lenta.ru

Un nou război în Nagorno Karabah? Azerbaidjan anunță mai mulți morți și răniți printre civili

În dimineața de 27 septembrie, orașul Stepanakert, dar și alte localități din Nagorno Karabah au fost ținta unor atacuri din lansatoare de rachete de tip „Grad”. Informația a fost confirmată pentru Interfax de către Vagram Pogosean, secretarul de presă al președintelui republicii nerecunoscute.

Părțile conflictului din Ngorno Karabah – Armenia și Azerbaidjan – s-au acuzat reciproc de escaladarea conflictului din regiune.

Potrivit Ministerului Apărării Azerbaidjanului, în jurul orei 6:00, forțele armate armene „au săvârșit provocări de amploare” și au deschis focul asupra unui sat și asupra pozițiilor armatei azere. Potrivit instituției, printre civili sunt mai multe victime – morți și răniți. Ulterior, armata azeră ar fi început o operație defensivă, în cadrul căreia au fost nimicite 12 unități de complexe de rachete antiaeriene „OSA” ale forțelor armate armene.

De cealaltă parte, premierul armean Nikol Pașinean a declarat că militarii azeri au inițiat atacurile din Nagorno Karabah.

https://www.facebook.com/jamnewscaucasus/photos/pcb.3459361244102236/3459336400771387/?type=3&theater

Potrivit datelor secretarului de presă al Ministerului Apărării din Armenia, Șușan Stepanean, militarii au doborât două elicoptere și trei drone ale forțelor aeriene azere. De asemenea, a anunțat că au fost nimicite trei tancuri. Oficialii din Baku au confirmat că a fost doborât un elicopter, însă echipajul a rămas în viață.

Amintim că, la mijlocul lui iulie, la frontiera dintre Armenia și Azerbaijdan au avut loc schimburi de focuri, în urma cărora au murit câteva zeci de oameni. În urma acestui conflict, între comunitățile de azeri și armeni au avul loc confruntări în afara celor două țări, de exemplu la Moscova. Și la Chișinău a avut loc un protest organizat de Congresul Azerilor din Republica Moldova. În fața ambasadei Armeniei, spiritele s-au încins între comunitatea azeră și cea armeană. Ulterior, ambasadorul Azerbaidjanului la Chișinău a declarat că altercațiile care au izbucnit în dimineața de 22 iulie între comunitatea armeană și cea azeră au fost provocate de către deputatul socialist Gaik Vartanean și consilierul netitular al președintelui, Ernest Vardanean.

Conflictul dintre cele două țări sud-caucaziene a apărut în 1988 din cauza revendicărilor teritoriale ale Armeniei față de Azerbaidjan. Nagorno-Karabakh și șapte regiuni învecinate – 20 la sută din teritoriul Azerbaidjanului – se află sub ocupația forțelor armate armene.

Cele patru rezoluții ale ONU adoptate de Consiliul de Securitate al ONU 822, 853, 874 și 884, care necesită retragerea completă și necondiționată a trupelor armene de pe teritoriile ocupate din Azerbaidjan, încă nu sînt puse în aplicare de Armenia.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari || NewsMaker

Curtea Constituțională: Victimele represiunilor politice pot cere anularea condamnărilor prin revizuire

Curtea Constituțională (CC) a declarat neconstituțională omisiunea legislativă care a lăsat victimele represiunilor politice fără o procedură prin care să poată cere anularea condamnărilor pronunțate de instanțe în perioada regimului totalitar. Până când Parlamentul va corecta legislația, CC a decis ca astfel de cereri să fie examinate de Curtea Supremă de Justiție prin procedura de revizuire, transmite IPN.

Problema a apărut după ce Parlamentul a eliminat în 2023 recursul în anulare din Codul de procedură penală. În același timp, Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice a rămas nemodificată și continua să prevadă această cale pentru anularea sentințelor pronunțate de organele judiciare.

Curtea Constituțională a constatat astfel o omisiune legislativă. Potrivit Curții, prin eliminarea recursului în anulare, fără instituirea unei alte proceduri, a devenit imposibilă aplicarea mecanismului prevăzut de lege pentru persoanele condamnate de instanțe în perioada 7 noiembrie 1917-23 iunie 1990.

Potrivit CC reabilitarea acestor persoane nu se rezumă la recunoașterea unor consecințe istorice ale represiunii. Procedura permite anularea unei condamnări care, în cazul victimelor represiunilor politice, nu a reprezentat rezultatul unei constatări legale a vinovăției, ci o formă de persecuție pentru activități îndreptate împotriva sistemului totalitar.

Până când Parlamentul va face modificările necesare, Curtea Supremă de Justiție va examina cererile și recursurile formulate de Procuratura Generală pentru anularea unor asemenea condamnări, precum și deciziile Procuraturii Generale prin care este refuzată reabilitarea.

Decizia Curții Constituționale a fost pronunțată marți, 15 septembrie, în urma unei sesizări depuse de Procuratura Generală într-un dosar aflat pe rolul Judecătoriei Edineț. Curtea a declarat neconstituțională omisiunea legislativă din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023. Hotărârea CC e definitivă și intră în vigoare la data adoptării.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: