclipul despre acest baton a adunat instantaneu 60 de milioane de vizualizări pe TikTok, iar desertul a devenit o adevărată senzație. Milioane de utilizatori filmează recenzii ale batoanelor de ciocolată și le postează pe rețelele sociale.
Ciocolata Dubai se remarcă prin combinația ingenioasă de ingrediente care aduc împreună tradițiile orientale și rafinamentul culinar modern. Umplutura crocantă de kataifi (un aluat subțire și crocant folosit frecvent în deserturile orientale) și crema bogată de fistic sunt învelite într-un strat generos de ciocolată fină. Această îmbinare de arome și texturi formează un desert bogat, dulce și plin de surprize.
Gustul acestui desert este perfect echilibrat: ciocolata dulce și cremoasă este completată de fisticul ușor sărat, iar kataiful adaugă un element crocant care intensifică experiența gustativă.
Astăzi, „ciocolata Dubai” este produsă nu numai în Dubai, ci și în toată lumea. Moldova nu a făcut excepție. Pentru prima dată în Moldova, „ciocolata Dubai” a fost lansată de echipa Sweetland pe 1 octombrie 2024. Echipa Sweetland a lansat versiunea proprie a „ciocolatei Dubai” sub forma unei linii care cuprinde trei tipuri de batoane.
Pentru producere, echipa Sweetland utilizează materii prime belgiene de la Callebaut. Toate batoanele sunt create manual, fiecare dintre ele fiind unic, iar cantitatea lor este strict limitată.
Baton „Dubai” clasic cu fistic. Este o ciocolată delicată cu lapte și umplutură. În interior se află pastă de fistic cu bucățele de fistic ales și fibre de aluat de kataifi tocate mărunt.
Baton „Dubai” cu arahide. Ciocolată neagră premium (54%) cu umplutură de arahide și fulgi crocanți din napolitane subțiri.
Baton „Dubai” cu caramel moale. Ciocolată neagră premium (54%) umplută cu caramel sărat și fibre de aluat kataifi tocate fin.
„Ciocolata Dubai” fabricată în Moldova poate fi achiziționată de la ciocolateria Sweetland.
Adresa: Chișinău, str. Columna 170 (Tracom).
De asemenea, o puteți comanda pe site-ul cu livrare în Chișinău: sweetland.md
Premierul Vasile Tofan le-a mulțumit medicilor de la Spitalul Clinic Municipal „Sfânta Treime” pentru că i-au salvat tatăl „de trei ori”. „Sunt în fața oamenilor care fac minuni”, a declarat șeful Cabinetului de miniștri pe 4 septembrie, la aniversarea dedicată celor 50 de activitate a instituției medicale.
„E o mare onoare să fiu aici, pentru că sunt în fața oamenilor care fac miracole. O spun cu puțină emoție, dar o spun cu toată sinceritatea, Voi, acest spital sunteți cei care mi-au salvat tatăl de trei ori. Tatăl meu nu e pacient responsabil. De trei ori a nimerit cu aceiași condiții. Este fumător. De trei ore a fost intubat. De trei ori a fost indus în comă, de trei ori a fost adus de pe cealaltă lume. Am stat mult timp acolo, jos, la secția de terapie intensivă. Am retrăit, cum spunem noi moldovenii, o să iasă, nu o să iasă. Eram foarte supărat pe el, că a ajuns acolo și pe cât de supărat eram pe el, pe atât de recunoscător și pe atât de încântat, trebuie să spun, eram de miracolul care l-au făcut medicii de aici, de trei ori la rând. Și vă mulțumesc pentru asta”, a declarat premierul Vasile Tofan.
Nu este prima dată când Vasile Tofan vorbește public despre cazul tatălui său. Pe 5 august, la scurt timp după învestirea în funcție, acesta a povestit despre experiența familiei sale în cadrul unei ședințe a Guvernului, când prezenta conceptul reformei fiscale și argumenta necesitatea majorării accizelor la țigări.
„Fumatul trebuie să fie taxat mai mult în Moldova. O spun ca fiu al unui tată fumător, pe care de trei ori l-am scos din comă. Este o tragedie pentru multe familii, dar este și un act de responsabilitate fiscală”, declara atunci Vasile Tofan. Detalii – AICI.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Mai multe organizații neguvernamentale și mișcări care militează pentru drepturile femeilor au organizat vineri, 4 septembrie, la Ministerul Afacerilor Interne, un protest față de violența împotriva femeilor, după crima de la Măgdăcești. Un grup de reprezentante ale organizatorilor manifestației au discutat cu ministra Daniella Misail-Nichitin și au cerut demisia mai multor angajați ai poliției în legătură cu cazul de la Măgădăcești.
Zeci de persoane au protestat în fața sediului Ministerului Afacerilor Interne față de violența împotriva femeilor.
Participanții au afișat pancarte cu mesaje precum „Violența nu are justificare”, „Vreau să aplaud justiția, nu abuzul” și „Țară mică – inimă mică”. De asemenea, aceștia au scandat „Statul tace, femeile mor”, „Pentru una, pentru toate”, „Rușine agresorilor” și „Vrem justiție, vrem dreptate”.
În timpul manifestației, mai multe reprezentante ale organizatorilor protestului au avut o discuție cu ministra de Interne, Daniella Misail-Nichitin, în interiorul instituției.
Ulterior, avocata Doina Ioana Străisteanu, aflată printre persoanele care au luat parte la discuție, a anunțat că delegația a solicitat „necondiționat” ministrei demisiile a patru persoane în contextul crimei de la Măgdăcești: a șefului Inspectoratului de Poliție Criuleni și a adjunctului său, a șefului de sector și a inspectorului de sector.
„De asemenea, ministra ne-a asigurat că sunt mai multe grupuri de lucruri, se revizuiesc mai multe regulamente ce vizează atât modul în care se evaluează riscurile violenței în familie, dar și modul în care sunt executate aceste ordonanțe. (…) Totodată, s-a asigurat că Academia de Poliție „Ștefan cel Mare” are un curriculum și acolo există prevederi și instrucțiuni, ei sunt educați să lucreze eficient. Noi le-am cerut să nu tărăgăneze, să facă aceste adaptări cât mai curând posibil. Ce va fi, deja vom vedea cu toții”, a adăugat Străisteanu.
La rândul său, MAI a precizat într-un comunicat că au fost discutate inclusiv cele cinci măsuri de urgență propuse de prim-ministrul Vasile Tofan.
„Înțelegem gravitatea situației și necesitatea unor acțiuni concrete, astfel încât femeile aflate în situații de risc să beneficieze de protecție reală și de o intervenție rapidă din partea autorităților”, a adăugat instituția.
Audieri în Parlament
Tot pe 4 septembrie, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a anunțat că Platforma Femeilor Deputate va organiza audieri publice cu privire la cazul de la Măgdăcești. Vor fi chemați reprezentanții mai multor instituții de stat relevante, inclusiv Ministerul Justiției, MAI și procuratura.
***
Amintim că, pe 31 august, o femeie de 42 de ani și soțul său, în vârstă de 47 de ani, au fost găsiți morți la Măgdăcești, raionul Criuleni. Potrivit informațiilor preliminare, bărbatul ar fi mers la domiciliul comun, deși avea interdicția de a se apropia de soția sa în baza unei ordonanțe de protecție, și ar fi împușcat mortal femeia, după care și-ar fi luat viața cu aceeași armă. În urma tragediei, trei copii au rămas orfani, dintre care doi sunt minori.
Inspectoratul Național de Probațiune a anunțat, pe 1 septembrie, că a inițiat o anchetă internă pentru a verifica modul în care a fost monitorizat bărbatul și dacă au fost respectate procedurile și obligațiile privind supravegherea electronică. În aceeași zi, Procuratura Generală a anunțat că a inițiat un proces penal pentru a stabili, între altele, cum a fost posibil ca bărbatul să se apropie de victimă, în pofida ordonanței de protecție emise pe numele său.
Pe 3 septembrie, premierul Vasile Tofan a anunțat că Guvernul va introduce cinci măsuri „urgente” pentru consolidarea protecției victimelor violenței domestice. Este vorba despre:
consemn la frontieră pentru agresorii monitorizați electronic;
accesul poliției la platforma de monitorizare electronică;
înăsprirea sancțiunilor pentru încălcarea ordinului de restricție;
mai multe resurse pentru monitorizarea electronică;
Personalul de la Aeroportul Internațional „Eugen Doga” – Chișinău va fi suplimentat în perioada 7–17 septembrie, când autoritățile estimează o creștere a numărului de pasageri și aeronave, în contextul tranzitului pelerinilor hasidici. Călătorii sunt îndemnați să-și planifice din timp deplasările, ținând cont și de posibila aglomerare a drumurilor spre aeroport.
Potrivit Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, angajați suplimentari vor fi repartizați în zonele cu un flux sporit de pasageri. Organizarea controlului de frontieră va fi adaptată în funcție de situație, în limita infrastructurii disponibile, pentru a reduce timpul de așteptare.
Fluxurile de călători vor fi monitorizate permanent, iar autoritățile vor lua măsuri pentru menținerea siguranței și a ordinii în aeroport.
Acțiunile vor fi desfășurate de Poliția de Frontieră, Serviciul Vamal și administrația aeroportului, cu sprijinul Inspectoratului General de Carabinieri și al Inspectoratului General al Poliției.
Autoritățile precizează că gestionarea numărului suplimentar de pasageri va fi organizată astfel încât cursele regulate să se desfășoare normal, iar disconfortul pentru călători să fie cât mai redus.
„Totodată, intervenim cu rugămintea către cetățeni să-și planifice din timp călătoriile, ținând cont de intensificarea fluxului de pasageri în perioada menționată și de posibilul trafic sporit către Aeroport”, face apel Poliția de Frontieră.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
De la peste un an de licențiere a importurilor de cereale la puțin peste o lună: Ivanov acuză PAS că i-a „castrat” proiectul; fermierii amenință cu proteste
Importurile de cereale și oleaginoase vor fi supuse licențierii până la 31 octombrie 2026, fără posibilitatea de prelungire. Parlamentul a aprobat proiectul în lectura a doua pe 4 septembrie, cu voturile a 53 de deputați PAS. Astfel, termenul propus inițial – 31 decembrie 2027 – a fost redus considerabil. Autorul inițiativei, deputatul „Partidului Nostru” Serghei Ivanov, acuză majoritatea că i-a „castrat” proiectul. Și Asociația „Forța Fermierilor” critică modificările și amenință cu noi proteste. PAS susține, la rândul său, că perioada mai scurtă protejează și interesele procesatorilor.
De la 31 decembrie 2027 – la 31 octombrie 2026. Ivanov: „O lege castrată total”
Proiectul elaborat de deputatul „Partidului Nostru”, Serghei Ivanov, președintele Comisiei parlamentare pentru agricultură și industrie alimentară, prevedea aplicarea licențierii până la 31 decembrie 2027. Varianta inițială oferea Guvernului și posibilitatea de a prelungi mecanismul.
În redacția votată pe 3 septembrie în prima lectură și pe 4 septembrie – în lectura a doua –, termenul a fost redus la 31 octombrie 2026, iar posibilitatea prelungirii a fost eliminată. Totodată, reprezentanții asociațiilor din sectorul agricol au fost excluși din componența comisiei care va examina solicitările de licențiere.
Serghei Ivanov a criticat modificările. Parlamentarul susține că se schimbă esența proiectului, iar protecția oferită agricultorilor – se limitează. Potrivit lui, un termen mai lung ar fi permis evaluarea efectelor măsurii pe parcursul unui ciclu agricol complet.
„Practic, mi s-a spus schimbat integral, conceptual toată legea. Practic, s-a transformat dintr-o lege viabilă, care oferea baza ca să poată fi prelungită și folosită în interes național, într-o lege care va fi valabilă doar o lună de zile. Mie îmi pare foarte rău că s-a ajuns de la o idee și o doleanță a agricultorilor la o lege castrată total, care nici nu s-a născut, dar deja din start s-a omorât. Și s-a omorât în a doua lectură. Nu mai este legea mea, este legea PAS-ului și, din păcate, o lege a PAS-ului care, credeți-mă, nu impactează cu nimic pozitiv economia țării”, a declarat Serghei Ivanov pentru jurnaliști, înainte de ședința plenară din 4 septembrie.
Marian: „Trebuie să spui publicului că tu, prin proiectul tău de lege, îți avantajezi propria companie”
Deputatul PAS Radu Marian, fost președinte al Comisiei economie, buget și finanțe, a explicat, la rândul său, că scurtarea perioadei, susținută și de Guvern, urmărește un echilibru între interesele producătorilor și exportatorilor de cereale și cele ale întreprinderilor care folosesc această materie primă.
Potrivit deputatului, termenul de 31 octombrie le oferă exportatorilor timp să comercializeze floarea-soarelui, fără a menține restricțiile o perioadă îndelungată în detrimentul procesatorilor, inclusiv al întreprinderilor din zootehnie și avicultură.
„Noi trebuie să fim foarte atenți cu măsuri care afectează restul ramurilor economice, în special a celor care procesează, care creează locuri de muncă acasă, care aduc valoare adăugată. De aceea s-a venit cu această propunere, inclusiv și Guvernul, și noi am susținut-o, să scurtăm perioada în care se aplică această licențiere până la 31 octombrie, când exportatorii reușesc să-și exporte floarea-soarelui, în special”, a declarat parlamentarul.
Marian susține că deputații care dețin afaceri în comerțul cu cereale sau oleaginoase trebuie să comunice public atunci când promovează proiecte care le-ar avantaja companiile. Deputatul i-a nominalizat direct pe colegii săi din opoziție, deputații Serghei Ivanov și Sergiu Stefanco, care sunt fermieri. Marian a anunțat că va discuta, împreună cu colegii din fracțiune, despre posibilitatea adoptării unor reguli de declarare a conflictelor de interese a deputaților care semenează proiecte sau amendamente care vizează direct compania/organizația lor.
„În momentul în care ei au afaceri de materie primă – grâu sau floarea-soarelui – când vin cu un proiect de lege care avantajează direct propria lor companie și creează blocaje pentru concurenții lor, lucrul acesta trebuie spus. Trebuie să spui publicului că tu, prin proiectul tău de lege, îți avantajezi propria companie. (…) Le-am zis acest lucru și s-au supărat. Treaba lor, dar noi trebuie să avem grijă de toată economia. Nu putem să avantajăm în mod flagrant materia primă care se exportă în detrimentul celor din zootehnie, alte ramuri care au nevoie de materie primă ieftină”, a mai declarat Radu Marian.
La rândul său, vicepreședintele Comisiei economie, buget și finanțe, deputatul PAS Dorin Istratii, care a prezentat proiectul în lectura a doua de la tribuna Parlamentului, a declarat că, pe 21 august 2026, mai multe organizații din sectorul zootehnic și patronal au depus o petiție cu obiecții față de proiect. El a avertizat că limitarea accesului la materie primă mai ieftină ar putea crește costurile procesatorilor și, ulterior, prețurile pentru consumatori.
„Au avut obiecții totale la acest proiect de lege și au solicitat să fie luată în calul această petițe la votarea proiectului, inclusiv în lectura a adoua, în așa fel încât să nu afectăm activitatea procesatorilor care aduc valoare adaugată, cetățenii Republicii Moldova care vor trebui să plătească prețuri mai mari pentru carne, prețuri mai mari pentru floarea soarelui, deoarce producția internă automat se va scumpi”, a declarat Istratii.
După o scurtă dezbatere în Parlament, proiectul care instituie un mecanism provizoriu de licențiere a importului de culturi cerealiere și oleaginoase până la 31 octombrie 2026, fără posibilitatea de a-l prelungi, a fost votat. „Pentru” și-au dat votul doar deputații din fracțiunea parlamentară a Partidului Acțiune și Solidaritate. Opoziția nu a susținut noile modificări.
Parlamentul Republicii Moldova
Forța Fermierilor amenință cu proteste
Asociația „Forța Fermierilor” contestă, în prima sa reacție publică după vot, argumentele majorității parlamentare. Organizația susține că perioada de licențiere introdusă – 31 octombrie 2026 – este prea scurtă pentru a proteja agricultorii de presiunea importurilor ieftine din Ucraina.
Potrivit asociației, dificultățile de export îi determină pe fermierii ucraineni să vândă la prețuri foarte mici, iar presiunea asupra pieței din Republica Moldova ar putea continua cel puțin patru luni.
În ceea ce privește procesatorii și întreprinderile zootehnice, organizația susține că, în perioada aplicării mecanismului anterior, nu a constatat sesizări privind dificultăți provocate de licențiere.
O altă nemulțumire vizează excluderea asociațiilor de profil din comisia de licențiere. Participarea acestora asigura un echilibru între interesele diferitelor sectoare agroalimentare, afirmă „Forța Fermierilor”.
Referindu-se la acuzațiile lui Radu Marian, președintele asociației, Alexandr Slusari, a declarat pentru NewsMaker că Serghei Ivanov și Sergiu Stefanco promovează solicitările agricultorilor care i-au votat, nu interese personale.
„Este o declarație aberantă. Domnul Ivanov și domnul Stefanco sunt doi deputați care sunt fermieri și au fost delegați și votați, în mare parte, de mai mulți agricultori. Ei sunt obligați să execute dorința alegătorilor. În cazul de față, noi vorbim nu de interese personale, dar de solicitarea sutelor de agricultori, cu zeci de mii de angajați, care au nevoie de această licențiere, care riscă să fie falimentați în cazul importurilor necontrolate”, a declarat Alexandr Slusari pentru NM.
Asociația anunță că, dacă situația regională a prețurilor nu se schimbă, va cere prelungirea licențierii cel puțin până la 31 decembrie 2026 și este pregătită să organizeze proteste. Totodată, „Forța Fermierilor” solicită ca ședințele comisiei de licențiere să fie publice și să fie anunțată despre acestea cu cel puțin două zile înainte.
De ce a fost nevoie de licențiere și cine o va putea solicita?
Serghei Ivanov preciza, în nota de fundamentare, că licențierea provizorie va preveni afectarea producătorilor agricoli autohtoni de către importurile masive de cereale și oleaginoase din țările vecine, în condițiile în care, în prezent, prețul grâului pe piața internă este cu 1,5 lei mai mic decât prețul din portul Constanța.
Noua redacție a proiectului, votat astăzi, prevede că cererile de eliberare a licenței de import, depuse de persoane fizice și juridice, vor fi examinate de o comisie constituită din reprezentanți ai Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, ai Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării și ai Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor. Reprezentanții asociațiilor din sectorul agricol au fost excluși din componența acesteia.
Licența de import va fi eliberată gratuit. Aceasta va putea fi solicitată de persoane fizice sau juridice care se ocupă cu creșterea animalelor, fabricarea uleiurilor și grăsimilor, a produselor de morărit sau a preparatelor pentru hrana animalelor de fermă. Persoanele care au primit licența de import nu vor avea dreptul să comercializeze și/sau să exporte mărfurile importate.
De menționat că un astfel de regim a fost aplicat și în perioada 2024–2025.
Proiectul de lege va intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
În partea aceasta a lumii, unicul și cel mai periculos stat este Federația Rusă. Iar Oleg Ozerov este nu altceva decât purtătorul mesajelor regimului de la Moscova. Declarațiile au fost făcute de președintele Parlamentului, Igor Grosu, în reacție la interviul ambasadorului agreat al Rusiei în Republica Moldova pentru TASS, în care a vorbit despre „cursul Chișinăului spre militarizarea accelerată”, care „este determinat exclusiv de interesele curatorilor occidentali”, care „se pregătesc pentru o confruntare armată cu Rusia până în 2030” – afirmații calificate deja de ministrul Afacerilor Externe de la Chișinău drept insinuări.
„Cred că în partea asta a lumii, unicul și cel mai periculos stat este Federația Rusă, care aduce cu sine doar distrugere, invadează, omoară, distruge orașe, bombardează sate și așa mai departe. În rest, acest personaj neacreditat este nu altceva decât purtătorul mesajelor fasciste, naziste, numiți-le cum vreți, a acestui regim care-i foarte odios și vedeți ce atrocități comite în statul vecin”, a reacționat Grosu.
Săptămâna trecută, ambasadorul agreat al Rusiei în Republica Moldova, Oleg Ozerov, a vorbit, într-un interviu pentru TASS, despre „cursul Chișinăului spre militarizarea accelerată”, care „este determinat exclusiv de interesele curatorilor occidentali, care tânjesc în mod ireal după o „înfrângere strategică” a Rusiei și declară că se pregătesc pentru o confruntare armată cu aceasta până în 2030”. „Observăm experiența tristă a aplicării acestei strategii în Ucraina. (…) Din păcate, în Moldova se observă clar o copie a acestor procese distructive. (…) Bugetul militar este majorat, iar cooperarea cu structurile de apărare euroatlantice este intensificată”, a adăugat Ozerov.
Pe 2 septembrie, ministrul Afacerilor Externe de la Chișinău, Mihai Popșoi, a calificat declarațiile lui Ozerov drept „insinuări” și „regretabile”. Potrivit lui Popșoi, Republica Moldova este un stat pașnic și neutru, iar aceasta „nu înseamnă că nu trebuie să investim în apărare”. „Aceste investiții sunt pur defensive. Diplomatul respectiv probabil judecă din abordarea propriei țări. Investițiile pe care le face Republica Moldova sunt strict pentru a-și apăra suveranitatea și integritatea teritorială”, a comunicat Popșoi.
***
Precizăm că Oleg Ozerov beneficiază în prezent doar de statutul de ambasador „agreat, dar neacreditat”. Deși președintele rus Vladimir Putin l-a desemnat în funcția de ambasador în țara noastră încă în septembrie 2024, Ozerov nu a fost invitat să-și prezinte scrisorile de acreditare.
Conform Convenției de la Viena privind relațiile diplomatice din 1961, un ambasador nu este considerat oficial în funcție până când nu își prezintă scrisorile de acreditare către șeful statului gazdă.
Șefa statului Maia Sandu a explicat anterior că Ozerov nu a fost invitat să-și prezinte scrisorile de acreditare „în situația în care au fost comise mai multe acțiuni neprietenoase în raport cu țara noastră”. „Nu poți să inviți reprezentantul unei țări să depună scrisorile de acreditare când oficiali de la Moscova spun că statul Republica Moldova nu merită să existe sau ceva de tipul acesta. E vorba despre atitudinea lipsită de respect în general a Kremlinului față de Republica Moldova”, mai declara șefa statului.
