lenta.ru

Un nou război în Nagorno Karabah? Azerbaidjan anunță mai mulți morți și răniți printre civili

În dimineața de 27 septembrie, orașul Stepanakert, dar și alte localități din Nagorno Karabah au fost ținta unor atacuri din lansatoare de rachete de tip „Grad”. Informația a fost confirmată pentru Interfax de către Vagram Pogosean, secretarul de presă al președintelui republicii nerecunoscute.

Părțile conflictului din Ngorno Karabah – Armenia și Azerbaidjan – s-au acuzat reciproc de escaladarea conflictului din regiune.

Potrivit Ministerului Apărării Azerbaidjanului, în jurul orei 6:00, forțele armate armene „au săvârșit provocări de amploare” și au deschis focul asupra unui sat și asupra pozițiilor armatei azere. Potrivit instituției, printre civili sunt mai multe victime – morți și răniți. Ulterior, armata azeră ar fi început o operație defensivă, în cadrul căreia au fost nimicite 12 unități de complexe de rachete antiaeriene „OSA” ale forțelor armate armene.

De cealaltă parte, premierul armean Nikol Pașinean a declarat că militarii azeri au inițiat atacurile din Nagorno Karabah.

https://www.facebook.com/jamnewscaucasus/photos/pcb.3459361244102236/3459336400771387/?type=3&theater

Potrivit datelor secretarului de presă al Ministerului Apărării din Armenia, Șușan Stepanean, militarii au doborât două elicoptere și trei drone ale forțelor aeriene azere. De asemenea, a anunțat că au fost nimicite trei tancuri. Oficialii din Baku au confirmat că a fost doborât un elicopter, însă echipajul a rămas în viață.

Amintim că, la mijlocul lui iulie, la frontiera dintre Armenia și Azerbaijdan au avut loc schimburi de focuri, în urma cărora au murit câteva zeci de oameni. În urma acestui conflict, între comunitățile de azeri și armeni au avul loc confruntări în afara celor două țări, de exemplu la Moscova. Și la Chișinău a avut loc un protest organizat de Congresul Azerilor din Republica Moldova. În fața ambasadei Armeniei, spiritele s-au încins între comunitatea azeră și cea armeană. Ulterior, ambasadorul Azerbaidjanului la Chișinău a declarat că altercațiile care au izbucnit în dimineața de 22 iulie între comunitatea armeană și cea azeră au fost provocate de către deputatul socialist Gaik Vartanean și consilierul netitular al președintelui, Ernest Vardanean.

Conflictul dintre cele două țări sud-caucaziene a apărut în 1988 din cauza revendicărilor teritoriale ale Armeniei față de Azerbaidjan. Nagorno-Karabakh și șapte regiuni învecinate – 20 la sută din teritoriul Azerbaidjanului – se află sub ocupația forțelor armate armene.

Cele patru rezoluții ale ONU adoptate de Consiliul de Securitate al ONU 822, 853, 874 și 884, care necesită retragerea completă și necondiționată a trupelor armene de pe teritoriile ocupate din Azerbaidjan, încă nu sînt puse în aplicare de Armenia.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ungaria interzice intrarea în țară a unui comandant ucrainean, după atacul asupra conductei de petrol „Drujba”

Ungaria a interzis accesul pe teritoriul său comandantului Forțelor de Sisteme fără Pilot ale armatei ucrainene, Robert Brovdi, pe fondul recentelor atacuri asupra conductei „Drujba”, care transportă petrol din Rusia, potrivit DW.

Autoritățile ucrainene au criticat decizia Ungariei de a interzice intrarea în țară comandantului din cauza atacurilor asupra stației de pompare a petrolului „Unecha” din Rusia, parte a conductei Drujba.

„Dacă Ungaria a închis într-adevăr accesul pe teritoriul său și în întreaga zonă Schengen unuia dintre comandanții militari, care este etnic maghiar și cetățean al Ucrainei, acest lucru nu poate provoca decât indignare”, a scris președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, joi, 28 august, pe Telegram.

El a subliniat că informația privind interdicția a apărut chiar în ziua în care Rusia a lansat unul dintre cele mai ample atacuri împotriva Ucrainei, iar țara făcea față consecințelor. „Pe acest fundal, oficialii ungari încearcă din nou să prezinte negrul ca alb și să pună pe seama Ucrainei vina pentru războiul în desfășurare”, a adăugat Zelenski.

Șeful diplomației ungare, Péter Szijjártó, a anunțat anterior că Budapesta a aplicat interdicția de intrare comandantului unei unități ucrainene implicate în atacul asupra conductei de petrol„Drujba”. Autoritățile ungare îl consideră „o amenințare la adresa securității naționale”.

În replică, Brovdi a acuzat autoritățile de la Budapesta că, sub pretextul conductei „Drujba”, „nu apără suveranitatea țării, ci propriile interese economice, legate de importul de materii prime ieftine și supuse sancțiunilor”.

În luna august, armata ucraineană a atacat de două ori cea mai mare conductă de petrol „Drujba” din regiunea Briansk din Rusia, ceea ce a dus la suspendarea temporară a livrărilor către Ungaria și Slovacia. Între timp, funcționarea conductei a fost reluată.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: