Pro TV Chișinău

UE a impus sancțiuni în legătură cu moartea lui Navalnîi: 33 de ruși și două entități, vizate

Consiliul European a impus sancțiuni împotriva a 33 de cetățeni și două entități ruse în legătură moartea opozantului Alexei Navalnîi, despre care liderii Uniunii Europene consideră că a fost omorât de regimul de la Moscova. Măsurile restrictive au fost adoptate în cadrul Regimului global de sancțiuni în domeniul drepturilor omului al Uniunii Europene. 

UE impune sancțiuni în legătură cu moartea lui Navalnîi

În lista de sancțiuni UE au fost incluși 33 de cetățeni ruși care au fost în represiunile aupra lui Alexei Navalnîi. Printre aceștia se numără reprezentanți ai Ministerului Justiției de la Moscova, judecători și persoane cu funcții de răspundere din cadrul coloniilor IK-3 și IK-6, acolo unde a fost deținut de-a lungul timpului politicianul.

De asemenea, măsuri restrictive au fost impuse inclusiv asupra penitenciarelor IK-6 și IK-3.

Astfel, activele din UE ale persoanelor și entităților care au căzut sub regimul sancțiunilor vor fi înghețate, iar furnizarea de fonduri sau resurse economice, direct sau indirect, către acestea sau în beneficiul lor, este interzisă. În plus, persoanele fizice împotriva cărora au fost impuse sancțiuni li se va aplica interdicție de intrare pe teritoriul Uniunii Europene.

„Demonstrează determinarea noastră de a trage la răspundere conducerea politică”

Într-o reacție, Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe şi politica de securitate Josep Borrell a declarat că noile sancțiuni reflectă „determinarea” UE de atrage la răspundere autoritățile ruse pentru încălcarea drepturilor omului.

Uciderea lentă a lui Alexei Navalnîi de către regimul de la Kremlin este o amintire a disprețului total al acestuia față de viața umană. Sancțiunile de astăzi demonstrează determinarea noastră de a trage la răspundere conducerea politică și autoritățile rusești pentru încălcarea continuă a drepturilor omului în Rusia. În același timp, știm că Putin nu este Rusia, iar Rusia nu este Putin. Vom continua să sprijinim societatea civilă din Rusia și vocile independente”, a declarat Josep Borrell, citat într-un comunicat publicat de Consiliul European.

***

Alexei Navalnîi a fost declarat mort pe 16 februarie. Acesta s-a stins din viață în condiții dubioase într-o închisoare din Siberia, unde era deținut din motive politice. Potrivit documentului de constatare a decesului, eliberat după efectuarea autopsiei, opozantul rus a murit „din cauza naturale”. Politicianul a fost înmormântat pe 1 martie, la cimitirul „Borisov” de la Moscova. Familia și echipa lui Navalnîi, lideri politici din întreaga lume, inclusiv de la Chișinău, precum și oameni de rând cred că acesta a fost omorât de președintele rus Vladimir Putin și regimul de la Moscova.

Alexei Navalnîi avea doar 47 de ani. Vezi cine era Alexei Navalnîi și de ce a fost declarat principalul opozant rus AICI.


Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Хотите поддержать то, что мы делаем?

Вы можете внести вклад в качественную журналистику, поддержав нас единоразово через систему E-commerce от банка maib или оформить ежемесячную подписку на Patreon! Так вы станете частью изменения Молдовы к лучшему. Благодаря вашей поддержке мы сможем реализовывать еще больше новых и важных проектов и оставаться независимыми. Независимо от того, как вы нас поддержите, вы получите небольшой подарок. Переходите по ссылке, чтобы стать нашим соучастником. Это не сложно и даже приятно.

Поддержи NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

De ce limba română este numită moldovenească în Republica Moldova? Politica și istoria care ne-a influențat graiul

De ce limba română este numită moldovenească în Republica Moldova?
Politica și istoria care ne-a influențat graiul
De ce limba română este numită moldovenească în Republica Moldova?
Politica și istoria care ne-a influențat graiul
Autorul materialului este Lena Crohmal, jurnalistă din Köln (Germania). Ea a ajuns în Moldova în octombrie 2025 pentru un stagiu la NewsMaker, realizat în cadrul programului de burse Marion Gräfin Dönhoff Journalism Fellowship. Ideea acestui articol a pornit de la una dintre cele mai frecvente întrebări pe care le-a primit înainte de plecare: „Ce limbă se vorbește acolo?”
«Nu este vorba despre filologie. Este vorba despre politică». Așa începe cel mai des discuția despre diferența dintre limba română și limba moldovenească. Conform Constituției, țara vorbește limba română. Conform recensământului — aproape jumătate dintre locuitori își numesc limba maternă drept moldovenească. Atunci, ce limbă vorbește, de fapt, Moldova?
O istorie cu început, dar fără sfârșit

Mit­ing consacrat declarării limbii române ca limbă de stat în RSS Moldovenească și trecerii la grafia latină. 1989.

Arhiva Națională a Moldovei

Николай Цвятков
Nicolae Țveatcov
Politolog
Politologul Nicolae Țveatcov este un moldovenist convins. Pentru a evidenția diferențele dintre limba moldovenească și cea română, el dezvoltă împreună cu un grup de susținători un „Dicționar etimologic moldovenesc”, sub forma unei aplicații mobile. Prin acest proiect, Țveatcov încearcă să demonstreze autonomia și specificul limbii moldovenești.
Politologul Nicolae Țveatcov este un moldovenist convins. Pentru a evidenția diferențele dintre limba moldovenească și cea română, el dezvoltă împreună cu un grup de susținători un „Dicționar etimologic moldovenesc”, sub forma unei aplicații mobile. Prin acest proiect, Țveatcov încearcă să demonstreze autonomia și specificul limbii moldovenești.
El consideră decizia Curții Constituționale din 2013 – prin care limba română a fost recunoscută drept limbă de stat – drept „încă o lovitură dată limbii moldovenești”. Pentru Țveatcov, nu este vorba doar de o modificare juridică, ci o nouă etapă a unei lupte îndelungate, care continuă și astăzi. Politologul este convins că renunțarea completă la limba moldovenească ar putea avea „consecințe neașteptate și destul de grave pentru statul moldovenesc contemporan”.

Argumentul principal al lui Țveatcov: „Acum suntem moldoveni care vorbesc limba română. Dar dacă peste 30 – 40 de ani vor spune: voi vorbiți limba română? Ce fel de moldoveni sunteți – sunteți români!”.
Sursa: Lobacev Vladimir
Cu totul altfel vede lucrurile fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase. Pentru el, aceasta nu este o lovitură, ci o revenire la origini, „o restabilire a dreptății istorice”. În Declarația de Independență din 1991, limba de stat a fost numită limba română. „Iar acesta este un document care nu poate fi modificat, este ca un certificat de naștere”, afirmă Tănase.
Александр Тэнасе
Alexandru Tănase
Fostul președinte al Curții Constituționale
Cu totul altfel vede lucrurile fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase. Pentru el, aceasta nu este o lovitură, ci o revenire la origini, „o restabilire a dreptății istorice”. În Declarația de Independență din 1991, limba de stat a fost numită limba română. „Iar acesta este un document care nu poate fi modificat, este ca un certificat de naștere”, afirmă Tănase.
Anume sub conducerea sa, Curtea Constituțională a decis că Declarația de Independență are prioritate în fața Constituției, în care limba moldovenească era indicată drept limbă de stat.

Decizia CC din decembrie 2013 a scos, de facto, noțiunea de „limbă moldovenească” din câmpul constituțional. Parlamentul Republicii Moldova a consfințit acest lucru în Constituție și în toate legile țării în anul 2023 – prin voturile actualului partid proeuropean de guvernământ, PAS.
În opinia lui Tănase, limba moldovenească a fost inițial creată ca un instrument politic: „Aceasta este o invenție a propagandei staliniste pentru justificarea ocupării teritoriilor noastre”. Iar întoarcerea la limba română – parte a procesului de decomunizare, consideră juristul.
Pentru istoricul și diplomatul Alexei Tulbure, disputa privind denumirea limbii este sterilă: „Este un război al argumentelor, în care nimeni nu va convinge pe nimeni”. El consideră că a venit timpul ca Moldova să se oprească asupra denumirii de limbă română ca limbă de stat.
Алексей Тулбуре
Alexei Tulbure
istoricul și diplomatul
Pentru istoricul și diplomatul Alexei Tulbure, disputa privind denumirea limbii este sterilă: „Este un război al argumentelor, în care nimeni nu va convinge pe nimeni”. El consideră că a venit timpul ca Moldova să se oprească asupra denumirii de limbă română ca limbă de stat.
El își amintește că includerea în Constituția din 1994 a noțiunii de „limbă moldovenească” l-a surprins: după independență, româna era considerată limba oficială, iar problema părea rezolvată. „Dar nu, – spune el, – la fel ca și astăzi. Îmi pot imagina că, dacă vor câștiga alte forțe politice, limba de stat a republicii ar putea fi numită din nou moldovenească. Cu limba însă nu se va întâmpla nimic, deoarece din punct de vedere lingvistic este una și aceeași limbă, se va schimba doar denumirea”.
Limba moldovenească sovietică
Granițele sale actuale, Moldova le-a dobândit în componența URSS în anul 1940 – sub forma RSS Moldovenești. Limba oficială a republicii sovietice a devenit moldoveneasca, iar alfabetul — chirilic. Până atunci, teritoriul țării era împărțit: ceea ce se află pe malul drept al Nistrului — Basarabia — făcea parte din România, iar teritoriul din stânga Nistrului (actuala regiune transnistreană) — a primit statut de autonomie în cadrul URSS și a fost numit RASS Moldovenească.

În acea perioadă — este vorba despre intervalul interbelic dintre Primul și Al Doilea Război Mondial — pe malul stâng a început să fie creată activ limba moldovenească literară. Aproximativ 40% dintre cuvinte au fost împrumutate din limbile slave, fiind create astfel termeni complet noi. În Basarabia, însă, aflată atunci în componența Regatului României, era cultivată limba română literară, cu influențe occidentale asupra vocabularului și a melodicității vorbirii.
Astfel, una și aceeași limbă s-a dezvoltat în două țări diferite. Istoricul Alexei Tulbure povestește că „după reunificarea Moldovei, partea de pe malul drept al Nistrului, care trecuse prin mai bine de 20 de ani de românizare, nu își înțelegea concetățenii de pe malul stâng”. La limba moldovenească modificată, cu o influență slavă puternică, a trebuit să se renunțe. „A învins de facto limba română din Basarabia, și nu limbajul artificial cultivat pe malul stâng al Nistrului”, explică istoricul.

Totuși, ideea de a diferenția limba moldovenească de limba română nu a dispărut. Alfabetul chirilic a devenit principalul simbol al acestei separări. „Puterea sovietică modela aici o identitate menită să concureze cu cea românească”, spune Tulbure.
Журнал «Фемея Молдовей» («Женщина Молдавии») на кириллице, 1970 год
Журнал «Фемея Молдовей» («Женщина Молдавии») на кириллице, 1970 год
Журнал «Фемея Молдовей» («Женщина Молдавии») на кириллице, 1970 год
Revista „Femeia Moldovei” (în chirilică), anul 1970.
Sursa: rssm.platzforma.md
Fostul ministru al Justiției al Moldovei, Alexandru Tănase, își amintește că „primele proteste și primele revendicări ale intelectualității în primii ani ai Perestroikăi lui Gorbaciov nu țineau de independența țării — atunci acest lucru era ireal — ci anume de revenirea la alfabetul latin și la denumirea limbii”. De aceea, problema denumirii limbii este inseparabil legată de dobândirea independenței naționale, este convins Tănase.
Limba ca instrument politic
În anii 1990 și mai târziu, problema lingvistică a devenit parte a luptei pentru putere. Sociologul Vitalie Sprînceană consideră că trecerea de la moldovenească la română „a fost o luptă pentru puterea simbolică și economică”. Atunci, divizarea în „româniști” și „moldoveniști” coincidea cu liniile și convingerile politice.
Виталие Спрынчанэ
Vitalie Sprînceană
Sociologul
În anii 1990 și mai târziu, problema lingvistică a devenit parte a luptei pentru putere. Sociologul Vitalie Sprînceană consideră că trecerea de la moldovenească la română „a fost o luptă pentru puterea simbolică și economică”. Atunci, divizarea în „româniști” și „moldoveniști” coincidea cu liniile și convingerile politice.
„Comuniștii au venit la putere în 2001 cu promisiunea de a readuce limba moldovenească. Aceasta venea la pachet cu promisiunile de a readuce Moldova în uniunea cu Rusia și Belarus și că pâinea va costa 16 copeici.” De cealaltă parte a baricadelor politice, în acei ani se aflau intelectualii pro-români, care pledau pentru limba română și identitatea românească. „De aceea, răspunsul la această întrebare — român sau moldovean, limba moldovenească sau română — a determinat mult timp configurația locurilor în parlament”, remarcă Sprînceană.

Atunci, ca și astăzi, însăși noțiunea de „moldovenist” este puternic politizată. Potrivit istoricului Tulbure, ea este adesea asociată cu simpatii pro-ruse: „Moldoveniștii sunt asociați cu cei care pledează pentru cooperare strategică cu Rusia, cu așa-numiții comuniști”.

Politologul Nicolae Țveatcov observă că utilizarea publică a termenului „limba moldovenească” poate chiar să pună capăt unei cariere: „Adică, dacă recunoști că vorbești moldovenește, cum poți lucra în serviciul public?”. Țveatcov consideră că „acasă” limba este numită mai des moldovenească, în timp ce „în spațiul public ușile pentru moldovenească sunt aproape peste tot închise”.

Pentru Țveatcov, problema limbii este strâns legată de un întreg spectru de alte subiecte sensibile: memoria istorică, reintegrarea Transnistriei nerecunoscute, relațiile interetnice din Moldova.
Limba moldovenească a lui Schrödinger
Conform ultimului recensământ, 48,1% dintre locuitorii Moldovei își numesc limba maternă „moldovenească”. Este cu șapte procente mai puțin decât în 2014. În schimb, ponderea celor care își numesc limba maternă „română” crește. Comparativ cu 2014, astfel de persoane sunt cu aproape zece procente mai multe: astăzi, fiecare al treilea locuitor al țării își numește limba maternă româna.
Sociologul Vitalie Sprînceană este convins că întrebării despre limbă nu-i este locul deloc într-un recensământ: „Este o temă prea emoțională. Dar este și o chestiune politică, pe care nu o poți decide nici prin cifrele recensământului, nici prin știință”.
Scriitoarea Lilia Calancea vorbește despre altceva — dimensiunea umană. „Rudele mele încă scriu cu chirilice. Din respect pentru mine numesc limba română. Dar între prieteni, oricum spun — moldovenească. Sunt procese umane. Nu este politică”.
Лилия Каланча
Lilia Calancea
Scriitoarea
Scriitoarea Lilia Calancea vorbește despre altceva — dimensiunea umană. „Rudele mele încă scriu cu chirilice. Din respect pentru mine numesc limba română. Dar între prieteni, oricum spun — moldovenească. Sunt procese umane. Nu este politică”.
Astfel de fenomene, spune Calancea, se explică parțial prin faptul că nu pentru toți trecerea de la chirilică la latină a fost simplă. La fel ca și schimbarea rapidă a reperelor naționale: „Ieri învățai poezii despre Lenin, iar astăzi — despre Ștefan cel Mare. Și asta s-a întâmplat foarte repede, fără explicații”. De aceea, este convinsă scriitoarea, „unii au refuzat și continuă să refuze alfabetul latin, pentru că pentru ei româna este un fel de violență”.
Книги на молдавском языке, кириллица
Книги на молдавском языке, кириллица
Книги на молдавском языке, кириллица
Cărți în alfabetul chirilic. Sursa: rssm.platzforma.md
Sprînceană compară limba moldovenească cu pisica lui Schrödinger: „Parcă nu există, dar parcă există”. Potrivit lui, a lupta pentru denumire este lipsit de sens. Forma literară a limbii moldovenești și a celei române este una și aceeași, însă dacă un grup mare de oameni dorește să o numească în felul său, nu este nicio problemă: „Să o numească oamenii cum vor. Important este să înțelegem că limba nu este făcută ca să ne lovim unii pe alții, ci ca să ne înțelegem”.
Cine i-a „inventat” pe moldoveni?
Istoricul și diplomatul Alexei Tulbure spune că în Moldova există câteva „întrebări blestemate” — iar una dintre ele ține anume de identitate. Ca și în cazul limbii, argumentele „pro” și „contra” sunt practic interminabile.

Cu ceea ce istoricul nu este categoric de acord este afirmația că identitatea moldovenească ar fi fost inventată la Moscova: „A-i numi pe moldoveni un proiect al lui Stalin — este un nonsens. Moldovenii există deja de 600 de ani”. Vârful formării identității lor, consideră istoricul, într-adevăr a coincis cu perioada sovietică — dar asta nu o face falsă: „A nega și a spune că moldovenii nu există, că aceasta este o identitate stalinistă, înseamnă să te comporți ca Putin. Ceea ce fac naționaliștii români — este absolut același lucru”.

Fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, consideră că problema autoidentificării în Moldova rămâne deschisă. El observă și o anumită regularitate: „Dacă îi întrebați pe oamenii educați, vă vor spune că se identifică drept români. Și limba lor este româna. Dacă îi întrebați pe locuitorii satelor — veți auzi că sunt moldoveni”.
Sursa: flickr/Parlamentul Republicii Moldova
Potrivit lui Tănase, răspunsurile depind în mare măsură de cât de mult „i-a influențat propaganda sovietică pe oameni în anii de ocupație”: „În mediul rural, oamenii care nu au avut suficientă educație au fost întotdeauna mai vulnerabili în fața propagandei”. În ceea ce privește cetățenia, aici toți au un singur răspuns, subliniază Tănase: „Noi toți suntem moldoveni”.

Istoricul Tulbure dezvoltă mai departe această idee și propune să urmăm calea Statelor Unite — să construim o națiune civică: „Toți suntem moldoveni prin cetățenie. Iar în ceea ce privește etnicitatea — aceasta este treaba fiecăruia”.
Cum să găsim o limbă comună
Politologul Nicolae Țveatcov este convins că disputa despre limbă nu este doar o chestiune de istorie sau politică, ci și de oportunități sociale. Limba română deschide uși — „spre România, spre Europa, pentru a obține studii, pentru a găsi un loc de muncă”. Aceste perspective, spune el, au oferit identității românești un avantaj, însă situația se poate schimba dacă „va apărea o masă critică în societate”.

Istoricul Alexei Tulbure consideră că Republica Moldova ar trebui să se oprească la română ca limbă de stat și să dezvolte o „identitate hibridă” — limbă română și națiune moldovenească. Aceasta, în opinia lui, poate crea o bază solidă pentru dezvoltarea țării. Un asemenea compromis „atenuează conflictele” și permite coexistența diferitelor narațiuni istorice: „Aceasta este o formulă pe termen lung: ne considerăm moldoveni, dar limba este româna”.
Sursa: NewsMaker
Scriitoarea Lilia Calancea adaugă: găsirea unui astfel de compromis este posibilă doar prin respect față de experiența celuilalt. „Valorile europene înseamnă capacitatea de a asculta. Chiar dacă opinia cuiva diferă de a ta”, spune ea. Și adaugă: „Când încetăm să ne ascultăm unii pe alții — începe dictatura”.

Discuția despre limbă în Moldova a depășit de mult cadrul lingvistic. Pentru unii este o chestiune de identitate națională și memorie istorică, pentru alții — de alegere politică și perspective sociale. În pofida recunoașterii oficiale a limbii române, în societate nu există încă unitate cu privire la modul în care trebuie numită limba.

Există speranța că, în timp, vechea dispută se va rezolva de la sine, iar această chestiune va înceta să fie un instrument politic. Și nu este vorba doar despre schimbul de generații. În spațiul în care Moldova aspiră să se integreze, limba de mult nu mai este un indicator al „corectitudinii” sau „incorectitudinii”. Iar identitatea este percepută, în primul rând, ca un element al diversității culturale, și nu ca o probă de loialitate. Pentru Moldova, un asemenea drum pare nu rapid, dar inevitabil.
Text: Lena Crohmal
Design: Tatiana Bulgac
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: