Externe

„Viitor european sau sclavia rusă?” Președinta Georgiei propune organizarea unui referendum

Mihaela Conovali
| 29 mai, 2024
11:38

Președinta Georgiei Salome Zurabișvili s-a adresat protestatarilor din apropierea parlamentului cu o propunere – de a organiza un referendum. „Vom spune clar dacă vrem un viitor european sau sclavia rusă. 84 de persoane nu pot decide viitorul nostru”, a menționat Zurabișvili, relatează jam-news.net. Președinta le-a cerut protestatarilor să înceapă colectarea semnăturilor pentru a iniția referendumul pentru ca ea, ulterior, să semneze decizia de a-l organiza. Precizăm, în ajun Parlamentul georgian a trecut peste veto-ul președintei și a aprobat definitiv legea privind „agenții străini”.

Pe 28 mai, Zurabișvili a venit cu o nouă inițiativă – organizarea unui referendum în care poporul georgian să spună dacă alege calea europeană pentru țară sau rusă. Adresarea președintei Georgiei către miile de oameni, adunați în fața parlamentului pentru a protesta, a fost făcută prin intermediul unui ecran online după ce majoritatea parlamentară a partidului de guvernământ au trecut peste veto-ul președintei și a adoptat legea „agenților străini” cu 84 voturi pro și 4 împotrivă.

Totodată, Zurabișvili a cerut populației să se „pregătească serios” pentru alegerile parlamentare, care vor avea loc pe 26 octombrie.

„Sunteți indignați astăzi? Indignați-vă, dar haideți să trecem și la treabă”, s-a adresat Zurabișvili protestatarilor și le-a cerut să înceapă colectarea semnăturilor pentru a iniția un referendum. „Această energie pe care o aveți ar trebui folosită pentru a strânge semnături. Mi le aduceți mie și eu voi semna decizia de a organiza un referendum, în care vom spune clar dacă vrem un viitor european sau sclavia rusă. 84 de persoane nu pot decide viitorul nostru, vom decide aceasta împreună”, a adăugat președinta Georgiei.

84 de voturi „pentru” legea „agenților străini”, patru „împotrivă” – așa a votat parlamentul georgian pe 28 mai, care a trecut peste veto-ul președintei și a aprobat definitiv legea. Patru voturi „împotrivă” au venit de la deputații din opoziție. Pentru ca legea să intre în vigoare, aceasta trebuie să fie semnată de președinte în termen de cinci zile. În caz contrar, proiectul de lege este semnat și publicat de președintele Parlamentului.

Legea privind „agenții străini” din Georgia

Proiectul de lege „privind transparența influenței străine” – numită inițial „legea agenților străini” – a fost înregistrat în parlamentul Georgiei repetat de partidul de guvernământ „Visul Georgian” pe 8 aprilie 2024. Reprezentanții partidului au declarat că inițiativa a fost introdusă cu același text ca și proiectul de lege, care a fost retras în primăvara lui 2023, după proteste.

Proiectul prevedea crearea unui registru al „agenților străini”, care să indice toate persoanele juridice fără scop lucrativ și instituțiile media finanțate din străinătate cu peste 20%. Aceștia vor fi obligați să publice un raport financiar anual. În noua versiune a proiectului de lege s-a decis înlocuirea termenului „agent de influență străină” cu „o organizație care urmărește interesele unei puteri străine”.

Criticii inițiativei legislative cerd că acesta este o copie a legii ruse privind „agenții străini”. Guvernul georgian a respins orice comparație a proiectului cu legislația rusă.

Pe 14 mai, Parlamentul Georgiei a adoptat în lectură finală proiectul de lege „privind transparența influenței străine”. Documentul, care este elaborat de deputați din partidul de guvernământ „Visul Georgian”, a fost adoptat pe fonul protestelor masive din capitala țării, Tbilisi. Înainte de aceasta, președinta Georgiei Salome Zurabașvili, care se află în opoziție față de „Visul Georgian”, a declarat că va aplica veto pe proiectul de lege, dacă acesta va fi adoptat.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

georgia, legea privind „agenții străini”, Parlament, protestatari, referendum, Salome Zurabișvili, veto

Știri similare

Bani

„Câteva zeci de bănuți” în prețul produselor petroliere: proiectul votat de Parlament în prima lectură și reacții în Legislativ

Politică

Echipa lui Ceban acuză „provocare” la Parlament din partea lui Grădinaru. Reacția deputatului PAS: „A intrat ilegal la ședință”

Politică

„Criza din martie a arătat cât de mult contează solidaritatea”: Sandu și Munteanu, de Ziua Nistrului

Mihaela Conovali
| 31 mai, 2026
14:17

Anual, în ultima duminică din luna mai, este marcată Ziua Nistrului. Președinta Maia Sandu a declarat că, de Ziua Nistrului, ne amintim cât de important este acest râu pentru Republica Moldova și cât de vulnerabili putem deveni atunci când securitatea resurselor naturale este pusă în pericol. Referindu-se la criza din martie 2026, șefa statului a anunțat că a mulțumit celor care au intervenit. Premierul Alexandru Munteanu a declarat că abia în astfel de momente înțelegem pe deplin cât de mult depindem de acest fluviu.

Șefa statului, Maia Sandu, a scris pe o rețea de socializare că „de Ziua Nistrului, ne amintim cât de important este acest râu pentru Republica Moldova și cât de vulnerabili putem deveni atunci când securitatea resurselor naturale este pusă în pericol”. „Criza din martie 2026, provocată de agresiunea rusă împotriva Ucrainei, a arătat cât de mult contează solidaritatea și capacitatea de a acționa împreună în momente dificile. (…) Nistrul este esențial pentru sănătatea oamenilor, agricultură, economie, energie și siguranța comunităților noastre. Protejarea lui trebuie să rămână o preocupare constantă pentru noi toți”, a adăugat președinta.

Șefa statului a anunțat că, pe 29 mai, a mulțumit „celor care au intervenit cu profesionalism și responsabilitate pentru a preveni consecințe mai grave și pentru a avea grijă de oamenii noștri”.

În context, instituția prezidențială a invitat doritorii să viziteze o expoziție din fața Președinției și să redescopere „unul dintre cele mai prețioase simboluri naturale ale Republicii Moldova”.

„Pentru mine, Nistrul a fost mereu mai mult decât o linie pe hartă. O parte din copilăria și tinerețea mea sunt legate de malurile lui. (…) Îmi amintesc verile în care îl traversam înot, fără să mă gândesc prea mult la simboluri, la politică sau la istorie. (…) Poate că tocmai lucrurile pe care le considerăm firești ajung să fie cele pe care le prețuim cel mai mult atunci când le vedem puse în pericol. Anul acesta, după atacurile rusești asupra infrastructurii energetice din zona Novodnestrovsk, mulți oameni au urmărit cu îngrijorare informațiile despre posibilele efecte asupra Nistrului și asupra surselor noastre de apă. (…) Abia în astfel de momente înțelegem pe deplin cât de mult depindem de acest fluviu”, a declarat premierul Alexandru Munteanu.

În ajunul Zilei Nistrului, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a îndemnat autoritățile locale amplasate pe malurile Nistrului să organizeze campanii de salubrizare, iar locuitorii și toți doritorii să se alăture acestor acțiuni.

***

Anual, în ultima duminică din luna mai, este marcată Ziua Nistrului. Resursele de apă ale bazinului Nistrului, în limitele teritoriului Republicii Moldova, sunt evaluate la 10 700 mil. m³, iar mai puțin de 30% din acest volum se formează pe teritoriul țării. Astfel, Nistrul alimentează cu apă potabilă circa 80% din populația țării și 99% din populația municipiului Chișinău. Nistrul își are izvorul în Munții Carpați, are o lungime totală de 1 350 km și o suprafață a bazinului de 72,1 mii km², dintre care pe teritoriul Republicii Moldova cursul său se întinde pe 142,5 km, iar suprafața bazinului este de 19,2 mii km², adică 26,5% din teritoriul total al bazinului.

Amintim că, pe 10 martie 2026, Ministerul Mediului a anunțat despre apariția unor pete uleioase pe Nistru, în amonte de Naslavcea. O zi mai târziu, a confirmat că este vorba despre o substanță petrolieră. Apa contaminată nu a ajuns la Chișinău, însă a fost semnalată în regiunea transnistreană. Kievul a declarat că poluarea ar fi fost provocată de un atac aerian rusesc asupra complexului hidroenergetic din Novodnestrovsk, din regiunea Cernăuți. Ucraina susține că în râu ar fi ajuns combustibil de rachetă. În consecință, activitatea stației de captare a apei de la Cosăuți a fost suspendată temporar, iar alimentarea cu apă a fost oprită în mai multe localități din nordul țării.

Pe 16 martie, Procuratura Generală a pornit un proces penal pe acest caz. O zi mai târziu, pe 17 martie, ambasadorul agreat al Federației Ruse în Republica Moldova a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe, unde i-a fost înmânată o notă de protest privind atacul asupra complexului hidroenergetic. Ulterior, Ambasada Rusiei a respins acuzațiile Chișinăului, calificându-le drept „nefondate și pripite”. Rusia își neagă vina și spune că nu există dovezi care să arate implicarea Moscovei în poluarea Nistrului.

Pe 20 martie, directorul Agenției de Mediu a declarat că analizele prelevate din Nistru indică prezența a patru conținuți chimici – benzen, toluen, etilbenzen și xilen. Toți acești patru sunt derivați ai produselor petroliere ușoare, benzina sau motorina.

Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a estimat că prejudiciul în cazul poluării Nistrului va fi de ordinul miliardelor. Hajder a precizat că va fi întocmit un raport în acest sens, pentru a fi înaintat Federației Ruse și a fi solicitate prejudicii.