Moldova colaborează cu Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) din 1992. Ce fel de ajutor a acordat Moldovei această organizație timp de peste 25 de ani?
Abonați-vă la NM Espresso
Rezumat zilnic cu cele mai importante știri din Moldova direct pe emailul dvs
1.700 de moldoveni, ruși și ucraineni ar fi obținut acte românești cu domicilii fictive. Percheziții la Suceava
93 de percheziții au loc joi, 3 iunie, în județul Suceava din România, într-un dosar în care funcționari publici sunt suspectați că ar fi emis acte de identitate românești, cu domicilii fictive, pentru 1.700 de cetățeni ruși, moldoveni și ucraineni.
Descinderile au vizat sediile unor instituții publice și locuințele unor persoane fizice, într-un dosar privind emiterea unor acte de identitate românești, în baza unor domicilii fictive, se arată într-un comunicat al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ).
Ancheta vizează o rețea formată din funcționari ai unui serviciu de evidență a populației și ai unei primării, bănuiți că au ajutat peste 1.700 de cetățeni din Federația Rusă, Ucraina, Republica Moldova și alte state din fosta URSS să obțină acte de identitate românești, în perioada 2023-2024.
Potrivit procurorilor, rețeaua funcționa prin falsificarea unor certificate de cetățenie și a cărților de identitate.
„Datele nereale se referă la certificate de cetățenie falsificate și la domiciliul persoanei, care este fictiv, deoarece beneficiarul nu a locuit niciodată la adresa respectivă. În mod concret, beneficiarii au obținut cărți de identitate cu stabilirea domiciliului la imobile aparținând unor cetățeni români care nu erau titularii spațiului respectiv (clădiri improprii sau dezafectate) sau fară acordul proprietarilor, prin întocmirea în fals a declarațiilor de luare în spațiu și, implicit, fără prezența lor în fața funcționarului de la Serviciul de Evidență a Persoanelor”, susțin procurorii.
Cauza penală vizează comiterea infracțiunilor de luare de mită și fals informatic de către funcționari publici din județul Suceava, precum și cu privire la săvârșirea infracțiunilor de dare de mită, fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals.
Aproximativ 1.700 de persoane născute în Federația Rusă, Ucraina, Republica Moldova sau alte state membre ale fostului URSS și-au stabilit domiciliul fictiv în acest județ în cursul anilor 2023 și 2024, potrivit anchetatorilor.
Descinderile de astăzi vin la două zile după ce în România au fost efectuate peste 200 de percheziții într-un dosar care vizează o rețea ce, cu ajutorul unor funcționari publici, ar fi obținut acte de identitate românești false pentru persoane din Republica Moldova, Ucraina și Rusia. Acțiunile fac parte dintr-o cauză penală în care sunt vizați funcționari publici din județul Botoșani, suspectați de luare de mită și fals informatic.
Știri similare
Dodon, mesaj pentru Lukașenko, de Ziua Independenței Belarusului: „În viitorul apropiat vom relua cooperarea”
Fostul președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon, l-a felicitat pe liderul belarus, Alexandr Lukașenko — considerat un apropiat al liderului de la Kremlin, Vladimir Putin — cu prilejul Zilei Independenței Republicii Belarus. Dodon susține că relațiile dintre Moldova și Belarus se bazează pe respect și înțelegere reciprocă și își exprimă speranța că acestea vor fi reluate și consolidate „în viitorul apropiat”.
„Îl felicit sincer pe Aleksandr Grigorievici Lukașenko și întregul popor belarus prieten cu ocazia Zilei Independenței Republicii Belarus, sărbătorită astăzi. Relațiile dintre Moldova și Belarus au fost întotdeauna bazate pe respect și înțelegere reciprocă. Sunt convins că în viitorul apropiat vom relua și vom consolida cooperarea în domenii de interes comun pentru țările și popoarele noastre. Cu prilejul sărbătorii, doresc Belarusului și cetățenilor săi stabilitate și prosperitate în continuare!”, a scris Dodon pe rețele.
Belarus sărbătorește Ziua Independenței pe 3 iulie, dată ce marchează eliberarea Minskului de către Armata Roșie în 1944. Sărbătoarea, instituită printr-un referendum controversat inițiat de președintele Lukașenko în 1996, include parade militare și festivități naționale. Opoziția democratică preferă însă data de 25 martie, care comemorează proclamarea Republicii Populare Belarus în 1918 și simbolizează aspirațiile pentru o independență democratică, nerecunoscută oficial de regimul actual.
Precizăm că Uniunea Europeană, Statele Unite și alte guverne occidentale nu-l recunosc pe Lukașenko drept președinte legitim al Belarusului, opoziția spunând că alegerile din 2020, dar și ultimele, din 2025, au fost fraudate.
Deși Moldova nu a avut o poziție oficială, sub conducerea Maiei Sandu, Chișinăul a adoptat o poziție fermă împotriva încălcărilor democratice și a agresiunii Rusiei în regiune, inclusiv a rolului Belarusului ca aliat al Rusiei în războiul din Ucraina. În 2022, Moldova a condamnat declarațiile lui Lukașenko privind presupuse amenințări din partea țării noastre: „Regretăm rolul pe care îl are Belarus în promovarea agresiunii militare ruse asupra Ucrainei și pentru promovarea repetată în spațiul public a unor mesaje menite să genereze dezinformare și falsuri”.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!Știri similare
Guțul, mai aproape de a-și afla sentința. Protest în timpul ședinței de judecată: „Evghenia, eroul nostru” VIDEO
Pe 3 iulie, Judecătoria sectorului Buiucani continuă să examineze dosarul în care este vizată bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, susținută activ de oligarhul fugar Ilan Șor. Ședința de judecată a început la ora 9:00. Între timp, în fața sediului instanței are loc un protest.
Cei adunați în fața instanței scandează: „Evghenia, eroul nostru”, „Svetlana, suntem cu tine”, „Evghenia, suntem cu tine”, „Libertate”.
La ultima ședință de judecată, pe 1 iulie 2025, procurorii au cerut o pedeapsă de 9 ani de închisoare în regim semi-închis pentru Evghenia Guțul, în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului Partid „Șor”. De asemenea, acuzatorii au solicitat ca aceasta să fie privată, timp de 5 ani, de dreptul de a face parte dintr-un partid politic.
Pe lângă Evghenia Guțul, procurorii au solicitat o pedeapsă de 8 ani de închisoare și pentru Svetlana Popan, șefa oficiului principal al ex-Partidului „ȘOR”.
Conform procurorului de caz, Cristina Gladcov, ambele inculpate sunt vizate în dosar pe două capete de acuzare. Totodată, acuzatorii au cerut confiscarea sumelor menționate în actul de învinuire și menținerea sechestrelor, pentru a asigura recuperarea prejudiciilor în favoarea statului. În cazul Evgheniei Guțul, prejudiciul estimat este de 40 de milioane de lei, iar în cazul Svetlanei Popan – de 9 milioane de lei.
După ședința de judecată, Guțul a spus că dosarul penal în care este acuzată de finanțarea ilegală a fostului Partid „Șor” ar avea un caracter politic. Ea adăugat că ar fi fost vizată în mod selectiv din cauza funcției pe care o deține, în timp ce alte persoane cu roluri mai importante în ierarhia partidului – declarat între timp neconstituțional – ar fi fost scutite de urmărirea penală.
***
Amintim că, în aprilie 2024, Procuratura Anticorupție a trimis în instanța de judecată cauza împotriva Evgheniei Guțul. Conform procurorilor, Guțul – activând în cadrul Departamentului de monitorizare, planificare și control al ex-Partidului „ȘOR” – a introdus sistematic bani de contrabandă în Moldova, preponderent din Rusia, în perioada 2019-2022. De asemenea este învinuită că a coordonat activitatea unor Oficii Teritoriale ale ex-Partidului „ȘOR”, fiind responsabilă de verificarea, confirmarea listelor și remunerarea participanților la protestele organizate la Chișinău de fosta formațiune. Astfel, prin această activitate, Guțul ar fi acceptat finanțarea ex-partidului din partea unei grupări criminale organizate cu 42,4 milioane de lei.
Acuzații similare au fost înaintate și împotriva Svetlanei Popan. Potrivit actului de acuzare, în perioada septembrie-noiembrie 2022, aceasta a acceptat cu bună știință 9,7 milioane de lei de la o grupare criminală organizată. Mijloacele financiare ar fi fost utilizate pentru a achita protestatarii ex-partidului, precum și salarii necontabilizate (în plicuri) membrilor de oficii teritoriale.
Știri similare
Chișinău: o trotinetă electrică a luat foc în timp ce era condusă de o persoană. Poliția a intervenit VIDEO
O trotinetă electrică a luat foc în mers, în timp ce era condusă de o persoană, pe bulevardul Moscova din capitală. Incidentul nu s-a soldat cu victime, iar incendiul a fost lichidat rapid. Cazul a fost raportat de reprezentanții poliției.
Potrivit oamenilor legii, incidentul a avut loc în seara zilei de 2 iulie, pe bulevardul Moscova, în sectorul Rîșcani al capitalei. Trotineta electrică, condusă de un bărbat, a luat foc din mers.
„Colegii noștri au reacționat imediat pentru a asigura zona și pentru a sprijini persoana aflată pe trotinetă. Din fericire, nicio persoană nu a fost rănită, iar incendiul a fost lichidat rapid fără a fi nevoie de intervenția pompierilor. Cauza exactă a izbucnirii flăcărilor urmează să fie stabilită. (…) Poliția reamintește cetățenilor importanța verificării tehnice periodice a trotinetelor electrice și utilizarea acestora în condiții de siguranță”, au comunicat reprezentanții poliției.
Știri similare
Morți și zeci de persoane dispărute, după ce un feribot care se deplasa spre Bali s-a scufundat
Cel puțin patru persoane au murit, iar zeci sunt date dispărute după ce un feribot care făcea legătura între insulele indoneziene Java și Bali s-a scufundat, relatează BBC. Potrivit sursei, feribotul s-a scufundat în largul insulei Bali.
La bordul navei, care s-a scufundat în seara zilei de 2 iulie, se aflau 53 de pasageri și 12 membri ai echipajului. Feribotul efectua o cursă din Java de Est către insula Bali.
„23 de persoane au fost salvate, patru au murit”, a declarat pentru AFP șeful poliției din orașul Banyuwangi de pe insula Java, de unde a plecat feribotul, Rama Samtama Putra.
Cauza naufragiului nu este cunoscută. Incidentul a avut loc la aproximativ 25 de minute după plecarea feribotului de pe insula Java. Operatorul feribotului a declarat pentru presa locală că, cu puțin timp înainte de naufragiu, echipajul navei a raportat o defecțiune la motor.
Potrivit sursei, această rută este frecvent utilizată de localnici care călătoresc între insulele Java și Bali.
La bordul feribotului se aflau vehicule, inclusiv camioane.
Știri similare
Abonați-vă la NM Espresso
Rezumat zilnic cu cele mai importante știri din Moldova direct pe emailul dvs