Într-un efort continuu de a depăși bariere și de a contribui la o schimbare reală în societate, Victoriabank demonstrează că este mai mult decât o bancă. Pentru noi, a face parte dintr-o comunitate înseamnă responsabilitate și sprijin permanent pentru proiecte menite să îmbunătățească viața oamenilor.
Implicarea Victoriabank în acte de caritate nu este doar o opțiune, ci o misiune. Suntem mândri să împărtășim un moment de recunoaștere din partea Casei Regale a României, care a oferit premii onorifice unor organizații-lider din România și din Republica Moldova ce inspiră respectul societății prin dedicare în susținerea comunității. Evenimentul dedicat curajului civic, aflat la a doua ediție, a avut loc la Palatul Regal din București.
Majestatea Sa Margareta Custodele Coroanei i-a înmânat lui Levon Khanikyan, președintele Victoriabank, diploma de recunoaștere, ca o confirmare a eforturilor de a fi parte activă a schimbărilor pozitive în societate. Aprecierile Casei Regale au venit și pentru promovarea în mod exemplar și original al patrimoniului lingvistic și cultural al României și al Republicii Moldova, ca indestructibilă punte identitară între cele două țări.
«Ne onorează acest premiu prestigios, care reprezintă o recunoaștere a muncii și a angajamentului nostru față de comunitatea din care facem parte. Victoriabank este o bancă responsabilă, care își asumă un rol activ în dezvoltarea Republicii Moldova. Suntem bucuroși că putem ajuta categoriile cele mai vulnerabile și putem contribui la îmbunătățirea calității vieții cetățenilor», a declarat Levon Khanikyan, președinte Victoriabank.
În ultimii ani, Victoriabank a desfășurat o serie de inițiative sociale și umanitare care au contribuit la dezvoltarea comunității. Printre ele se numără campania socială «Alături de Moldova, alături de fiecare», lansată în 2022 în contextul pandemiei, al crizei refugiaților și al crizei energetice provocate de războiul din Ucraina. Victoriabank a oferit 10 milioane de lei pentru a sprijini cetățenii Republicii Moldova prin investiții în diverse domenii sociale. Un alt exemplu este parteneriatul de 9 ani cu CCF Moldova, menit să asigure suport financiar copiilor care trăiesc în sărăcie și a celor din orfelinate.
Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM) propune instituirea unui moratoriu temporar asupra efectuării controalelor și aplicării sancțiunilor contravenționale față de persoanele fizice înregistrate ca desfășurând activitate independentă pentru lipsa aparatului de casă și neemiterea bonurilor fiscale. Un proiect de lege în acest sens, elaborat de deputata PCRM Diana Caraman, a fost înregistrat în Parlament.
Proiectul de lege propune ca moratoriul să se aplice exclusiv în raport cu persoanele fizice care:
desfașoară activitate independentă în condițiile art. 5 pct. 361 din Codul Fiscal al Republicii Moldova;
utilizează echipamente de casă și de control conectate la sistemul informațional automatizat „Monitorizarea electronică a vânzărilor”.
Acesta nu se aplică în cazurile în care se constată săvârșirea unor „acțiuni frauduloase intenționate, de natură penală”.
„Moratoriul este valabil pană la data intrării în vigoare a Legii pentru modificarea unor acte normative (Legea nr. 133/2011 privind protecția datelor cu caracter personal și Codul Fiscal al Republicii Moldova), sau până la punerea în aplicare a mecanismului de codificare a informației de identificare în documentele fiscale, în funcție de care eveniment survine mai întâi”, se arată în proiect.
Documentul mai propune ca, pe durata moratoriului, organele fiscale sau alte autorități publice să nu inițieze și efectueze controale privind neemiterea bonului fiscal în formă care ar include IDNP sau alte date personale ale titularului activității, precum și lipsa echipamentelor de casă și control.
Totodată, inițiativa legislativă propune ca, în perioada valabilității moratoriului, să nu fie aplicate sancțiuni privind aceste aspecte.
„Aplicarea imediată a sancțiunilor pentru lipsa aparatelor fiscale, în contextul expunerii publice a datelor personale, constituie о ingerință disproporționata în dreptul la viața privată. Până la instituirea mecanismului de codificare a acestor date, statul are obligația pozitivă de a suspenda măsurile coercitive pentru a preveni încălcări ulterioare ale drepturilor fundamentale ale cetățenilor”, se argumentează în document.
Pentru a fi adoptat, proiectul de lege trebuie să fie votat de cel puțin 51 de deputați. Fracțiunea comuniștilor are în actuala legislatură doar 8 parlamentari.
Amintim că, în 2025, Parlamentul a adoptat un proiect de lege care stabilește un nou cadru legal pentru desfășurarea activității economice de către persoanele fizice – antreprenorii independenți. Legea prevede că persoanele fizice vor putea activa legal în baza unei proceduri de înregistrare simplificate, fără a crea o firmă.
Acest regim va permite desfășurarea unor activități precum consultanță, IT, design, traduceri, educație, îngrijire sau lucrări tehnice și creative. Regimul de antreprenoriat independent va fi aplicat doar pentru o listă limitată de activități, care va putea fi extinsă treptat, în funcție de rezultate.
Legea propune instituirea unui regim de impozitare care prevede aplicarea unui impozit unic de 15% asupra veniturilor, valabil pentru vânzări anuale de până la 1,2 milioane de lei, care include impozitul pe venit și plățile la CNAS/CNAM.
Cele mai importante știri din Moldova și din lume în noua ediție NewsMaker! — Plahotniuc rămâne în arest până în ajunul Crăciunului — Diaspora moldovenească din Belgia: locul de unde vii nu poate fi uitat — Chicu solicită convocarea unui Consiliu care nu există — Linia electrică Vulcănești-Chișinău, gata în proporție de 99% — Vlah cere anularea restricției impuse partidului „Inima Moldovei” — Moldova se pregătește pentru iarnă și integrarea energetică europeană — Ambasadorul Rusiei la Chișinău, convocat la MAE pentru explicații — Când va fi inaugurat pomul de crăciun din Chișinău? — Botgros, între concerte și mandatul de deputat — O dronă a zburat deasupra Moldovei la doar 100 de metri altitudine — Sindicatele cer majorarea urgentă a salariilor în sectorul bugetar — Zi de doliu național în memoria lui Ilie Ilașcu — Primele semne de iarnă: ninsori, polei și mobilizare pe drumuri Abonați-vă la NewsMaker – cele mai actuale știri fără cenzură. Nu uitați să apăsați pe clopoțel pentru a nu rata noile ediții: zilnic, la 15:00 și 19:00, de luni până vineri.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Republica Moldova pregătește cadrul legal pentru reglementarea criptoactivelor. Un proiect de lege în acest sens se află deja în elaborare, a anunțat șeful adjunct al Serviciului pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, Andrian Munteanu, în cadrul Moldova Security Forum 2025, desfășurat la Chișinău. Potrivit lui, la discuții participă mai multe instituții ale statului din domeniul financiar și fiscal, inclusiv Banca Națională.
„Împreună cu Ministerul Finanțelor, BNM, Comisia Națională a Pieței Financiare și autoritățile fiscale, suntem în proces de pregătire a unui proiect de lege privind criptoactivele. Este foarte important, pentru că ne dorim să oferim oamenilor posibilitatea de a cumpăra cripto în mod legal și, în același timp, să avem instrumente pentru a nu permite utilizarea lor în activități ilicite”, a declarat Munteanu.
Reamintim, deputatul partidului de guvernare „Acțiune și Solidaritate” (PAS), Dorian Istratii, a anunțat recent, în cadrul emisiunii NM „Есть вопросы”, că Moldova își propune să legalizeze complet criptomonedele și să elaboreze un cadru juridic clar pentru utilizarea acestora până în 2026. Parlamentarul declara, atunci, că modificările urmează să fie adoptate în baza regulamentului european MiCA (Markets in Crypto-Assets), care a intrat în vigoare în Uniunea Europeană în decembrie 2024.
În prezent, operațiunile cu criptomonede în Moldova sunt complicate: pentru achiziționarea activelor digitale este necesară deschiderea unui cont bancar special, monitorizat. Amintim, NewsMaker a explicat pas cu pas cum poți cumpăra criptomonede în Moldova – AICI.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Partidul Național Moldovenesc (PNM) solicită redenumirea segmentului străzii Toma Ciorbă cuprins între bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt și str. 31 August 1989, unde este situată ambasada Federației Ruse la Chișinău, în memoria fostului deținut politic al regimului de la Tiraspol Ilie Ilașcu. Formațiunea a anunțat pe 19 noiembrie că a expediat un demers în acest sens Primăriei capitalei și Consiliului Municipal Chișinău.
„Partidul Național Moldovenesc a înaintat Primăriei municipiului Chișinău și Consiliului Municipal Chișinău un demers prin care solicită redenumirea segmentului străzii Toma Ciorbă, cuprins între bd. Ștefan cel Mare și Sfânt și str. 31 August 1989, în strada Ilie Ilașcu – erou al rezistenței în fața agresiunii ruse și simbol al luptei pentru identitatea românească. Propunerea are o puternică valoare istorică și morală: tocmai pe acest segment de stradă se află ambasada Federației Ruse, iar redenumirea ar reprezenta un act de demnitate națională în memoria unui om care a suferit ani grei în închisorile separatiste și care a apărat libertatea cetățenilor Republicii Moldova în timpul războiului moldo-rus din 1992”, a transmis PNM într-un comunicat.
Formațiunea a mai precizat că demersul oficial a fost transmis autorităților municipale împreună cu documentele justificative și cu harta segmentului de stradă propus spre redenumire.
Precizăm că, în ultimele zile, după decesul lui Ilie Ilașcu, în spațiul public au apărut mai multe solicitări privind redenumirea unei străzi din Chișinău în memoria acestuia.
Ilie Ilașcu s-a stins din viață pe 17 noiembrie. Acesta locuia în România, unde s-a stabilit la scurt timp după ce a fost eliberat, în mai 2001, din detenție ilegală la Tiraspol.
Ilie Ilașcu va fi înmormântat pe 20 noiembrie la Cimitirul Bellu din București.
Data de 20 noiembrie a fost decretată zi de doliu național în Republica Moldova, în contextul înmormântării fostului deținut politic.
Comisia pentru politică externă a Parlamentului R. Moldova și Comisia pentru politică externă a Senatului României s-au reunit în ședință comună pe 19 noiembrie, la București. Potrivit Doinei Gherman, președinta comisiei de la Chișinău, la ședință a fost adoptată o „Declarație comună pentru susținerea deschiderii efective a negocierilor de aderare a R. Moldova la UE”. Președintele Comisiei de a București a declarat că „Republica Moldova ar fi putut fi invitată să deschidă negocierile încă de acum un an, iar acest lucru nu s-a întâmplat”. „Declarația este un semnal politic clar adresat partenerilor noștri UE”, a precizat el.
Doina Gherman a anunțat că, la ședința comună a comisiilor pentru politică externă din Senatul României și din Parlamentul Republicii Moldova, a fost adoptată o „Declarație comună pentru susținerea deschiderii efective a negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană”. „România a fost și va rămâne partenerul nostru cel mai apropiat și de încredere pe drumul către Uniunea Europeană”, a menționat deputata de la Chișinău.
„Comisiile de politică externă ale Senatului României și Parlamentului Republicii Moldova au adoptat prin consens la București Declarația comună pentru susținerea adoptării deciziei de către UE pentru începerea efectivă a negocierilor de aderare până la finalul acestui an. Am semnat imediat după aceea textul Declarației comune cu colega Doina Gherman, președintele comisiei de politică externă de la Chișinău și vicepreședinte al Parlamentului Republicii Moldova”, a spus, la rândul său, președintele Comisiei pentru politică externă a Senatului României, Titus Corlățean.
Doina Gherman
Corlățean a mai declarat că „interesul fundamental al României este ca procesul de extindere să continue, cu ansamblul statelor candidate, inclusiv cu Ucraina, dar și cu statele balcanice și respectiv să nu mai existe întârzieri sau blocaje generate de contextul geopolitic, de război sau de alte tipuri de interese”. „Republica Moldova ar fi putut fi invitată să deschidă negocierile încă de acum un an, iar acest lucru nu s-a întâmplat. În contextul actual, nu ne mai permitem să pierdem timp prețios. Declarația comună parlamentară București-Chișinău este un semnal politic clar adresat partenerilor noștri UE”, a precizat el.
Tot la București, delegația Republicii Moldova a avut o întrevedere cu președintele Senatului României, Mircea Abrudean. Abrudean a declarat că „întâlnirea de astăzi, ca și cele precedente cu președintele Parlamentului, Igor Grosu și premierul Alexandru Munteanu, arată deschiderea noastră către o colaborare strânsă pentru continuarea proiectelor deja existente în infrastructură rutieră, energetică și securitate regională, dar și noi idei care să ne ajute să creștem reziliența sistemelor și să reducem vulnerabilitățile pentru întărirea siguranței regionale”.
***
Despre ședința comună a celor două comisii au anunțat reprezentanții Parlamentului de la Chișinău pe 18 noiembrie. S-a anunțat că delegația Republicii Moldova va fi condusă de vicepreședinta legislativului și președinta Comisiei pentru politică externă, Doina Gherman. Din componență mai fac parte membrii Comisiei pentru politică externă Adrian Băluțel, Ion Groza, Mihail Druță, precum și președinta grupului parlamentar de prietenie cu România, Veronica Roșca, președinta Comisiei juridice, pentru numiri și imunități.
Anunțul a stârnit critici. Deputatul Blocului „Alternativa” Ion Chicu, membru al comisiei pentru politică externă, a declarat că nu a știut despre deplasarea parlamentarilor și că a aflat din comunicatul publicat pe site-ul Parlamentului. El a criticat faptul că delegația este formată doar din deputați PAS, acuzând formațiunea de guvernământ că „uzurpează activitatea parlamentară”. Alexandru Verșinin, vicepreședinte al Comisiei pentru politică externă din partea Partidului „Democrația Acasă”, a spus că comisia a devenit „un departament de PR” pentru PAS. NM a solicitat un comentariu din partea Parlamentului, însă nu am primit un răspuns.
***
Republica Moldova a obținut statutul de țară-candidată la aderarea la UE, împreună cu Ucraina, în iunie 2022, iar Consiliul European a aprobat deschiderea negocierilor de aderare în decembrie 2023. Primele conferințe interguvernamentale Moldova-UE și Ucraina-UE, care au marcat startul negocierilor de aderare, au avut loc pe 25 iunie 2024. Pe 22 septembrie 2025, Moldova a încheiat procesul de screening bilateral pentru aderarea la Uniunea Europeană. Pe 20 octombrie, comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a declarat că procesul de evaluare a legislațiilor naționale ale Republicii Moldova și ale Ucrainei a fost finalizat și că Comisia Europeană recomandă statelor membre să aprobe rapid deschiderea celor șase clustere de negociere.
