Andrei Mardari / NewsMaker

(VIDEO) Câte tone de grâu mai are R. Moldova în rezerva de stat? Răspunde ministrul Agriculturii. Interviu NM

În depozitele din Moldova au mai rămas 175 de mii de tone de grâu. Această cantitate ajunge până la mijlocul lunii septembrie. Despre acest lucru a anunțat ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare Viorel Gherciu într-un interviu pentru NM. Totodată, el a menționat că ministerul care îl conduce va lucra la creșterea ponderii locale a zootehniei.

„Astăzi există 175.000 de tone de cereale în depozite. Ajunge până la jumătatea lunii septembrie. Până la sfârșitul primei săptămâni a lunii august se va recolta grâu nou. Există o rezervă pentru o lună și jumătate, două, după recoltare”, a spus Gherciu, menționând că, astfel, Moldova este complet asigurată cu cereale.

Potrivit acestuia, acest lucru s-a întâmplat datorită faptului că în martie autoritățile au impus inițial o interdicție asupra exportului de grâu, iar ulterior asupra exportului de făină.

Anul acesta, conform previziunilor Ministerului Agriculturii, recolta de grâu va fi de 900 de mii de tone, adică cu 30% mai mică decât anul trecut.

„În același timp, consumăm 660 de mii de tone pe an – acesta este grâu alimentar, plus grâu pentru sectorul zootehnic. Consumăm ceva mai puțin de 400 de mii de tone de grâu alimentar pe an”, a spus ministrul.

Totodată, Gherciu a explicat că securitatea alimentară nu se limitează la stocurile de grâu, ci afectează și alte sectoare agricole și zootehnice.

„Moldova își poate asigura securitatea alimentară cu propriile produse. Sunt dificultăți cu produsele lactate: ni se asigură cu 65%, restul de 35% este importat. Ne asigurăm carne de porc cu 87%, carne de pui cu 70%. Puiul era în mod tradițional din Ucraina, iar carnea de porc din UE conform cotelor”, a explicat el.

Ministrul a mai spus că după începerea războiului din Ucraina, aprovizionarea cu produse din Ucraina, Belarus și Rusia a fost întreruptă pentru Moldova. El a menționat că țara noastră a găsit chiar furnizori de hrișcă din Polonia și Franța. Totuși, el a menționat că în viitor Moldova se va putea asigura cu hrișcă.

„Acum suprafața de hrișcă este foarte mică – aproximativ 100 de hectare. Nu au existat semințe de hrișcă anul acesta, dar sunt cei care vor să le cultive. Devine mai interesant din punct de vedere al rentabilității și cred că ne vom pregăti și vom putea asigura producătorii locali cantitatea necesară din această cultură”, a explicat Gerchiu.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

 

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Zelenski, despre atacurile ucrainene asupra podului Crimeei: „Nu va rămâne în picioare, indiferent de situație”

Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a declarat că podul Crimeei este o țintă legitimă pentru atacurile ucrainene, în urma anexării ilegale a peninsulei de către Rusia în 2014. Potrivit liderului de la Kiev, loviturile asupra podului reprezintă un răspuns la atacurile rusești. Afirmațiile au fost făcute într-un interviu pentru NBC News.

Întrebat despre atacurile asupra podului Crimeei, Zelenski a spus că, încă de la începutul războiului, trupele rusești au vizat infrastructura civilă și energetică a Ucrainei. El a amintit că, în acest an, armata rusă a atacat căile ferate și podurile ucrainene.

„Și, bineînțeles, a trebuit să răspundem. Iar răspunsul nostru a vizat podul Crimeei”, a declarat Zelenski, adăugând că „Rusia trebuie să simtă ce înseamnă războiul”.

„Vom răspunde atacurilor sale (ale președintelui rus Vladimir Putin – n. r.) asupra podurilor noastre, iar el trebuie să înțeleagă că acest pod nu va rămâne în picioare, indiferent de situație”, a mai spus președintele ucrainean. Totodată, acesta a dat asigurări că Ucraina nu va accepta ocupația teritoriilor sale.

Amintim că, în ultima săptămână, Ucraina a atacat de trei ori podul Crimeei. În urma loviturilor, unul dintre segmentele carosabilului s-a prăbușit complet. Informația a fost confirmată inclusiv de autoritățile ruse, care au precizat că, deocamdată, nu se știe când va fi reparat podul. Atacurile din noiembrie reprezintă a patra serie de lovituri asupra podului Crimeei de la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, notează Meduza.

Podul Crimeei este o construcție rutieră și feroviară cu o lungime de 19 kilometri, care traversează strâmtoarea Kerci și leagă peninsula de Rusia. Acesta a fost construit de autoritățile ruse după anexarea Crimeei în 2014.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: