Timcu Oleg: „În agricultură, o greșeală te costă scump și îți poate afecta întreaga recoltă”

Am mers în vizită la Glodeni, când livezile erau în floare, iar albinele zumzăiau dornice să polenizeze florile aromate de cireș. Livezile lui Timcu Oleg, antreprenor și agricultor cu experiență, le cunosc toți din împrejurimi. 70% din fructele sale sunt exportate peste hotare, în țări mari precum Rusia, Belarus și România.

Mai nou, a început să practice agricultura bio, începând un parteneriat cu o companie de dezvoltare a agriculturii organice din Moldova. Este un tânăr cu o istorie frumoasă, care prin exemplul propriu a demonstrat că se poate să faci agricultură modernă și în Moldova. Cu ajutorul suportului financiar Microinvest, a reușit să își dezvolte gospodăria țărănească, să-și modernizeze tehnicile de recoltare a mai multor soiuri de pomi și culturi cerealiere și să se afirme atât pe piața din Moldova, cât și de peste hotare.

– Cum a început totul?

– Dragostea pentru agricultură am moștenit-o de la tata. El a pus bazele gospodăriei noastre țărănești, plantând prima livadă de meri. După care, eu am fost cel care i-a continuat îndeletnicirea. Am început la fel ca și alți agriculturi de la noi, fără experiență, dar cu dorință arzătoare să descopăr toate posibilitățile pe care ni le poate oferi solul rodnic și natura. Cunoștințele despre îngrijirea corectă a pomilor le-am căpătat în timp. În agricultură, o greșeală te costă scump și îți poate afecta întreaga recoltă. Astăzi, avem peste 40 de hectare de livezi de prun, cireș, vișin și caise. Adițional, creștem și culturi în câmp deschis, precum: floarea soarelui, porumb, grâu, orz și chiar soia.

– Care sunt provocările pomiculturii și cum ați ales principalele culturi pe care le cultivați?

– Cu fiecare an experimentam cu noi soiuri de pomi fructiferi, ca în cele din urmă să renunț la măr și să mă concentrez în totalitate pe sâmburoase. Încă de când cultivam doar livezi de măr, am plantat câțiva copaci de cireș și vișin, ca să prind mai ușor metoda lor de creștere și îngrijire. În zona noastră sâmburoasele sunt rodnice, dacă sunt îngrijite corect. În cazul livezilor de mere, pentru o recoltă calitativă atât la gust, cât și la calibru, e nevoie de investiții suplimentare în irigare și plasă antigrindină. Pentru pomii sâmburoși e mai ușor. Pe timp de iarnă aceștia își dezvoltă rezerve de apă, ca în primăvară și vară să reușească să se fructifice și să dea roade bune. Pe parcursul anilor mi-am încercat puterile și în alte culturi. Cu ceva timp în urmă am cultivat pepeni verzi, care au fost comercializați într-o rețea mare de hypermarket-uri.

– Cu toții știm că în agricultură e nevoie de multă muncă. Cum reușiți să realizați toate lucrările la timp și să încheiați cu succes sezonul agricol?

– Încă din start mi-am propus să plantez suprafețe mari de livezi, ca să putem oferi locuri de muncă pentru oamenii din regiunea noastră. La moment avem 8 angajați permanenți și 30 de culegători la sezon. Cultivarea pomilor sâmburoși ne permite să oferim oamenilor locuri pe muncă pe toată perioada sezonului estival. La cules, uneori avem nevoie și de 100 de lucrători. Acest lucru le permite oamenilor să își facă rezerve financiare pentru tot anul. Noi reușim să realizăm lucrările agricole, iar ei au un loc de muncă care le aduce venit.

– Cunoaștem că sunteți unul din puținii antreprenori din Moldova care practică agricultura organică. Povestiți-ne un pic despre această modalitate ecologică de recoltare și prin ce se deosebește de agricultura tradițională?

– Într-adevăr, pe lângă pomicultură, ne ocupăm cu agricultura ecologică. Creștem porumb și soia bio. Avem un contract de parteneriat cu o companie specializată în servicii de consultanță și furnizare a semințelor certificate biologic. Agricultura ecologică se deosebește de cea tradițională prin faptul că nu intervenim cu preparate sintetice și fertilizanți chimici în creșterea plantelor, ci asigurăm rezervele de micro și macroelemente de care au nevoie plantele, pe cale naturală. Astfel, folosim drept îngrășăminte resturi vegetale, pe care le strângem, le tocăm și facem mulci. Pe parcursului anului, acestea se descompun și oferă toate substanțele organice plantelor, favorizând dezvoltarea unor recolte sănătoase. Solul e ca un organism viu, preparatele chimice și îngrășămintele minerale inhibă bacteriile benefice din sol și scad calitatea lui. În timp ce, îngrășămintele organice structurează solul și îl fac mai rodnic.

– De unde ați aflat despre Microinvest și cum ați început colaborarea?

– Despre Microinvest am aflat în 2016. Aveam nevoie de un suport financiar și am făcut o analiză a tuturor băncilor și organizațiilor de creditare nebancară din Moldova. Spre bucuria mea, echipa de la Microinvest a fost cea mai receptivă în situația mea. Băncile uneori sunt prea pedante în abordarea afacerilor mici, mai ales când vine vorba de segmentul Agro. Microinvest este flexibil, deschis, responsabil, abordează individual fiecare client și vine cu soluții potrivite. În agricultură există ani buni, când poți închide toate creditele și încă îți mai rămân bani de rezervă. Dar sunt și ani grei la propriu, când natura nu e de partea noastră și nu totul merge așa cum ne-am planificat. În aceste momente dificile, este foarte important ca organizațiile de creditare să înțeleagă acest specific și să le vină în întâmpinare agricultorilor, pentru a depăși împreună provocările.

Microinvest este unicul OCN din Moldova, deținător al certificatului internațional de calitate – SMART. Acesta presupune un proces de creditare responsabil și transparent, bazat pe principii internaționale de deservire a clienților, abordare respectuoasă, corectă și echitabilă.

– Ce planuri de viitor aveți?

– Microinvest m-a ajutat să-mi realizez multe din planurile pe care le aveam. Cu ajutorul suportului financiar oferit am reușit să cumpăr utilaje moderne de prelucrare a pământului (tractor, tocător), să beneficiez de oferte speciale de la parteneri, să investesc în plantarea livezilor noi (prin procurarea materialului săditor, semințelor, îngrășămintelor) și chiar să achiziționez noi terenuri agricole, pentru a ne extinde. Mai am și alte planuri frumoase, pe care sunt încrezut că o să le pot realiza, având alături astfel de parteneri. Mă gândesc să-mi construiesc o linie proprie de sortare, ambalare, poate și o fabrică de conserve sau fructe uscate. Încă un plan din lista mea este să construiesc o fabrică de țuică din fructe moldovenești. În activitatea mea, mă conduc după teoria keynesiană a multiplicatorului, de la o afacere mică se dezvoltă alte ramuri, ca în cele din urmă beneficiile să fie văzute la nivelul economic al întregii țări.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ministrul Educației și Cercetării al României, Daniel David, care se află într-o vizită oficială la Chișinău, a avut pe 7 iunie o întâlnire cu ministrul Mediului, Sergiu Lazarencu. Părțile au discutat despre Inventarul Forestier Național (IFN), un sistem deja implementat în România, care asigură monitorizarea resurselor forestiere prin măsurători periodice realizate pe întreg teritoriul național.

Prin IFN se colectează date despre volumul de masă lemnoasă, suprafața împădurită, regenerarea naturală, sănătatea arborilor și stocul de carbon. Aceste informații sunt folosite pentru planificarea și implementarea unor politici de gestionare durabilă a pădurilor și pentru raportările naționale și internaționale în domeniul mediului.

Ministrul Lazarencu a subliniat importanța accelerării implementării acestui program și în Republica Moldova, evidențiind totodată necesitatea colaborării cu Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură ,,Marin Drăcea” din România. La rândul său, ministrul Daniel Ovidiu David și-a manifestat deschiderea pentru a acorda sprijin în implementarea Inventarului Forestier Național în Republica Moldova ca dovadă a cooperării strânse dintre țările noastre”, a transmis Ministerul Mediului într-un comunicat.

Întrevederea a avut loc în contextul în care Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice din R. Moldova se află în subordinea Ministerului Mediului, în timp ce instituția omoloagă din România – Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură ,,Marin Drăcea” – este subordonată Ministerului Educației și Cercetării.

mediu.gov.md

Ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu, a venit cu precizări după ce regretatul compozitor Eugen Doga a declarat într-un interviu filmat în august 2024 și publicat în urma decesului său, în iunie 2025, că nu primește pensie în Republica Moldova. Oficialul a menționat că, după realizarea interviului, în luna septembrie a anului trecut, plata pensiei maestrului a fost reluată. Potrivit lui, în 2004, Eugen Doga a renunțat la pensia din Republica Moldova pentru a primi prestația socială din Rusia.

Pe 5 iunie, pe canalul de YouTube „mai întreb o dată” a fost publicat un interviu post-mortem cu Eugen Doga, care a fost înregistrat pe 30 august 2024. În cadrul acestuia, compozitorul a relatat că nu primește pensie în țara noastră.

Nu primesc pensie, aici nu am deloc. Cea de la Moscova, care mi-o plătesc, nu o pot folosi. Mi se pare că vreo 3 000 de ruble (circa 650 de lei). Să fie măcar și 100 000, care-i rostul? Eu oricum nu le pot lua. Ce, în fiecare lună să merg la Moscova? (…) Atât este de greu statului să intre în contact cu statul acela să se înțeleagă? (…) Statul nu se interesează. Toți știu că nu-mi plătesc pensie”, a declarat el.

Relatarea maestrului a provocat un val de critici și acuzații în adresa autorităților țării.

În comentariile unei postări pe Facebook, ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu, a menționat că, în perioada 1997-2004, Eugen Doga a beneficiat de pensie în Republica Moldova, iar apoi a renunțat la aceasta pentru a primi în Federația Rusă. Ulterior, compozitorul a solicitat restabilirea pensiei din Republica Moldova, iar din septembrie 2024 plățile au fost reluate.

După ce a fost realizat interviul în cauză, dreptul la pensie a fost restabilit. Instituția media care a realizat interviul în 2024 trebuia ca minimum să specifice acest lucru pentru context”, a spus Buzu.

screenshot

Precizăm că Eugen Doga a spus încă din 2022, într-un interviu, că nu primește pensie în Republica Moldova, deși se adresase în scris șefului statului. „Președintele actual știe, și precedentul știa, și pre-precedentul. Toți știu și nimic”, a subliniat el.

***

Eugen Doga s-a stins din viață pe 3 iunie, la vârsta de 88 de ani.

Acesta a compus simfonie, piese instrumentale de cameră, romanțe, cântece de estradă. Valsul său compus pentru filmul „Tandra și gingașa mea fiară” al regizorului Emil Loteanu a fost recunoscut de UNESCO drept una dintre cele patru capodopere muzicale ale secolului XXI.

Comandamentul Forțelor Aeriene ale Ucrainei a anunțat că militarii ucraineni au doborât pe 7 iunie un avion de luptă multirol rusesc SU-35, pe direcția regiunii Kursk din Federația Rusă. Pe canalul de Telegram al Comandamentului a fost publicat și un videoclip în care apare aeronava prăbușită.

Publicația „Пепел” susține că avionul s-a prăbușit în raionul Korenevo din regiunea Kursk. „Deasupra locului prăbușirii se ridică un nor negru de fum, vizibil din diferite părți ale raionului”, scriu jurnaliștii.

Potrivit canalului rusesc pro-război de Telegram Fighterbomber, avionul a fost doborât deasupra teritoriului Rusiei, iar pilotul a supraviețuit.

Ministerul Apărării al Federației Ruse nu a comentat informația privind distrugerea avionului Su-35.

***

Amintim că, pe 1 iunie, Serviciul de Securitate al Ucrainei a distrus și avariat circa 40 de avioane militare de pe patru aerodromuri din Rusia. Acestea au fost atacate cu 117 drone FPV, care au fost introduse pe teritoriul rusesc, ascunse în cabine de lemn mobile și montate pe camioane. Operațiunea se numește „Pânza de păianjen” și a fost pregătită peste un an și jumătate.

Pe rețelele de socializare circulă un videoclip fals, creat cu ajutorul inteligenței artificiale, despre un așa-zis program guvernamental de îmbunătățire a bunăstării cetățenilor. Anunțul a fost făcute pe 7 iunie de Inspectoratul General al Poliției, care a rugat populația să nu distribuie imaginile.

Inspectoratul General al Poliției avertizează cetățenii cu privire la un videoclip care circulă în aceste zile pe rețelele de socializare, prezentat în mod fals ca un program de stat care are drept scop îmbunătățirea bunăstării moldovenilor. Materialul video este un fals generat cu ajutorul tehnologiei de inteligență artificială, folosind voce sintetică, imagini manipulate (deepfake) și informații fabricate. Vă rugăm insistent: NU distribuiți acest videoclip”, a transmis IGP.

Astfel, oamenii legii îndeamnă cetățenii să verifice sursa informațiilor înainte de a le distribui și să raporteze orice conținut suspect autorităților.

Comunitatea rusă din Moldova solicită să nu fie închisă „Casa Rusă” din Chișinău. În cadrul unei conferințe de presă organizate pe 6 iunie, reprezentanții comunității au declarat că această decizie a autorităților încalcă drepturile minorităților naționale, iar motivele invocate pentru închiderea „Casei Ruse” le-au calificat drept „inventate”.

La rândul său, președinta comunității, Liudmila Lașcenova, susține că autoritățile „intimidează cetățenii” și că, în cazul în care „Casa Rusă” va fi totuși închisă, peste o mie de angajați vor rămâne fără loc de muncă. De asemenea, ea a declarat că s-a adresat președintei Maia Sandu, precum și Parlamentului și Guvernului, cu solicitarea de a nu închide „Casa Rusă”.

Purtătoarea de cuvânt a lui Igor Grosu, Aurica Jardan, a declarat pentru NewsMaker că „Casa Rusă” a devenit o sursă de dezinformare, propagandă și de discuții despre crimele de război ale Federației Ruse în Ucraina. Iar purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a subliniat că Executivul își menține poziția și motivele inițiale care au dus la inițierea procedurii de închidere.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: