Nadejda Coptu/NewsMaker

VIDEO „Asta e cel mai important acum?”. Reacția lui Igor Dodon la introducerea „limbii române” în toate legile

Fostul președinte al Republicii Moldova Igor Dodon a reacționat la proiectul de lege al Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) cu privire la introducerea „limbii române” în toate legile. El a spus că autoritățile trebuie să se ocupe de „problemele care îi interesează pe oameni”. „Noi ce acum de limbă trebuie să ne ocupăm?”, a declarat fostul șef de stat. 

„Vor să schimbe legi în toată legislația denumirea limbii – din limba moldovenească în limba română, fără modificarea Constituției. Nu este modificarea Constituției, este modificarea legislației. Pentru modificarea Constituției este o anumită procedură – 67 de voturi. (…) În Constituție este menționat expres care este limba de stat a Republicii Moldova. Ei vor să modifice toate legile din Republica Moldova, unde sunt cuvintele „limba moldovenească” să fie „limba română””, a menționat Dodon, la emisiunea „Prime time” de la Prime.

„Oare asta e cel mai important acum în Republica Moldova? Nu ar fi mai bine să ne ocupăm de problemele care îi interesează pe oameni? Pe oameni îi interesează cum să trăiască până la ziua de mâine, îi interesează locuri de muncă. (…) Fuge lumea de aici, hai să ne ocupăm de lucrul acesta. Hai să ne ocupăm de crearea locurilor de muncă, de pensii, de salarii. Noi ce acum de limbă trebuie să ne ocupăm?”, a conchis Dodon.

De menționat că PAS a pregătit un proiect de lege pentru implementarea mai multor hotărâri a Curții Constituționale printre care și decizia de acum 10 ani când Înalta Curte a menționat că „Declarația de Independență e mai presus decât Constituția”, unde limba de stat e menționată limba română.

Astfel, cuvintele „limba moldovenească”, la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele „limba română” la forma gramaticală corespunzătoare.

Potrivit proiectului, cuvintele „limba de stat”, „limba oficială” și „limba maternă”, la orice formă gramaticală, în cazul în care se are în vedere limba de stat a Republicii Moldova, se substituie cu cuvintele „limba română” la forma gramaticală corespunzătoare.

Articolul 13 din Constituția Republicii Moldova prevede că limba de stat este „moldovenească, funcţionând în baza grafiei latine”. În 2013, Curtea Constituţională a constatat că limba de stat a Republicii Moldova este limba română, deoarece această denumire se regăseşte în Declaraţia de Independenţă, un act care e mai presus decât Constituţia.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

IPN

„Partidul Nostru” propune scutirea de taxe pentru bunurile donate primăriilor. Proiect de lege

Deputații „Partidului Nostru” (PN) înaintează un proiect de lege care prevede scutirea de taxe vamale, TVA și accize pentru bunurile donate primăriilor din țară. Inițiativa a fost prezentată de parlamentara formațiunii, Elena Grițco, în cadrul unei conferințe de presă din 20 ianuarie.

În prezent, chiar și bunurile donate cu titlu gratuit — autospeciale, utilaje, echipamente pentru servicii publice — sunt supuse taxelor vamale, TVA-ului și unor proceduri birocratice foarte complicate. Pentru multe primării, în special din mediul rural și orașelor mici, aceste costuri fac imposibilă acceptarea donațiilor, deși ele sunt esențiale pentru interesul comunitar. În lipsa unei reglementări generale și clare, Parlamentul a fost nevoit, ani la rând, să adopte legi speciale pentru fiecare donație sau localitate în parte. Această practică a creat tratament inegal între localități, lipsă de predictibilitatea și o dependență excesivă de decizii ad‑hoc în detrimentul autonomiei locale”, a declarat Elena Grițco.

Potrivit deputatei, proiectul de lege pe care-l înaintează fracțiunea sa parlamentară propune: scutirea de taxe vamale, TVA și accize pentru bunurile donate, includerea mijloacelor de transport și a utilajelor pentru serviciile publice locale, reguli „stricte” de utilizare în interes public și interdicția înstrăinării bunurilor, precum și mecanisme de control și monitorizare, care urmează a fi aprobate de Guvern.

Importanța acestui proiect de lege este una semnificativă, deoarece majoritatea autorităților publice locale nu dispun de resurse financiare suficiente pentru a achiziționa echipamente noi. Donațiile externe sunt adesea singura soluție reală pentru ca serviciile publice locale să funcționeze în beneficiul cetățenilor. Impactul asupra bugetului de stat este limitat și justificat, deoarece nu vorbim despre niște importuri comerciale, ci despre bunuri donate destinate exclusiv interesului comunitar. În schimb, impactul social este unul major: servicii publice mai eficiente, comunități mai bine dotate și o calitate mai bună a vieții pentru cetățenii comunităților”, a menționat Grițco.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: