parlament.md

(VIDEO) Grosu le cere funcționarilor de stat să renunțe la mail.ru

Președintele Parlamentului Igor Grosu a îndemnat cetățenii, în special angajații din instituțiile statului, să nu folosească poșta electronică cu extensia „.ru”. Oficialul spune că utilizarea acesteia de către instituțiile statului „este neserios”. „Nu trebuie să vină cineva din afară să te ajute dacă tu elementarul nu-l înțelegi”, a adăugat Grosu. 

În cadrul unei emisiuni de la Radio Moldova, Grosu a fost întrebat ce subiecte s-au discutat pe 19 decembrie la ședința Consiliului Suprem de Securitate (CSS). „Am discutat despre securitatea cibernetică”, a comunicat oficialul.

Întrebat dacă s-au pus în discuție și alte subiecte, Grosu a declarat: „Nu, asta am discutat, pentru că ne-a luat și mult timp, este un subiect foarte complex. A ținut de toate atacurile cibernetice pe care le-am avut pe parcursul anului 2022, ce s-a făcut, ce trebuie să facem. Aici depinde nu doar de CSS sau ministerul responsabil de domeniu, aici depinde de fiecare instituție în parte, care are baze de date, care trebuie să-și protejeze fiecare angajat. Să folosească poșta corporativă, să nu folosească în special poșta cu extensia „.ru”, a comunicat Grosu.

Prin urmare, oficialul s-a adresat angajaților din instituțiile statului. „Stimați cetățeni, vă rog, mai ales cei care lucrați în instituțiile de stat, iată tot felul de corespondență oficială să o expediezi de pe adresele electronice cu extensia „.ru” este neserios. Nu mai trebuie să vină cineva din afară să te ajute dacă tu elementarul nu-l înțelegi, că trebuie să te protejezi și să folosești poșta oficială”, a precizat Grosu.

Totodată, președintele Parlamentului a fost întrebat cine a stat în spatele spargerii conturilor de Telegram a oficialilor moldoveni.

„Eu vă spun părerea mea – serviciile secrete ale Federației Ruse. (…) Nu există acum o entitate economică IT în Federația Rusă care să nu fie subordonată serviciilor secrete ruse. Ele folosesc orice posibilitate de a destabiliza situația din Republica Moldova. În cazul Ucrainei, ei aplică război convențional, în cazul nostru ei aplică război hibrid și aici ne referim la atacurile cibernetice, la războiul energetic, propagandă, tot felul de embargouri”, a conchis Grosu.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

news.zerkalo.io

Lukașenko riscă să fie pus sub acuzare pentru crime împotriva umanității? O judecătoare din România, în completul Curții Penale Internaționale care va lua decizia

Completul de judecători al Curții Penale Internaționale (CPI) care va examina sesizarea Lituaniei privind posibile crime împotriva umanității săvârșite de regimul președintelui belarus Alexandr Lukașenko a fost format. În componența acestuia se regăsesc Iulia Motoc din România, Rene Alapini-Gansou din Benin și Socorro Flores Liera din Mexic.

Iulia Motoc este judecătoare la Curtea Internațională Penală din 2024. Anterior, aceasta a fost magistrată la Curtea Constituțională a României și a lucrat timp de 10 ani la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului. De asemenea, Motoc a ocupat mai multe funcții în cadrul Organizației Națiunilor Unite, inclusiv poziții de raport special.

Reine Alapini-Gansou este vicepreședintă a CPI. Înainte de aceasta, ea a lucrat peste zece ani în cadrul Comisiei Africane pentru Drepturile Omului și Popoarelor, inclusiv ca președintă a structurii. În 2011, a fost aleasă la Curtea Permanentă de Arbitraj de la Haga.

Anterior, Alapini-Gansou a participat la emiterea de mandate de arestare în mai multe cauze internaționale, inclusiv în situația legată de războiul din Georgia din 2008. În noiembrie 2024, un tribunal rus a emis un mandat de arestare pe numele acesteia, iar în iunie 2025 a fost inclusă pe lista de sancțiuni a administrației Donald Trump.

Iar Socorro Flores Liera este diplomat de carieră. Ea a ocupat diverse funcții în cadrul Ministerului Afacerilor Externe al Mexicului, inclusiv postul de reprezentant permanent al țării la oficiul ONU din Geneva. Ca parte a delegației mexicane, a participat la procesul de creare a CPI și a reprezentat Mexicul la Curtea Internațională de Justiție în cauza „Avena” împotriva SUA din 2004, privind drepturile la protecție consulară.

Cele trei judecătoare vor stabili dacă dosarul care vizează regimul Lukașenko va continua și dacă vor fi aduse acuzații specifice.

Magistratele vor lua decizii cu privire la chestiuni procedurale esențiale, inclusiv posibile emiteri de mandate de arestare, notează Euro Radio.

Ancheta se referă la posibile crime împotriva umanității, inclusiv deportarea forțată a belarușilor și persecutarea opozanților regimului. Ancheta a fost inițiată la cererea Lituaniei, deoarece unele dintre presupusele infracțiuni ar afecta teritoriul țării baltice.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: