Vezi agenda scurtmetrajelor din Luna Filmului European 2023 la Chișinău

Luna Filmului European 2023 la Chișinău continuă cu o proiecție specială! Din 14 noiembrie, la casele Cineplex Loteanu pot fi ridicate biletele pentru cinci scurtmetraje care vor fi proiectate în ziua de duminică, 19 noiembrie, începând cu ora 14:50.

Această selecție de scurtmetraje a fost înaintată de European Film Academy pentru premiul «Cel mai bun film de scurt metraj al anului», iar unul dintre ele a fost desemnat câștigător al premiului Short Palme d’Or la Cannes Film Festival 2023. În cele ce urmează, te invităm să afli mai multe despre ele.

«27» (Franța, Ungaria), durata: 10 minute. Regie: Flóra Anna Buda, câștigător Cannes Film Festival 2023. «27» spune povestea unei fete care se pierde în deciziile vieții mature. Alice are 27 de ani și chiar dacă se sufocă locuind împreună cu părinții, nu are curajul de a face o schimbare. După o petrecere psihedelică pe acoperișul unei fabrici, unde se accidentează, vine punctul de turnură în viața ei.

«AQUERONTE» (Spania), durata: 27 minute. Regie: Manuel Muñoz Rivas. Filmul-metaforă povestește călătoria unui grup de necunoscuți pe un râu, de pe un mal la altul. Călătoria devine imprevizibilă, pare să se extindă, țărmul destinației nu se mai arată, iar mișcarea în sine devine, poate, singura certitudine.

«DAYDREAMING SO VIVIDLY FLORES DEL OTRO PATIO OUR SPANISH HOLIDAYS», durata: 24 minute. Regie: Christian Avilés. O poveste despre transformările din timpul adolescenței, relatată prin prisma excursiei întreprinse de un grup de adolescenți britanici pe Insulele Baleare. Oare soarele pe care îl vor savura pe insulă le va aduce lumină în rutina lor de zi cu zi?

«FLORES DEL OTRO PATIO» (Elveția, Columbia), durata: 16 minute. Regie: Jorge Cadena. Filmul celebrează curajul, libertatea și diversitatea. Într-o societate tradiționalistă și profund heteropatriarhală, un grup de activiști queer încearcă să lupte împotriva nedreptăților sociale care afectează o regiune din Columbia. Cum e să mergi împotriva curentului și să rămâi fidel valorilor într-un mediu complet nepregătit pentru schimbare?

«HARDLY WORKING» (Austria), durata: 21 minute. Regie: Susanna Flock, Robin Klengel, Leonhard Müllner, Michael Stumpf. Desenul animat ironizează pe seama absurdității capitalismului într-o lume aparent reală, mizând pe NPC (Non Player Character) — personaje secundare în jocurile video.

Unuia dintre aceste cinci filme i se va acorda premiul «Cel mai bun scurtmetraj european» la ceremonia de decernare a premiilor de către Academia Europeană de Film, care va avea loc pe 9 decembrie, la Berlin.

Filmele vor fi proiectate unul după altul, începând cu ora 14:50, duminică, 19 noiembrie, la Cineplex Loteanu. Durata totală a proiecției este de 95 de minute. Toate filmele sunt proiectate în limba originală, cu subtitrare în engleză, audiența: 16+. Numărul locurilor este limitat. Pentru cei care nu reușesc să prindă un bilet la case va fi creat un rând de așteptare înainte de proiecție.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

IPN

Partidul lui Costiuc – fără bani de la stat pentru încă un an. Ce alte sancțiuni a mai aplicat CEC?

Partidul „Democrația Acasă”, condus de Vasile Costiuc, nu va primi alocații de la stat până în noiembrie 2027, iar Blocul Unirea Națiunii – până în octombrie 2026. Deciziile au fost luate de Comisia Electorală Centrală (CEC) pe 5 octombrie, după analiza rapoartelor financiare ale concurenților electorali care au participat la scrutinul parlamentar. Totodată, Andrei Năstase a fost somat să verse în bugetul de stat aproape 6 mii de lei, iar Tatiana Crețu – peste 24 de mii de lei.

Pe 5 octombrie, CEC a analizat rapoartele financiare ale concurenților electorali care au participat la scrutinul parlamentar din 28 septembrie. În aceeași zi, liderul partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, a depus la CEC patru contestații. Politicianul a invocat „acțiuni pretins ilegale de finanțare” ale Partidului Acțiune și Solidaritate, blocului electoral „Patriotic”, blocului electoral „Alternativa” și formațiunii „Partidul Nostru”. Instituția electorală a decis să includă aceste contestații în proiectul de pe ordinea de zi a CEC.

CEC, despre raportul financiar al PAS: Potrivit Comisiei, în registrul persoanelor care au desfășurat activități de voluntariat, PAS a indicat 682 de reprezentanți în organele electorale, deși, la solicitarea partidului, au fost adoptate hotărâri de confirmare pentru 1.561 de persoane. În consecință, CEC a constatat o diferență de 880 de reprezentanți – persoane care nu au fost incluse de către concurent în raportul financiar.

Despre raportul Partidului „Democrația Acasă”: Conform instituției electorale, partidul nu a raportat cheltuieli pentru publicitate pe internet. Totodată, a inclus în registrul voluntarilor doar trei persoane. În același timp, a înregistrat și confirmat 91 de reprezentanți care nu au fost reflectați în niciun fel în raportul financiar.

Despre raportul lui Andrei Năstase: Potrivit CEC, concurentul a confirmat 216 reprezentanți care nu au fost reflectați în raportul privind gestiunea financiară. Astfel, s-a propus aplicarea unei sancțiuni sub formă de avertisment. Totodată, potrivit CEC, la 30 septembrie, din contul fondului electoral, concurentul a achitat către „Glasul Națiunii” suma de 5.926 de lei pentru arendă (chirie). CEC a calificat această plată drept o abatere, constând în neraportarea cheltuielii în termenul stabilit de lege, și a propus ca suma să fie virată la bugetul de stat.

Despre raportul blocului „Împreună”: Conform instituției electorale, blocul a utilizat anumite venituri încasate înainte de a le declara la CEC, iar sancțiunea propusă a fost sub formă de avertisment.

Despre raportul Partidului „Alianța pentru Unirea Românilor”: Potrivit Comisiei, partidul nu a transferat în bugetul de stat soldul restant în valoare de 135 de lei.

Despre raportul „Blocul Unirea Națiunii”, care s-a retras din cursă înainte de scrutin: CEC a declarat că blocul a prezentat tardiv raportul privind gestiunea financiară. „Ținând cont că anterior deja a fost sancționat, se propune să fie aplicată sancțiunea sub formă de lipsire de alocații de la bugetul de stat pentru o altă perioadă de 6 luni de zile, începând cu luna mai 2026”, s-a menționat la ședința CEC.

Despre raportul Partidului „Uniunea Creştin-Socială din Moldova”: Potrivit CEC, a rămas un sold de 135 de lei, care nu poate fi transferat deoarece conducătorului partidului, Gabriel Călin, i-a fost aplicată o măsură preventivă. În consecință, s-a propus aplicarea unei sancțiuni sub formă de atenționare.

Despre raportul Tatianei Crețu: Comisia a menționat că a rămas un sold de 24 600 de lei. „A transferat (nota red: concurentul electoral) acest sold din contul „fond electoral” în contul personal, ceea ce este interzis de lege”, s-a anunțat la ședința CEC.

Deciziile CEC

Instituția electorală a decis ca Partidul „Alianța pentru Unirea Românilor”, Partidul „Uniunea Creștin-Socială din Moldova” și candidata Tatiana Crețu să fie atenționați. Totodată, CEC a decis ca PAS, Blocul „Împreună” și candidatul independent Andrei Năstase să fie sancționați sub formă de avertisment.

În cazul Partidului „Democrația Acasă” s-a decis aplicarea unei sancțiuni sub formă de lipsire de alocații de la bugetul de stat pentru o perioadă de 12 luni, începând cu luna noiembrie 2026. Amintim că, pe 3 octombrie 2025, aceluiași partid i s-a aplicat o sancțiune similară pentru perioada noiembrie 2025 – noiembrie 2026.

Și în cazul Partidului Național Liberal și al Partidului Reîntregirii Naționale „Acasă” – parte a Blocului Unirea Națiunii – s-a decis aplicarea unei sancțiuni sub formă de lipsire de alocații de la bugetul de stat însă pentru o perioadă de 6 luni, începând cu luna mai 2026. Amintim că, recent, CEC a mai luat o asemenea decizie în privința blocului. Instituția electorală a decis să-l lipsească de alocații de la bugetul de stat pentru o perioadă similară, începând cu luna noiembrie 2025.

Pe lângă avertisment, Andrei Năstase a fost somat să verse în bugetul de stat 5.926 de lei. Tatiana Crețu, pe lângă avertisment, a fost somată să verse în bugetul de stat 24.600 de lei.

În același timp, CEC a respins contestațiile lui Costiuc, fie ca neîntemeiate, fie ca inadmisibile.

***

Pe 5 octombrie, Comisia Electorală Centrală a declarat valabile rezultatele alegerilor parlamentare din 28 septembrie. Totodată, CEC a decis să remită hotărârea către Curtea Constituțională pentru confirmarea rezultatelor alegerilor și validarea mandatelor de deputat.

Rezultatele alegerilor parlamentare, declarate valabile de CEC

Comisia Electorală Centrală (CEC) a declarat valabile rezultatele alegerilor parlamentare din 28 septembrie. Totodată, CEC a decis să remită hotărârea către Curtea Constituțională pentru confirmarea rezultatelor alegerilor și validarea mandatelor de deputat.

Pe 5 octombrie, CEC a centralizat rezultatele alegerilor parlamentare din 28 septembrie. Potrivit Comisiei, în total, la votare au participat 1.609.579 de alegători (52,24%). Numărul total de voturi valabil exprimate a fost de 1.578.722.

Concurenții electorali care au depășit pragul pentru a accede în Parlament au obținut următorul număr de voturi: PAS – 792.557 voturi, Blocul electoral „Patriotic” – 381.984, Blocul electoral „Alternativa” – 125.706, „Partidul Nostru” – 97.852 de voturi, Partidul „Democrația Acasă” – 88.679.

CEC a hotărât să declare valabile alegerile parlamentare din 28 septembrie. „Prezenta hotărâre se remite Curții Constituționale pentru confirmarea rezultatelor alegerilor și validarea mandatelor deputaților”, se mai arată în decizia CEC.

Totodată, CEC a stabilit numărul mandatelor de deputat: PAS – 55 de mandate, Blocul „Patriotic” – 26 de mandate, Blocul „Alternativa” – 8 mandate, iar „Partidul Nostru” și Partidul „Democrația Acasă” – câte 6 mandate.

***

Potrivit legislației, Curtea Constituțională are zece zile pentru a valida sau a anula scrutinul și mandatele deputaților aleși. Hotărârea se publică în Monitorul Oficial în cel mult două zile.

Noul Parlament trebuie convocat de șeful statului în cel mult 30 de zile de la alegeri, în ședința de constituire. Atunci, Curtea Constituțională prezintă raportul, iar legislativul devine legal constituit. Deputații aleg conducerea – președintele Parlamentului, vicepreședinții, Biroul permanent – și formează fracțiunile parlamentare în cel mult zece zile de la constituire.

Procesul continuă cu desemnarea unui candidat la funcția de prim-ministru. Acesta are la dispoziție 15 zile pentru a prezenta în plen lista miniștrilor și programul de activitate. Dacă obține majoritatea voturilor deputaților, Guvernul este învestit. În cel mult 14 zile de la vot, președintele țării semnează decretul, iar miniștrii depun jurământul.

Astfel, în mai puțin de două luni de la scrutin, Republica Moldova ar putea avea un nou Parlament funcțional și un Guvern învestit.

Victor Negrescu/Facebook

Eurodeputați din 19 țări cer deschiderea „imediată” a negocierilor de aderare pe capitole cu Moldova, printr-o scrisoare

Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a anunțat, pe 5 octombrie, că a inițiat, împreună cu sprijinul a 55 de eurodeputați din 19 țări europene, o scrisoare comună adresată președintelui Consiliului European, António Costa, prin care solicită deschiderea imediată a negocierilor de aderare pe capitole cu Republica Moldova.

„Această inițiativă are sprijinul unor lideri importanți ai Parlamentului European și demonstrează unitatea și solidaritatea Europei cu Republica Moldova într-un moment decisiv pentru întreaga regiune. Demersul nu menționează nimic despre decuplare, concentrându-se pe sprijinul care trebuie acordat eforturilor realizate de Republica Moldova. Uniunea Europeană trebuie să acționeze acum pentru a demonstra susținerea sa pentru democrația, reziliența și ambițiile europene ale cetățenilor din Republica Moldova”, a scris eurodeputatul român Victor Negrescu pe Facebook.

Victor Negrescu/Facebook
Victor Negrescu/Facebook
Victor Negrescu/Facebook

Republica Moldova a obținut statutul de țară-candidată la aderarea la UE, împreună cu Ucraina, în iunie 2022, iar Consiliul European a aprobat deschiderea negocierilor de aderare în decembrie 2023. Primele conferințe interguvernamentale Moldova-UE și Ucraina-UE, care au marcat startul negocierilor de aderare, au avut loc pe 25 iunie 2024. Pe 22 septembrie, 2025, Moldova a încheiat procesul de screening bilateral pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Actuala guvernare de la Chișinău susține că Moldova poate adera la UE până în 2028.

defence-ua.com/imagine simbol

Drone rusești au traversat teritoriul R. Moldova? Chișinăul: „Mijloacele din dotare nu au confirmat”

Mijloacele de radiolocație și supraveghere nu au confirmat cazuri de încălcare a spațiului aerian al Republicii Moldova, noaptea trecută. Precizările au fost făcute pentru NewsMaker de purtătoarea de cuvânt a Ministerului Apărării, Ala Diaconu, după ce în spațiul online au apărut informații potrivit cărora drone rusești ar fi traversat teritoriul țării în timpul atacului asupra Ucrainei.

„Vă informăm că mijloacele de radiolocație din dotare cât și cele de supraveghere nu au confirmat careva cazuri de încălcare a spațiului aerian al Republicii Moldova, în perioada vizată”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului Apărării.

În noaptea de 4 spre 5 octombrie, Rusia a lansat peste 50 de rachete și aproximativ 500 de drone de atac asupra Ucrainei. Cinci persoane au murit și 10 au fost rănite, potrivit informațiilor comunicate de președintele ucrainean Vladimir Zelenski. Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a scris pe rețeaua X că „războiul Rusiei împotriva Ucrainei este o teroare zilnică”. „Acestea sunt crime de război. Ucraina are nevoie de un sprijin mai mare și mai rapid”, a declarat Maia Sandu.

Menționăm că unele canale de Telegram au scris, făcând referire la o hartă a atacurilor aeriene, că o parte dintre drone ar fi traversat teritoriul Republicii Moldova.

zdg

O copilă de 13 ani din Moldova are nevoie de €90.000. Familia: „O formă rară de cancer ne-a răvășit sufletele”

O copilă de 13 ani din Republica Moldova are nevoie de 90.000 de euro. Ea a fost diagnosticată cu sarcom Ewing, o formă rară și agresivă de cancer osos. Mama copilei cere ajutor pentru a strânge suma necesară pentru tratament. „Ne aflăm acum în Turcia, acolo unde medicii ne dau o speranță”, a comunicat mama fetei.

„Suntem Daniela și Vasile Marco, părinții Alexandrei — o fetiță de doar 13 ani, care în loc de griji mărunte și visuri de copil, duce o luptă cumplită pentru viață. Un diagnostic necruțător — sarcom Ewing, o formă rară și agresivă de cancer osos — ne-a răvășit sufletele. În doar câteva zile, lumea noastră s-a prăbușit. Dintr-o familie fericită, am devenit o familie care luptă cu disperare pentru a-și salva copilul. Ne aflăm acum în Turcia, acolo unde medicii ne dau o speranță. Alexandra are șanse de vindecare — dar șansele au un preț dureros: tratamente lungi, chimioterapii epuizante, o intervenție chirurgicală complexă… și o sumă uriașă. Vă rugăm din inimă — ajutați-ne să nu pierdem această șansă!”, a scris mama copilei pe Facebook.

Cei care vor să o ajute pot găsi aici mai multe detalii.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: