lenta.ru

Un nou război în Nagorno Karabah? Azerbaidjan anunță mai mulți morți și răniți printre civili

În dimineața de 27 septembrie, orașul Stepanakert, dar și alte localități din Nagorno Karabah au fost ținta unor atacuri din lansatoare de rachete de tip „Grad”. Informația a fost confirmată pentru Interfax de către Vagram Pogosean, secretarul de presă al președintelui republicii nerecunoscute.

Părțile conflictului din Ngorno Karabah – Armenia și Azerbaidjan – s-au acuzat reciproc de escaladarea conflictului din regiune.

Potrivit Ministerului Apărării Azerbaidjanului, în jurul orei 6:00, forțele armate armene „au săvârșit provocări de amploare” și au deschis focul asupra unui sat și asupra pozițiilor armatei azere. Potrivit instituției, printre civili sunt mai multe victime – morți și răniți. Ulterior, armata azeră ar fi început o operație defensivă, în cadrul căreia au fost nimicite 12 unități de complexe de rachete antiaeriene „OSA” ale forțelor armate armene.

De cealaltă parte, premierul armean Nikol Pașinean a declarat că militarii azeri au inițiat atacurile din Nagorno Karabah.

https://www.facebook.com/jamnewscaucasus/photos/pcb.3459361244102236/3459336400771387/?type=3&theater

Potrivit datelor secretarului de presă al Ministerului Apărării din Armenia, Șușan Stepanean, militarii au doborât două elicoptere și trei drone ale forțelor aeriene azere. De asemenea, a anunțat că au fost nimicite trei tancuri. Oficialii din Baku au confirmat că a fost doborât un elicopter, însă echipajul a rămas în viață.

Amintim că, la mijlocul lui iulie, la frontiera dintre Armenia și Azerbaijdan au avut loc schimburi de focuri, în urma cărora au murit câteva zeci de oameni. În urma acestui conflict, între comunitățile de azeri și armeni au avul loc confruntări în afara celor două țări, de exemplu la Moscova. Și la Chișinău a avut loc un protest organizat de Congresul Azerilor din Republica Moldova. În fața ambasadei Armeniei, spiritele s-au încins între comunitatea azeră și cea armeană. Ulterior, ambasadorul Azerbaidjanului la Chișinău a declarat că altercațiile care au izbucnit în dimineața de 22 iulie între comunitatea armeană și cea azeră au fost provocate de către deputatul socialist Gaik Vartanean și consilierul netitular al președintelui, Ernest Vardanean.

Conflictul dintre cele două țări sud-caucaziene a apărut în 1988 din cauza revendicărilor teritoriale ale Armeniei față de Azerbaidjan. Nagorno-Karabakh și șapte regiuni învecinate – 20 la sută din teritoriul Azerbaidjanului – se află sub ocupația forțelor armate armene.

Cele patru rezoluții ale ONU adoptate de Consiliul de Securitate al ONU 822, 853, 874 și 884, care necesită retragerea completă și necondiționată a trupelor armene de pe teritoriile ocupate din Azerbaidjan, încă nu sînt puse în aplicare de Armenia.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Vocea Basarabiei/imagine simbol

După discuții cu conducerea țării, fermierii anunță că pun pe pauză protestele

Asociația „Forța Fermierilor” a anunțat pe 26 iunie că își suspendă protestele, în urma unei întâlniri cu președintele Parlamentului, Igor Grosu, și reprezentanți ai ministerelor Finanțelor și Agriculturii. Fermierii spun că „armistițiul” este valabil până pe 30 iunie, iar dacă până atunci nu se renunță la intenția de majorare a TVA la 20% la produsele agricole, aceștia sunt pregătiți să reia acțiunile de protest.

„Forța Fermierilor” a precizat că a avut joi, 25 iunie, o întrevedere cu Igor Grosu, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, ministra Agriculturii, Ludmila Catlabuga, și câțiva deputați PAS.

După aproape două ore de discuții, am făcut impresii că pentru toți cei prezenți, cu excepția ministrului Finanțelor, era clar că cota TVA de 20 % pentru producția agricolă nu poate fi acceptată. La final, Ministerul Finanțelor a propus o variantă de alternativă cu TVA 0 pe tot lanțul cerealier și oleaginos. Însă acest proiect deocamdată este foarte crud și necesită multe discuții și analize cu toți reprezentanții lanțului. Propunerea noastră finală a fost păstrarea momentană a cotei reduse de TVA în agricultură și discutarea liniștită și fără presiuni de timp a propunerilor de alternativă. Domnul Grosu a răspuns că deocamdată nu poate asuma un angajament public și a solicitat timp undeva până la 30 iunie. Ulterior am primit mai multă informație că Ministerul Finanțelor își ia pauza pentru revizuirea politicii fiscale”, a menționat asociația.

Amintim că, în ultimele două zile, fermierii din Republica Moldova au protestat împotriva proiectului politicii bugetar-fiscale. Pe 25 iunie, manifestanții au blocat accesul către punctele de trecere a frontierei Leușeni și Sculeni. Fermierii susțin că poliția le-a oprit tehnica agricolă și nu le-a permis să ajungă pe traseul național. Inspectoratul General al Poliției a declarat, însă, că participanții la acțiune ar fi blocat „intenționat” activitatea punctelor de trecere a frontierei.

Anterior, Ministerul Finanțelor a prezentat proiectul politicii bugetar-fiscale pentru anul 2027, aflat în prezent în consultări publice. Documentul prevede reforma sistemului fiscal, introducerea cotei zero pentru profitul reinvestit, rambursarea automată a TVA și reducerea numărului de taxe și facilități fiscale. Una dintre principalele modificări propuse este uniformizarea cotelor de TVA și eliminarea mai multor cote reduse. Autoritățile afirmă că actualul sistem de facilități generează pierderi de peste 20 de miliarde de lei anual la buget și creează dezechilibre fiscale.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: