Victoriabank este și mai aproape de nevoile oamenilor întreprinzători. Acum, întreprinderile mici și mijlocii din Moldova, care își refinanțează creditele de la alte bănci sau OCN-uri (Organizații Creditare Nebancare), beneficiază de 0% comision de acordare pentru sumele refinanțate.
„IMM-urile reprezintă motorul creșterii economice. Ele joacă un rol semnificativ în economia națională prin furnizarea de bunuri și servicii, crearea locurilor de muncă, dezvoltarea economiilor și a comunităților regionale, sprijinirea concurenței pe piață și oferirea de inovații. Noi, la Victoriabank, înțelegem importanța micilor afaceri și, tocmai din acest motiv, ne dorim să le oferim sprijin prin oferta – 0% comision de acordare a creditelor refinanțate”, a declarat Pintea Anghel, Director IMM, Victoriabank.
Oferta de refinanțare a creditelor este destinată tuturor companiilor care se încadrează în categoria IMM (Întreprinderi Mari și Mijlocii), pentru orice tip de credit folosit pentru refinanțare: credite de capital de lucru, credite de investiții, linii de credit, etc.
„Prin această ofertă, dorim să confirmăm declarația pe care am făcut-o atât clienților existenți, cât și clienților potențiali – Victoriabank este un partener de lungă durată, un partener pe care poți conta și care-ți înțelege businessul”, a accentuatPintea Anghel.
Prin oferta de refinanțare de la Victoriabank, antreprenorii locali beneficiază de instrumente financiare smart, ce vin cu un pachet de beneficii:
Răspuns rapid la solicitare;
Costuri transparente;
Pachet redus de documente;
Refinanțare adaptată nevoilor clientului;
Optimizarea fluxului de numerar.
Cererea pentru refinanțarea creditelor IMM poate fi completată la sucursala băncii.
Procurorii au inițiat o cauză penală pentru huliganism agravant, după incidentul cu focuri de armă produs în incinta Inspectoratului de Poliție Centru din Chișinău, în noaptea de 18 spre 19 decembrie. Informația a fost confirmată pentru NM de Violina Moraru, purtătoarea de cuvânt a Procuraturii Generale. Potrivit ei, cauza penală este examinată „sub toate aspectele”, fiind verificate „toate versiunile posibile”.
„În cadrul urmăririi penale au fost efectuat un volum de lucru complex, inclusiv fiind dispusă expertiza balistică a armei, fiind audiați mai mulți polițiști, urmând a fi audiate și alte persoane. De asemenea, au fost ridicate imagini video și documente relevante, fiind întreprinse acțiunile de urmărire penală necesare pentru stabilirea tuturor circumstanțelor cazului”, a precizat Violina Moraru.
PG precizează că urmărirea penală continuă, iar „în funcție de probatoriul acumulat vor fi dispuse măsurile procesuale care se impun”.
Reamintim, deputatul Partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, a anunțat pe 22 decembrie că, în incinta sediului Inspectoratului de Poliție Centru, ar fi fost trase aproximativ 30 de focuri de armă, după ce mai mulți angajați ar fi sărbătorit Ziua Poliției. Parlamentarul a lansat atunci mai multe acuzații la adresa organelor de drept, inclusiv a șefului Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, pe care l-a acuzat că ar fi încercat să mușamalizeze cazul.
La scurt timp după declarațiile lui Costiuc, IGP a publicat un comunicat în care a confirmat producerea incidentului. Contactat de NM, Viorel Cernăuțeanu a respins versiunea privind „30 de împușcături”, precum și acuzațiile formulate de Vasile Costiuc. Potrivit șefului IGP, ar fi fost vorba, de fapt, de trei focuri de armă, trase de un polițist din arma personală, deținută legal. Ulterior, aceleași informații au fost confirmate și de ministra Afacerilor Interne.
În urma incidentului, polițistul implicat, împreună cu șeful Inspectoratului de Poliție Centru și adjunctul acestuia, au fost eliberați din funcție.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Modificările la Legea voluntariatului, criticate de activiști: „Distrug un domeniu pentru care am dedicat 30 de ani”. Reacția Parlamentului
|
Amendamentele la Legea Voluntariatului, adoptate pe 29 decembrie de către Parlament, prin care responsabiliatatea pentru acest domeniu trece către Agenția Națională de Tineret, a stârnit critici în spațiul public. Activista și voluntara, Antonița Fonari, susține că agenția desemnată nu a întreprins măsuri suficiente pentru susținerea voluntariatului, iar aceste modificări, riscă să submineze un domeniu în care sute de profesioniști au investit decenii de muncă. Parlamentara Liliana Nicolaescu-Onofrei a răspuns că legea a fost consultată și vizează eficientizarea activității Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Programelor și Activității de Tineret.
Criticile activiștilor și voluntarilor
Antonița Fonari, directoare a Platformei pentru Cetățenie Activă și Parteneriat pentru Drepturile Omului, activistă și voluntară cu peste 30 de ani de experiență, critică modificările operate la Legea Voluntariatului. Ea afirmă că modificările promovate de guvernare, prezentate drept o aliniere la standardele Uniunii Europene, riscă să destructureze un domeniu construit de societatea civilă în decenii de muncă.
Sursa foto: Antonița Fonari
Fonari contestă în special atribuirea politicilor de voluntariat Ministerului Educației și Cercetării și Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Programelor și Activității de Tineret, instituție care, potrivit ei, nu a demonstrat capacitatea de a gestiona eficient nici voluntariatul destinat tinerilor.
„Deci, miniștrii și deputații PAS nu au nici o instituție mai potrivită pentru voluntariat decât Agenția Națională pentru Tineret — care, de la instituire și până acum, nu a venit cu politici noi nici pentru voluntariatul tinerilor (și a îngropat Săptămâna Națională a Voluntariatului, Gala Națională de Premiere a Voluntarilor „Jos pălăria în fața voluntarilor!”, site-ul de recrutare a voluntarilor, Conferința Națională a Voluntariatului etc.). Agenția care de ani buni nu vine cu un mesaj despre voluntariat pe pagina instituției – măcar de Ziua Internațională a Voluntarilor”, a menționat aceasta pe pagina sa de Facebook.
Fonari evidențiază rolul decisiv al voluntarilor în gestionarea crizei refugiaților ucraineni din 2022, când solidaritatea populației a fost recunoscută pe plan internațional și a contribuit la schimbarea percepției externe asupra Republicii Moldova. În opinia activistei, acest capital de solidaritate și implicare civică a avut un rol important inclusiv în avansarea parcursului european al Republicii Moldova, la fel de relevant ca deciziile politice interne.
Roman Andriiv, activist cu experiență în voluntariat, avertizează că noua lege nu ar stimula participarea tinerilor. El explică că majoritatea organizațiilor de tineret nu lucrează cu aceste categorii și că implicarea voluntarilor tineri în activități complexe, care necesită competențe profesionale, ar fi limitată.
„Paradoxal, nici voluntariatul tinerilor nu ar avea de câștigat dacă legea s-ar vota în forma actuală. Peste 95% din voluntariatul tinerilor rămâne în afara cadrului legal formal, din cauza categoriilor de beneficiari prestabilite. De ce să faci o lege care demotivează pe cei care practică voluntariatul și să incluzi acolo persoane care poate nu doresc să se implice? De ce să adopți o lege cu mari șanse să fie nefuncțională, în ciuda avertizărilor venite din sector?”, întreabă activistul.
Andriiv propune parlamentarilor să acorde câteva luni în plus pentru ajustarea legii, astfel încât să fie funcțională și să valorifice potențialul voluntarilor în construcția unei societăți europene bazate pe solidaritate.
„Suntem o țară mică, cu resurse limitate, și putem merge înainte doar împreună. Vă rog să vă gândiți bine înainte de a apăsa butonul de vot, ca să nu ajungem mâine într-o criză fără sprijinul voluntarilor”, a mai afirmat Andriiv.
Replica autorităților
În replică, Liliana Nicolaescu-Onofrei, președinta Comisiei parlamentare pentru cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media, respinge acuzațiile și susține că legea a fost elaborată în urma unui proces amplu de consultări.
„Legea cu privire la voluntariat a fost în lucru la Ministerul Educației și Cercetării aproape un an de zile, cu multe consultări publice. M-a întristat mult să văd comentarii în care se afirmă, fără a citi legea, că voluntariat vor face doar tinerii, nu și cetățenii mai în vârstă, lucru absolut neadevărat”, a spus parlamentara pe Facebook.
Ea invocă mai multe articole din lege care stipulează explicit că voluntariatul este destinat cetățenilor de toate vârstele, promovează incluziunea socială, egalitatea de șanse și participarea civică indiferent de vârstă, sex, religie, etnie sau stare de sănătate.
Nicolaescu-Onofrei mai precizează că proiectul nu prevede crearea unei noi agenții, ci extinderea competențelor Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Programelor și Activității de Tineret, soluție pe care o consideră eficientă din punct de vedere administrativ. Totodată, ea menționează că Ministerul Educației și Cercetării ar putea redenumi instituția pentru a reflecta mai clar și domeniul voluntariatului.
„Proiectul propune oferirea de competențe pe domeniu pentru Agenția Națională pentru Dezvoltarea Programelor și Activității de Tineret, în loc de a mai crea încă o agenție. MEC poate redenumi entitatea respectivă pentru a indica chiar în denumire domeniul voluntariatului. Esențial este să se întâmple o activitate eficientă”, a mai subliniat președinta comisiei parlamentare de profil.
Liliana Nicolaescu-Onofrei a mai accentuat că ministerul a demonstrat deja capacitatea de a coordona politici publice complexe, inclusiv în ariile sportului și tineretului, fără ca aceste domenii să fie menționate explicit în denumirea instituției. În opinia sa, deturnarea discuției prin afirmații nefondate nu ajută dezbaterea publică, în timp ce rigoarea și onestitatea rămân esențiale pentru o înțelegere corectă a legii.
Ce prevede noua Lege a voluntariatului
Noua Lege a voluntariatului, adoptată pe 29 decembrie cu votul a 66 de deputați, își propune să stimuleze implicarea civică a cetățenilor de toate vârstele și să consolideze cultura voluntariatului prin reguli unitare și mecanisme instituționale clare. Actul normativ definește formele recunoscute de voluntariat – formal, informal, corporativ și internațional – și stabilește drepturile și obligațiile voluntarilor și ale entităților gazdă.
Legea introduce reguli distincte pentru participarea minorilor, permite implicarea în voluntariat începând cu vârsta de 14 ani și impune acordul părinților pentru cei sub 16 ani. Pentru activitățile ce implică lucrul cu grupuri vulnerabile este obligatorie prezentarea cazierului judiciar, inclusiv pentru voluntarii străini.
Un element central al noii legi îl reprezintă recunoașterea competențelor și abilităților dobândite prin voluntariat. Acestea vor fi validate pe baza unei metodologii aprobate de Ministerul Educației și Cercetării și vor fi consemnate într-un certificat de voluntariat. Certificatele vor putea fi eliberate doar pentru programe acreditate de Agenția Națională pentru Dezvoltarea Programelor și Activității de Tineret, instituție care va gestiona și evidența acestora printr-un sistem informatic național.
Legea mai prevede instituirea unei comisii intersectoriale, aflate în subordinea Ministerului Educației și Cercetării, responsabilă de coordonarea politicilor publice în domeniul voluntariatului. De asemenea, este consacrată oficial marcarea Zilei Internaționale a Voluntariatului, la 5 decembrie, prilej cu care autoritățile centrale și locale vor organiza evenimente dedicate recunoașterii contribuției voluntarilor.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Soluționarea diferendului transnistrean fără participarea Rusiei și fără a se ține cont de interesele acesteia este inacceptabilă. Declarația a fost făcută de către Mihail Galuzin, adjunctul ministrului de Externe al Federației Ruse, scrie RIA Novosti pe 30 decembrie. Potrivit oficialului rus, la Chișinău ar exista voci care își doresc acest scenariu. Contactați de NM pentru o replică, reprezentanții Biroului politici de reintegrare au subliniat că mizează pe „sprijinul ferm al tuturor partenerilor externi” implicați în negocieri.
„Chișinăul nu are dialog nici cu Tiraspolul, nici cu Rusia. Și, în general, se creează impresia că cineva la Chișinău ar dori să rezolve problema transnistreană fără participarea Rusiei și fără a ține cont de interesele ei. Și acest lucru, desigur, este absolut inacceptabil. Rusia a fost și rămâne întotdeauna susținătoare a rezolvării problemei transnistrene pe baza principiilor stabilite în acordul din iulie 1992”, a declarat adjunctul ministrului de Externe al Federației Ruse, Mihail Galuzin, într-un interviu citat de agenția de stat rusă Ria Novosti.
Într-un comentariu pentru NM, reprezentanții Biroului politici de reintegrare au declarat că „Guvernul Republicii Moldova pledează pentru reglementarea pașnică a conflictului transnistrean, prin dialog și negocieri, cu respectarea deplină a suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova, în frontierele recunoscute de comunitatea internațională”. „Mizăm pe sprijinul ferm al tuturor partenerilor externi pentru respectarea acestor principii”, au mai declarat reprezentanții Chișinăului.
***
Amintim că, pe 3 decembrie curent, vicepremierul pentru reintegrare, Valeriu Chiveri, a declarat că Guvernul lucrează la elaborarea unui plan de reintegrare al țării în comun cu Uniunea Europeană și Statele Unite. Oficialul a spus că strategia nu este făcută publică pentru a nu „prejudicia rezultatul final”. Întrebat dacă soluționarea conflictului transnistrean ar putea fi pusă pe masa discuțiilor la pachet cu negocierile de pace ruso-ucrainene, vicepremierul Valeriu Chiveri a spus că acest punct de vedere ar putea fi privit prin prisma securității regionale. „Cât privește reglementarea propriu-zisă în contextul Republicii Moldova, vom face tot posibilul ca acest lucru să se întâmple într-un proces de negocieri, care ar implica atât partea transnistreană – suntem convinși că trebuie să facem lucrul ăsta – dar în cooperare cu partenerii care ne susțin, cum ar fi, în primul rând, Uniunea Europeană, Statele Unite”, a mai spus vicepremierul.
Reamintim că formatul „5+2” – care includea reprezentanți ai Republicii Moldova și ai regiunii transnistrene (părți), ai OSCE, Rusiei și Ucrainei (mediatori) și ai UE și SUA (observatori) – a fost suspendat după începerea agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei. În prezent, negocierile au loc în formatul „1+1”, adică discuții directe între Chișinău și Tiraspol, fără implicarea mediatorilor și observatorilor internaționali.
Pe măsură ce Moldova avansează pe calea integrării în UE, diferendul transnistrean și prezența ilegală a armatei ruse în stânga Nistrului revin tot mai des în discuții. Retragerea trupelor ruse din Moldova, dar și alte regiuni europene, „este crucială pentru o pace durabilă”, a declarat, pe 1 decembrie, după reuniunea miniștrilor Apărării ai UE de la Bruxelles, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Kaja Kallas.
În contextul acordului menționat de oficialul rus, precizăm că autoritățile Republicii Moldova au făcut anterior apel la respectarea cu strictețe a angajamentelor asumate în cadrul Acordului din 21 iulie 1992 privind principiile reglementării pașnice a conflictului armat în regiunea transnistreană a Republicii Moldova. Acest apel a avut loc în iunie 2025, când în Zona de Securitate au avut loc activități militare, desfășurate cu tehnică și artilerie.
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a participat la sinaxa arhierească a Bisericii Ortodoxe din Moldova, desfășurată la Reședința Mitropolitană din Chișinău, sub conducerea Înaltpreasfințitului Vladimir. La reuniune au luat parte și alți membri ai Sinodului, printre care Marchel, episcop de Bălți și Fălești, care a fost sancționat pentru implicare electorală ilegală, după ce a susținut-o pe Victoria Furtună la alegerile prezidențiale din 2024, în timpul slujbelor religioase.
Potrivit comunicatului emis de Mitropolia Moldovei, discuțiile s-au axat în prim-plan despre necesitatea unei conlucrări corecte și constructive dintre Biserica Ortodoxă din Moldova și instituțiile statului, „având ca scop slujirea binelui comun și consolidarea valorilor morale și spirituale în societate”.
„Excelența Sa, Doamna Maia Sandu a mulțumit Înaltpreasfințitului Vladimir și membrilor Sinodului pentru misiunea sacră a Bisericii de a apropia societatea de morala creștină, subliniind rolul esențial al Bisericii în păstrarea echilibrului spiritual și în promovarea responsabilității morale”, potrivit Mitropoliei Moldovei.
Un alt subiect al sinaxei a fost situația tinerilor și a familiei precum și provocările contemporane ale acestora. Discuțiile au scos în evidență necesitatea unei colaborări responsabile între Biserică și instituțiile statului pentru promovarea educației morale, consolidarea unității familiale și cultivarea valorilor spirituale.
Purtătorul de cuvânt al președintei, Igor Zaharov, a precizat pentru NewsMaker, că Maia Sandu a avut o discuție cu Sinodul Bisericii, prilejuită de sărbătorile de iarnă, privind rolul Bisericii în societatea noastră.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
R. Moldova a transmis Comisiei Europene două proiecte de lege spre consultare. Primul vizează certificarea cadrelor medicale și recunoașterea calificărilor profesionale, iar al doilea creează cadrul pentru asistența medicală transfrontalieră, în scopul protejării drepturilor pacienților care accesează servicii medicale în statele europene. Informațiile au fost comunicate pe 30 decembrie de secretara generală adjunctă a Ministerului Sănătății, Svetlana Nicolaescu, în timpul unei conferințe de presă. Potrivit acesteia, proiectele urmează să fie adoptate în 2026, ca parte a pregătirii țării pentru etapa negocierilor de aderare.
Nicolaescu a anunțat că, pe parcursul anului 2025, Ministerul Sănătății a elaborat „două proiecte majore de legi cu relevanță strategică pentru integrarea europeană”.
„Unul din aceste pachete vizează certificarea cadrelor medicale și recunoașterea calificărilor profesionale și este menit pentru a sprijini mobilitatea profesională și standarde unitare de competență. Celălalt pachet legislativ creează cadrul pentru asistența medicală transfrontalieră și este menit să protejeze drepturile pacienților care accesează servicii medicale în statele europene”, a declarat reprezentanta Ministerului Sănătății.
Potrivit secretarei generale adjuncte, „aceste proiecte au fost transmise Comisiei Europene spre consultare și urmează să fie adoptate în anul 2026 ca parte a pregătirii pentru etapa de negocieri de aderare”.
„Adevărat, agenda europeană în domeniul sănătății este un proces complex. Cu toate acestea, Moldova rămâne ferm angajată să construiască un sistem de sănătate aliniat standardelor europene”, a mai spus reprezentanta Ministerului Sănătății. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă organizate de Ministerul Sănătății, dedicate realizărilor din sistemul de sănătate în anul 2025 și priorităților pentru anul 2026.
***
Amintim că Republica Moldova, împreună cu Ucraina, a obținut statutul de țări-candidate la aderarea la UE în iunie 2022 și au început oficial negocierile de aderare pe 25 iunie 2024. În septembrie 2025, cele două state au finalizat procesul de screening bilateral.
Pe 15 decembrie, autoritățile de la Bruxelles au anunțat că Moldova va începe discuțiile la nivel tehnic cu Comisia Europeană pe 3 clustere de negociere: „Valori fundamentale”, „Piața internă” și „Relații externe”. În același timp, deschidearea oficială a negocierilor pe clustere, pe care Chișinăul a mizat până la finanul acestui an, rămâne blocată. Anterior, Cristina Gherasimov a declarat că motivul este că încă nu există o decizie politică unanimă în privința Ucrainei, cu care, actualmente, Republica Moldova parcurge împreună procesul de negociere. Menționăm că Ungaria se opune avansării negocierilor cu Ucraina, care se confruntă cu invazia rusă la scară largă de aproape patru ani, considerând că acest lucru ar putea atrage Uniunea Europeană în război și ar deturna banii contribuabililor europeni.
