Facebook/PCCOCS

(VIDEO) Moldoveni „afaceriști” în România. Percheziții în ambele țări, după estorcarea a peste $324 000, printr-o schemă cu criptomonede

Oamenii legii din Republica Moldova și România au desfășurat peste 20 de percheziții în ambele state, în urma cărora au reținut patru persoane. Cei din urmă sunt acuzați că ar fi estorcat peste 1,5 milioane roni ($324.844), printr-o schemă cu criptomonede, informează Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS) pe 2 martie.

Schema infracțională constă în înșelarea persoanelor, în România, sub pretextul investirii sumelor de bani pe platforme investiționale online. În acest scop, bănuiții au creat conturi false în rețele de socializare, conectate la companii inexistente Cele 32 de victime au fost selectate de bănuiți, începând din anul 2020, prin intermediul rețelelor de socializare, inclusiv prin publicitatea creată de influenceri din showbizul românesc.

Bănuiții le promiteau persoanelor contactate că urma să investească sumele de bani încredințați lor de către victime, pe burse de vânzare-cumpărare a valutei virtuale, cu obținerea în maxim două luni a „profitului garantat.” Mai exact, aceștia lansau promisiuni false precum că profitul ar putea cifra uneori până la 95%, 18% profit pe zi, inclusiv profit de 100%, spunându-le că dacă depun 100 Euro, în 72 de ore vor primi dublu.

Ulterior, banii investiți de către victime erau transferați pe conturile din Moldova ale făptașilor, unde banii erau spălați pentru camuflarea originii lor ilegale. Mai mult, pentru câștigarea încrederii victimelor, acestea au fost inițial determinate să transfere sume mici de bani cu titlu de investiție, iar ulterior le-au fost retrimise sumele de bani transferate, precum și presupusul profit.

Perchezițiile au fost desfășurate în 11 locații din România, precum și în Moldova – în Chișinău, Fălești și Ungheni. În cadrul operațiunii au fost ridicate pentru cercetare ulterioară: cartele bancare, telefoane mobile, precum și alți purtători de informații electronice, care confirmă activitatea criminală a membrilor grupului infracțional investigat. În scopul asigurării recuperării prejudiciului cauzat, de la organizatorul schemei criminale a fost ridicat un automobil de lux estimat la 40.000 euro, în vederea aplicării sechestrului.

În continuare, 20 de persoane urmează să fie audiate în calitate de bănuiți. Acestea au vârste cuprinse între 20 și 30 de ani, fără antecedente penale, unii din ei fiind studenți în România. Pe parcursul investigațiilor, părțile din dosar se prevalează de prezumția nevinovăției, potrivit legii.

 


Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.


If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

hotnews.ro

„Frontierele nu trebuie modificate prin forță”. Declarația a 14 lideri, majoritatea europeni, despre planul de pace al SUA

Planul de pace propus de SUA reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare, au comunicat într-o declarație comună mai mulți oficiali, majoritatea dintre aceștia fiind europeni, după o reuniune sâmbătă în marja summitului G20 de la Johannesburg. Aceștia au mai spus că „frontierele nu trebuie modificate prin forță” și s-au arătat îngrijorați „de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei”.

Declarația, publicată pe site-ul Consiliului European, a fost adoptată de președintele Consiliului European António Costa, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, prim-ministrul Canadei Mark Carney, președintele Finlandei Alexander Stubb, președintele Franței Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei Friedrich Merz, premierul Irlandei Micheal Martin, premierul Italiei Giorgia Meloni, premierul Japoniei Sanae Takaichi, premierul Olandei Dick Schoof, premierul Norvegiei Jonas Gahr Støre, premierul Spaniei Pedro Sánchez și premierul Marii Britanii Keir Starmer. Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, s-a alăturat declarației.

Politicienii au salutat „eforturile continue ale SUA de a aduce pacea în Ucraina”. Aceștia au mai spus că proiectul inițial al planului, format 28 de puncte, include elemente importante care vor fi esențiale pentru o pace justă și durabilă.

„Prin urmare, considerăm că proiectul reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare. Suntem pregătiți să ne angajăm pentru a asigura durabilitatea unei păci viitoare. Suntem clari în ceea ce privește principiul că frontierele nu trebuie modificate prin forță. De asemenea, suntem îngrijorați de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei, care ar face Ucraina vulnerabilă la atacuri viitoare”, se arată în declarația adoptată.

În același timp, politicienii au declarat că „implementarea elementelor referitoare la Uniunea Europeană și la NATO ar necesita acordul membrilor UE, respectiv NATO”.

„Profităm de această ocazie pentru a sublinia cât de puternic este sprijinul nostru continuu acordat Ucrainei. Vom continua să colaborăm îndeaproape cu Ucraina și SUA în zilele următoare”, se mai arată în declarație.

***

Amintim că administrația președintelui SUA, Donald Trump, a propus un plan de pace format din 28 de puncte. Documentul prevede ca Crimeea, Lugansk și Donețk să fie recunoscute de facto ca teritorii rusești, iar regiunile Herson și Zaporojie să fie înghețate de-a lungul liniei de contact. Ucraina ar urma să își retragă trupele din zona pe care o controlează în prezent în regiunea Donețk, aceasta devenind zonă tampon neutră și demilitarizată, recunoscută internațional ca aparținând Rusiei. Planul introduce, pentru prima dată, garanții de securitate pentru Ucraina, însă fără detalii: doar că, în cazul unei noi invazii ruse, ar exista un răspuns militar coordonat, iar sancțiunile împotriva Moscovei ar fi restabilite. Totodată, conform planului, Ucraina ar trebui să includă în Constituție că nu va adera niciodată la NATO, iar Alianța să adopte o prevedere similară. La fel, potrivit planului, Kievul poate adera la UE. În același timp, trebuie să organizeze alegeri în termen de 100 de zile.

Potrivit presei internaționale, SUA ar fi cerut ca Ucraina să accepte planul până joi, sugerând că, în caz contrar, ar putea înceta sprijinul militar.

Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a declarat că a oferit deja un răspuns în timpul inaugurării sale în calitate de președinte, când s-a angajat „prin toate acțiunile sale să apere suveranitatea și independența Ucrainei”. „Pentru mine nu a fost o formalitate, ci un jurământ pe care îl respect zilnic și pe care nu îl voi trăda niciodată. Interesul național ucrainean trebuie să fie respectat”, a comunicat el. Liderul de la Kiev a menționat, în adresarea sa către popor, că dorește modificarea documentului, astfel încât acesta să includă clar „onoarea și demnitatea ucrainenilor”. Totodată, Zelenski a avertizat că urmează o săptămână dificilă, iar asupra Ucrainei ar putea fi exercitate presiuni.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Federația Rusă a primit „planul de pace”. Potrivit lui Putin, acest plan „ar putea sta la baza unei reglementări finale de pace”, însă a precizat că textul documentului nu a fost discutat cu Moscova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: