Andrei Mardari / NewsMaker

(VIDEO) Câte tone de grâu mai are R. Moldova în rezerva de stat? Răspunde ministrul Agriculturii. Interviu NM

În depozitele din Moldova au mai rămas 175 de mii de tone de grâu. Această cantitate ajunge până la mijlocul lunii septembrie. Despre acest lucru a anunțat ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare Viorel Gherciu într-un interviu pentru NM. Totodată, el a menționat că ministerul care îl conduce va lucra la creșterea ponderii locale a zootehniei.

„Astăzi există 175.000 de tone de cereale în depozite. Ajunge până la jumătatea lunii septembrie. Până la sfârșitul primei săptămâni a lunii august se va recolta grâu nou. Există o rezervă pentru o lună și jumătate, două, după recoltare”, a spus Gherciu, menționând că, astfel, Moldova este complet asigurată cu cereale.

Potrivit acestuia, acest lucru s-a întâmplat datorită faptului că în martie autoritățile au impus inițial o interdicție asupra exportului de grâu, iar ulterior asupra exportului de făină.

Anul acesta, conform previziunilor Ministerului Agriculturii, recolta de grâu va fi de 900 de mii de tone, adică cu 30% mai mică decât anul trecut.

„În același timp, consumăm 660 de mii de tone pe an – acesta este grâu alimentar, plus grâu pentru sectorul zootehnic. Consumăm ceva mai puțin de 400 de mii de tone de grâu alimentar pe an”, a spus ministrul.

Totodată, Gherciu a explicat că securitatea alimentară nu se limitează la stocurile de grâu, ci afectează și alte sectoare agricole și zootehnice.

„Moldova își poate asigura securitatea alimentară cu propriile produse. Sunt dificultăți cu produsele lactate: ni se asigură cu 65%, restul de 35% este importat. Ne asigurăm carne de porc cu 87%, carne de pui cu 70%. Puiul era în mod tradițional din Ucraina, iar carnea de porc din UE conform cotelor”, a explicat el.

Ministrul a mai spus că după începerea războiului din Ucraina, aprovizionarea cu produse din Ucraina, Belarus și Rusia a fost întreruptă pentru Moldova. El a menționat că țara noastră a găsit chiar furnizori de hrișcă din Polonia și Franța. Totuși, el a menționat că în viitor Moldova se va putea asigura cu hrișcă.

„Acum suprafața de hrișcă este foarte mică – aproximativ 100 de hectare. Nu au existat semințe de hrișcă anul acesta, dar sunt cei care vor să le cultive. Devine mai interesant din punct de vedere al rentabilității și cred că ne vom pregăti și vom putea asigura producătorii locali cantitatea necesară din această cultură”, a explicat Gerchiu.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

 

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

primeminister.am

Presa: Rusia a amenințat Armenia cu sistarea livrărilor de gaze de la 1 noiembrie

Rusia ar fi amenințat că va sista complet, începând cu 1 noiembrie, livrările de gaze către Armenia, dacă autoritățile de la Erevan nu vor îndeplini mai multe condiții politice impuse de Kremlin. Potrivit publicației armene „Hraparak”, care citează surse din Rusia, Moscova ar cere, între altele, ca Armenia să renunțe la discuțiile privind viitorul bazei militare ruse din Giumri și să-și clarifice opțiunea geopolitică între apropierea de Uniunea Europeană și menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică. Informația nu a fost confirmată oficial de Moscova, transmite DW.

Livrările de gaze rusești către Armenia sunt suspendate în prezent, din cauza unor lucrări de mentenanță planificate. Între timp, necesarul intern este acoperit din rezervele aflate în depozite.

Sursele citate de „Hraparak” susțin că, la 1 noiembrie, ar putea avea loc o „avarie” majoră sau ar putea fi invocat un alt caz de forță majoră, în urma căruia livrările de gaze nu ar mai fi reluate.

Potrivit publicației, Moscova ar fi transmis Erevanului mai multe condiții. Una dintre acestea ar viza renunțarea la discuțiile privind viitorul bazei militare ruse din Giumri, precum și la eventualele măsuri împotriva companiilor cu capital rusesc. Printre acestea se numără „Căile Ferate din Caucazul de Sud” și „Gazprom”.

O altă condiție ar viza relația Armeniei cu Uniunea Europeană. Potrivit „Hraparak”, Erevanul ar trebui fie să renunțe la legea care prevede lansarea procesului de integrare europeană, fie să stabilească data unui referendum pe această temă. Astfel, Armenia ar urma să decidă între apropierea de UE și menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică.

De asemenea, Moscova ar cere încetarea urmăririi penale a politicienilor apropiați de Rusia și numirea unui vicepremier acceptat de Kremlin, mai scrie publicația armeană.

Rusia a avertizat anterior Armenia, pe 26 mai, că ar putea denunța unilateral acordul privind livrările de gaze naturale, produse petroliere și diamante brute, în cazul în care Erevanul va continua pe calea aderării la Uniunea Europeană.

Armenia rămâne în continuare puternic dependentă de gazul rusesc. În 2025, „Gazprom” a livrat țării aproximativ 2,7 miliarde de metri cubi de gaze. Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Armenia beneficiază de un preț preferențial de 177 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. Kremlinul a avertizat, de asemenea, că, în cazul retragerii Armeniei din Uniunea Economică Eurasiatică, prețul gazelor ar urma să fie stabilit la nivelul pieței.

Pe 16 septembrie, secretarul Consiliului de Securitate al Armeniei, Armen Grigorian, a declarat că țara ar putea înlocui gazul rusesc cu livrări din Azerbaidjan, Turcia și Iran. Referindu-se la prețul mai mic al gazului rusesc, acesta a afirmat că gazul „este folosit ca monedă politică”.

Premierul Nikol Pașinian a declarat anterior că Armenia va continua să caute surse alternative de gaze, indiferent de deciziile Moscovei privind prețul combustibilului. Potrivit acestuia, demersul face parte din politica Erevanului de consolidare a independenței și statalității țării.

Relațiile dintre Moscova și Erevan s-au tensionat în ultimele luni. Din mai, Rusia a introdus restricții asupra importurilor mai multor produse din Armenia, inclusiv alcool, legume, fructe, pește, produse lactate și flori.

În replică, autoritățile armene au început să redirecționeze o parte din exporturi către alte piețe, inclusiv către țările europene.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: