Andrei Mardari / NewsMaker

(VIDEO) Câte tone de grâu mai are R. Moldova în rezerva de stat? Răspunde ministrul Agriculturii. Interviu NM

În depozitele din Moldova au mai rămas 175 de mii de tone de grâu. Această cantitate ajunge până la mijlocul lunii septembrie. Despre acest lucru a anunțat ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare Viorel Gherciu într-un interviu pentru NM. Totodată, el a menționat că ministerul care îl conduce va lucra la creșterea ponderii locale a zootehniei.

„Astăzi există 175.000 de tone de cereale în depozite. Ajunge până la jumătatea lunii septembrie. Până la sfârșitul primei săptămâni a lunii august se va recolta grâu nou. Există o rezervă pentru o lună și jumătate, două, după recoltare”, a spus Gherciu, menționând că, astfel, Moldova este complet asigurată cu cereale.

Potrivit acestuia, acest lucru s-a întâmplat datorită faptului că în martie autoritățile au impus inițial o interdicție asupra exportului de grâu, iar ulterior asupra exportului de făină.

Anul acesta, conform previziunilor Ministerului Agriculturii, recolta de grâu va fi de 900 de mii de tone, adică cu 30% mai mică decât anul trecut.

„În același timp, consumăm 660 de mii de tone pe an – acesta este grâu alimentar, plus grâu pentru sectorul zootehnic. Consumăm ceva mai puțin de 400 de mii de tone de grâu alimentar pe an”, a spus ministrul.

Totodată, Gherciu a explicat că securitatea alimentară nu se limitează la stocurile de grâu, ci afectează și alte sectoare agricole și zootehnice.

„Moldova își poate asigura securitatea alimentară cu propriile produse. Sunt dificultăți cu produsele lactate: ni se asigură cu 65%, restul de 35% este importat. Ne asigurăm carne de porc cu 87%, carne de pui cu 70%. Puiul era în mod tradițional din Ucraina, iar carnea de porc din UE conform cotelor”, a explicat el.

Ministrul a mai spus că după începerea războiului din Ucraina, aprovizionarea cu produse din Ucraina, Belarus și Rusia a fost întreruptă pentru Moldova. El a menționat că țara noastră a găsit chiar furnizori de hrișcă din Polonia și Franța. Totuși, el a menționat că în viitor Moldova se va putea asigura cu hrișcă.

„Acum suprafața de hrișcă este foarte mică – aproximativ 100 de hectare. Nu au existat semințe de hrișcă anul acesta, dar sunt cei care vor să le cultive. Devine mai interesant din punct de vedere al rentabilității și cred că ne vom pregăti și vom putea asigura producătorii locali cantitatea necesară din această cultură”, a explicat Gerchiu.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

 

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

hotnews.ro

„Frontierele nu trebuie modificate prin forță”. Declarația a 14 lideri, majoritatea europeni, despre planul de pace al SUA

Planul de pace propus de SUA reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare, au comunicat într-o declarație comună mai mulți oficiali, majoritatea dintre aceștia fiind europeni, după o reuniune sâmbătă în marja summitului G20 de la Johannesburg. Aceștia au mai spus că „frontierele nu trebuie modificate prin forță” și s-au arătat îngrijorați „de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei”.

Declarația, publicată pe site-ul Consiliului European, a fost adoptată de președintele Consiliului European António Costa, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, prim-ministrul Canadei Mark Carney, președintele Finlandei Alexander Stubb, președintele Franței Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei Friedrich Merz, premierul Irlandei Micheal Martin, premierul Italiei Giorgia Meloni, premierul Japoniei Sanae Takaichi, premierul Olandei Dick Schoof, premierul Norvegiei Jonas Gahr Støre, premierul Spaniei Pedro Sánchez și premierul Marii Britanii Keir Starmer. Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, s-a alăturat declarației.

Politicienii au salutat „eforturile continue ale SUA de a aduce pacea în Ucraina”. Aceștia au mai spus că proiectul inițial al planului, format 28 de puncte, include elemente importante care vor fi esențiale pentru o pace justă și durabilă.

„Prin urmare, considerăm că proiectul reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare. Suntem pregătiți să ne angajăm pentru a asigura durabilitatea unei păci viitoare. Suntem clari în ceea ce privește principiul că frontierele nu trebuie modificate prin forță. De asemenea, suntem îngrijorați de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei, care ar face Ucraina vulnerabilă la atacuri viitoare”, se arată în declarația adoptată.

În același timp, politicienii au declarat că „implementarea elementelor referitoare la Uniunea Europeană și la NATO ar necesita acordul membrilor UE, respectiv NATO”.

„Profităm de această ocazie pentru a sublinia cât de puternic este sprijinul nostru continuu acordat Ucrainei. Vom continua să colaborăm îndeaproape cu Ucraina și SUA în zilele următoare”, se mai arată în declarație.

***

Amintim că administrația președintelui SUA, Donald Trump, a propus un plan de pace format din 28 de puncte. Documentul prevede ca Crimeea, Lugansk și Donețk să fie recunoscute de facto ca teritorii rusești, iar regiunile Herson și Zaporojie să fie înghețate de-a lungul liniei de contact. Ucraina ar urma să își retragă trupele din zona pe care o controlează în prezent în regiunea Donețk, aceasta devenind zonă tampon neutră și demilitarizată, recunoscută internațional ca aparținând Rusiei. Planul introduce, pentru prima dată, garanții de securitate pentru Ucraina, însă fără detalii: doar că, în cazul unei noi invazii ruse, ar exista un răspuns militar coordonat, iar sancțiunile împotriva Moscovei ar fi restabilite. Totodată, conform planului, Ucraina ar trebui să includă în Constituție că nu va adera niciodată la NATO, iar Alianța să adopte o prevedere similară. La fel, potrivit planului, Kievul poate adera la UE. În același timp, trebuie să organizeze alegeri în termen de 100 de zile.

Potrivit presei internaționale, SUA ar fi cerut ca Ucraina să accepte planul până joi, sugerând că, în caz contrar, ar putea înceta sprijinul militar.

Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a declarat că a oferit deja un răspuns în timpul inaugurării sale în calitate de președinte, când s-a angajat „prin toate acțiunile sale să apere suveranitatea și independența Ucrainei”. „Pentru mine nu a fost o formalitate, ci un jurământ pe care îl respect zilnic și pe care nu îl voi trăda niciodată. Interesul național ucrainean trebuie să fie respectat”, a comunicat el. Liderul de la Kiev a menționat, în adresarea sa către popor, că dorește modificarea documentului, astfel încât acesta să includă clar „onoarea și demnitatea ucrainenilor”. Totodată, Zelenski a avertizat că urmează o săptămână dificilă, iar asupra Ucrainei ar putea fi exercitate presiuni.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Federația Rusă a primit „planul de pace”. Potrivit lui Putin, acest plan „ar putea sta la baza unei reglementări finale de pace”, însă a precizat că textul documentului nu a fost discutat cu Moscova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: