Compania Mastercard mereu caută să ofere utilizatorilor săi oportunități și oferte speciale pentru călătorii confortabile — atât în călătoriile de afaceri, cât și în timpul vacanțelor. Acum, aceste beneficii au devenit și mai numeroase — deținătorii de carduri premium Mastercard® Platinum și World Elite beneficiază de acces nelimitat la programul LoungeKey, care le permite să viziteze gratuit peste 1200 de săli de afaceri din aeroporturi din întreaga lume.
Cu programul LoungeKey, deținătorii de carduri premium Mastercard® pot aștepta îmbarcarea în confortul sălilor de afaceri din aeroportul Moldovei sau din alte aeroporturi din întreaga lume, indiferent de clasa biletului și de compania aeriană aleasă. În aceste săli, călătorii se pot relaxa înainte de zbor sau pot lucra într-un mediu liniștit, își pot încărca dispozitivele, pot savura băuturi și mese gratuite, pot citi presa și beneficia de acces gratuit la Wi-Fi.
Pentru acces în sala de afaceri, clientul doar va prezenta cardul său premium Mastercard® Platinum sau World Elite, biletul de îmbarcare și pașaportul. Programul LoungeKey este disponibil pentru cardurile emise de oricare bancă moldovenească, iar deținătorul cardului trebuie să verifice înainte de călătorie disponibilitatea serviciului pentru cardul său, contactând banca emitentă.
Pentru comoditatea utilizatorilor, este disponibilă aplicația mobilă gratuită LoungeKey. Aceasta reprezintă o modalitate simplă de a verifica disponibilitatea sălilor de afaceri din aeroport, de a obține un cod QR LoungeKey, pe care îl puteți utiliza în loc de cardul de plată pentru a intra în sala respectivă, precum și de a afla despre facilitățile disponibile, programul de funcționare și alte detalii. Aplicația poate fi descărcată din Play Store (pentru Android) și App Store (pentru iOS).
Deținătorii de carduri premium Mastercard® au și acces la o serie de avantaje suplimentare, care vor face călătoria mai confortabilă, ușoară și plăcută:
• Mastercard Concierge — un asistent personal disponibil 24/7, care vă va ajuta să vă planificați călătoria din timp, inclusiv rezervarea hotelului, rezervarea unei mese la restaurant, informații despre evenimente interesante din oraș și multe altele;
• Mastercard Travel Experiences — un serviciu care vă va permite să utilizați un rând separat pentru trecerea controlului de securitate pe aeroporturile din Europa, să savurați mâncarea sau băutura preferată înainte de zbor cu o reducere de până la 25%;
• Oferte unice de la partenerii internaționali ai Mastercard: reduceri de până la 10% la rezervări de cazare prin Booking.com, reduceri de până la 35% la închirieri de mașini de la Hertz, Avis și Rentalcars, și multe altele.
«Cardul premium Mastercard nu este doar un instrument convenabil pentru plăți zilnice, ci și o cheie către privilegii speciale, oferte unice și experiențe de neprețuit, oriunde v-ați afla. De mai mulți ani, Mastercard creează oportunități speciale pentru utilizatorii săi, astfel încât în călătoriile de afaceri sau în timpul vacanței să poată beneficia de confort maxim înainte, în timpul și după călătorie», a remarcat Irina Untilă, directoarea oficiului Mastercard din Moldova.
În Găgăuzia au fost numărate toate voturile exprimate la alegerile parlamentare din 28 septembrie. În total, 57.147 de persoane au participat la scrutin. Blocul Patriotic, format din partidele conduse de Igor Dodon, Vladimir Voronin, Irina Vlah și Vasile Tarlev, a câștigat detașat în regiune.Rezultatele, încă preliminare, se regăsesc pe site-ul Comisiei Electorale Centrale.
Blocul Patriotic a obținut 82,35% (47.061 de voturi). Este urmat de Blocul Alternativa, din care fac parte partidele conduse de Ion Ceban, Mark Tkaciuk, Ion Chicu și fostul procuror general Alexandr Stoianoglo – 11,47% (6.555 de voturi). Pe locul III s-a clasat Partidul Acțiune și Solidaritate, condus de Igor Grosu – 3,19% (1.825 de voturi).
Pe locul IV se regăsește formațiunea Partidul Nostru, condusă de Renato Usatîi – 0,70% (400 de voturi), iar pe locul V, Partidul Mișcarea Respect Moldova, condus de Marian Lupu – 0,42% (241 de voturi).
Precizăm că, actualmente, Găgăuzia este condusă preponderent de exponenți ai politicianului fugar Ilan Șor, care este condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară” și se ascunde de justiție în Rusia. Șor a început să controleze practic autonomia după ce candidata sa, Evghenia Guțul, a câștigat alegerile pentru funcția de bașcan din 2023. Astfel, relația dintre Comrat și Chișinău este una tensionată, marcată de acuzații reciproce.
Între timp, pe 5 august 2025, magistrații Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, au condamnat-o pe bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, la 7 ani de închisoare într-un penitenciar de tip semi-închis pentru femei, în dosarul de finanțare ilegală a fostului partid „Șor”. În prezent, Guțul este deținută în penitenciarul nr. 13 din Chișinău.
***
Pe 28 septembrie, în Republica Moldova au avut loc alegeri parlamentare. După numărarea a 99,87% din procesele verbale (2.271 din 2.274 de secții de votare), în Parlament ar intra trei partide și două blocuri electorale. PAS ar obține o nouă majoritate parlamentară.
În Republica Moldova, numărarea voturilor la alegerile parlamentare din 2025 se apropie de sfârșit. Rezultatele sunt încă preliminare, dar deja este clar: PAS a acumulat aproximativ 50% și păstrează o majoritate sigură. În total, cinci formațiuni vor intra în Parlament: pe lângă partidul de guvernare, Blocul Patriotic (26 de mandate), blocul „Alternativa” (8 mandate), Partidul Nostru și Partidul „Democrația Acasă” al lui Vasile Costiuc (câte 6 mandate). Unele concluzii sunt deja evidente. NM explică ce lecții pot fi învățate și ce scenarii deja se conturează.
Concluzia 1. Moldova se mișcă mai departe în UE
Principala intrigă a campaniei a fost rezultatul PAS. Își va păstra partidul de guvernare majoritatea sau va fi nevoit să caute parteneri de coaliție? Sondajele au oferit prognoze diferite: de la o majoritate confortabilă până la scenariul în care PAS ar fi ajuns pe locul doi și chiar în opoziție.
În cele din urmă, PAS și-a menținut statutul de partid de guvernare și, chiar dacă a pierdut o parte din mandate (în legislativul precedent avea 63 de deputați), va putea forma de unul singur viitorul guvern. Estimările preliminare arată că formațiunea va obține o majoritate relativ stabilă — în jur de 55 de mandate. O parte din acest rezultat se datorează, ca de obicei, votului diasporei: fără sprijinul alegătorilor de peste hotare, PAS risca să nu atingă majoritatea parlamentară.
PAS
Așadar, PAS, al cărui lider de facto și „locomotivă” rămâne președinta Maia Sandu, păstrează în mâinile sale toată puterea în țară.
Fostul reprezentant permanent al Republicii Moldova la ONU și Consiliul Europei, comentatorul politic Alexei Tulbure, a menționat că formațiunea a reușit să-și mobilizeze la maximum electoratul tradițional și, în același timp, să atragă o parte dintre alegătorii indeciși.
„Tactica alarmistă a funcționat. În general alegătorul a repetat modelul de comportament de la alegerile prezidențiale de anul trecut. Moldova se mișcă mai departe în UE”, a spus expertul.
Principala promisiune a partidului în această campanie a fost — aderarea Moldovei la UE până în anul 2028.
Concluzia 2. În alegeri a contat TikTok (și Șor?)
Principala surpriză a scrutinului a fost rezultatul Partidului „Democrația Acasă”, condus de Vasile Costiuc. Dacă sondajele îi acordau formațiunii cel mult 2-3%, în final aceasta a reușit să depășească pragul electoral. El a cumulat peste 5% și a trecut, astfel, în Parlament.
Cine este Vasile Costiuc? „Democrația Acasă” este un partid unionist, sprijinit de suveraniștii români din AUR. Liderul său este apropiat de George Simion, pe care l-a susținut deschis în campania prezidențială din România din această primăvară. Ulterior, cei doi au efectuat împreună o vizită în Statele Unite, unde au avut întrevederi cu reprezentanți ai administrației lui Donald Trump. Sprijinul unei părți din electoratul unionist și suveranist, dar și al indecișilor dezamăgiți de PAS, ar putea explica ascensiunea surprinzătoare a partidului lui Costiuc.
La fel ca și AUR, Costiuc a mizat pe TikTok. Rețeaua de socializare s-a dovedit o armă electorală surprinzător de eficientă atât în Moldova, cât și în România. Dacă în 2024 a propulsat candidatura lui Călin Georgescu, anul acesta l-a ajutat pe Costiuc să câștige vizibilitate. Totuși, succesul său nu se explică doar prin TikTok: acesta de mai mult timp realizează transmisiuni live în care abordează problemele țării, și-a format o audiență fidelă, iar live-urile sale adună zeci, uneori chiar sute de mii de vizualizări.
Totuși, doar rețelele sociale nu ar fi fost suficiente, cel mai probabil, pentru un asemenea salt în Parlament. În opinia lui Alexei Tulbure, pentru Costiuc ar fi putut să intervină „rețeaua Șor” sau cel puțin o parte a acesteia. În competiția electorală nu au rămas proiecte deschis asociate cu Ilan Șor, deși Victoria Furtună, lidera Partidului „Moldova Mare”, a fost acuzată de legături cu oligarhul fugar. Însă chiar în ziua scrutinului formațiunea ei a fost exclusă din alegeri. Și partidul suveraniștilor, care în același timp are propria sa bază „nativă” de susținători, teoretic ar fi putut deveni o opțiune.
Concluzia 3. Eșecul alternativei
Pe locul trei, potrivit rezultatelor preliminare, s-a clasat Blocul „Alternativa”. Dacă PAS și Blocul Patriotic, de orientare pro-rusă, au mizat pe polarizare și și-au mobilizat electoratul fidel, strategia „Alternativei” de a ocupa nișa centristă nu și-a atins obiectivul. Sau cel puțin a dat rezultate mai slabe decât se anticipa.
„De la „Alternativa” toți așteptau mai mult”, spune Angela Colațchi, doctor în științe politice.
Blocul „Alternativa”
Blocul a acumulat puțin mai mult de 8% și a trecut în Parlament, dar nu a reușit să ocupe primele poziții nici la Chișinău, unde primarul Ion Ceban este tradițional popular, nici în Găgăuzia, unde Alexandr Stoianoglo anterior primea un sprijin înalt. În ambele cazuri, „Alternativa” s-a dovedit a fi pe locurile secunde.
În opinia Angelei Colațchi, rezultatul partidului MAN, condus de Ion Ceban, ar fi fost mai bun dacă acesta nu ar fi decis să formeze un bloc electoral: „Aceste ciorchini l-au tras pe Ceban în jos”.
Concluzia 4. Alternativă proeuropeană nu există
Niciun partid clar proeuropean, în afară de PAS, nu a reușit să depășească pragul sau măcar să se apropie de el.
PSDE, CUB, LOC, ALDE, Respect Moldova — toate au acumulat mai puțin de un procent. Blocul „Împreună”, care se declara ca alternativă la PAS, a luat chiar mai puține voturi decât candidații independenți — Andrei Năstase, și chiar Olesea Stamate, care de foarte puțin timp și-a început cariera politică independentă.
Parlamentul Republicii Moldova
Astfel, flancul proeuropean în întregime a rămas la PAS.
„Alegătorul a mizat pe „votul rațional” — a votat pentru partidul cu șanse să treacă în parlament, pornind de la principiul că caii nu se schimbă la vad. S-ar putea vorbi despre un front proeuropean larg, dar deocamdată nici PAS, nici alte partide nu au învățat să se înțeleagă”, a menționat Angela Colațchi.
Concluzia 5. Usatîi a reușit, după 11 ani
În Parlament ajunge și „Partidul Nostru” al lui Renato Usatîi. Formațiunii i-a reușit acum ceea ce nu reușea de mai bine de un deceniu — să depășească pragul electoral.
În 2014, partidul avea șanse să devină o fracțiune importantă, însă cu doar trei zile înainte de scrutin a fost scos din cursă. Ulterior, instanța a declarat această decizie ilegală. La următoarele alegeri, „Partidul Nostru” deja nu a mai reușit să treacă pragul și a pierdut din popularitate, chiar dacă Renato Usatîi a continuat să fie o figură vizibilă pe scena politică.
Acum, după 11 ani, partidul totuși a intrat în parlament. Deși, văzând rezultatele preliminare ale alegerilor, Usatîi a recunoscut că aștepta un rezultat mai bun.
„Dar pentru Usatîi aceasta, desigur, este o victorie. Dacă și de această dată ei nu ar fi depășit pragul, ar fi fost un eșec serios”, a remarcat Colațchi.
Este adevărat, Renato Usatîi nu va deține nici de această dată „votul de aur” — majoritatea parlamentară este deja asigurată fără sprijinul său. Totuși, acest lucru s-ar putea dovedi chiar avantajos: până acum, orice alianță politică l-a costat scump pe liderul „Partidului Nostru”. Rămas în afara coalițiilor, el va avea șansa să joace după propriile reguli.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Pentru locuitorii din stânga Nistrului la alegerile parlamentare au fost deschise 12 secții de vot. Comisia Electorală Centrală a numărat toate voturile. În total au fost exprimate 12.017 de voturi. Cele mai multe au fost acordate Blocului Patriotic, format din partidele conduse de Igor Dodon, Vladimir Voronin, Irina Vlah și Vasile Tarlev. Rezultatele, încă preliminare, se regăsesc pe site-ul Comisiei Electorale Centrale.
Blocul Patriotic a obținut 51,02% (6.131 de voturi). Pe locul II s-a clasat Partidul Acțiune și Solidaritate, condus de Igor Grosu, cu 29,89% (3.592 de voturi). Pe locul III se află Blocul Alternativa, din care fac parte partidele conduse de Ion Ceban, Mark Tkaciuk, Ion Chicu și fostul procuror general Alexandr Stoianoglo – 8,91% (1.071 de voturi).
Pe locul IV se regăsește Partidul Nostru, condus de Renato Usatîi – 2,92% (351 de voturi), iar pe locul V, Partidul Democrația Acasă, condus de Vasile Costiuc – 2,36% (284 de voturi).
Menționăm că, pe 25 septembrie, Comisia Electorală Centrală a decis reamplasarea mai multor secții de votare destinate alegătorilor din stânga Nistrului, după ce Inspectoratul General al Poliției a avertizat asupra unor posibile alerte cu bombă și provocări în zona de securitate.
***
Pe 28 septembrie, în Republica Moldova au avut loc alegeri parlamentare. După numărarea a 99,78% din procesele verbale (2.269 din 2.274 de secții de votare), în Parlament ar intra trei partide și două blocuri electorale. PAS ar obține o nouă majoritate parlamentară.
În municipiul Chișinău au fost numărate toate voturile. În total au fost exprimate 370.167 de voturi. Cele mai multe au fost acordate Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS). Blocul Alternativa, din care face parte și primarul capitalei, Ion Ceban, s-a clasat pe locul III.Rezultatele, încă preliminare, se regăsesc pe site-ul Comisiei Electorale Centrale.
PAS, condus de Igor Grosu, a obținut cele mai multe voturi în Chișinău – 52,68% (194.999 de voturi). Acesta este urmat de Blocul Patriotic, format din partidele conduse de Igor Dodon, Vladimir Voronin, Irina Vlah și Vasile Tarlev, cu 21,26% (78.712 de voturi).
Pe locul III se află Blocul Alternativa, din care fac parte partidele conduse de Ion Ceban, Mark Tkaciuk, Ion Chicu și fostul procuror general Alexandr Stoianoglo, cu 14,48% (53.612 de voturi). Urmează Partidul Nostru, condus de Renato Usatîi – 4,12% (15.242 de voturi), iar pe locul IV se regăsește Partidul Democrația Acasă, condus de Vasile Costiuc – 2,49% (9.213 de voturi).
cec.md
Pe 28 septembrie, în Republica Moldova au avut loc alegeri parlamentare. După numărarea a peste 99,50% din procesele verbale (2.263 din 2.274 de secții de votare), în Parlament ar intra trei partide și două blocuri electorale. PAS ar obține o nouă majoritate parlamentară.
După numărarea a 99,43% din procesele verbale (2.261 din 2.274 de secții de votare), în Parlament ar intra trei partide și două blocuri electorale. Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) ar obține o nouă majoritate parlamentară. Rezultatele, încă preliminare, se regăsesc pe site-ul Comisiei Electorale Centrale.
Actualizare 09:49: După numărarea a 99,91% din procesele verbale (2.272 din 2.274 de secții de votare), PAS a obținut 50,16%, Blocul Patriotic – 24,19%, Blocul Alternativa – 7,97%, formațiunea Partidul Nostru – 6,20%, iar Partidul Democrația Acasă – 5,62%. Astfel, aceste partide și blocuri, potrivit rezultatelor preliminare, intră în Parlament, iar PAS ar obține o nouă majoritate parlamentară.
Actualizare 09.32: În Găgăuzia, Blocul Patriotic, format din partidele conduse de Igor Dodon, Vladimir Voronin, Irina Vlah și Vasile Tarlev, a câștigat detașat, obținând 82,35% (47.061 de voturi). Este urmat de Blocul Alternativa, din care fac parte partidele conduse de Ion Ceban, Mark Tkaciuk, Ion Chicu și fostul procuror general Alexandr Stoianoglo – 11,47% (6.555 de voturi). Pe locul III s-a clasat Partidul Acțiune și Solidaritate, condus de Igor Grosu – 3,19% (1.825 de voturi).
Actualizare 08.48: Pentru locuitorii din stânga Nistrului la alegerile parlamentare au fost deschise 12 secții de vot. În total au fost exprimate 12.017 de voturi. Cele mai multe au fost acordate Blocului Patriotic, format din partidele conduse de Igor Dodon, Vladimir Voronin, Irina Vlah și Vasile Tarlev. Pe locul II s-a clasat Partidul Acțiune și Solidaritate, condus de Igor Grosu.
Actualizare 08.09: În municipiul Chișinău au fost numărate toate voturile. În total au fost exprimate 370.167 de voturi. Cele mai multe au fost acordate Partidului Acțiune și Solidaritate. Blocul Alternativa, din care face parte și primarul capitalei, Ion Ceban, s-a clasat pe locul III.
cec.md
Actualizare 7.43: După numărarea a peste 99,50% din procesele verbale (2.263 din 2.274 de secții de votare), PAS a obținut 50,03%, Blocul Patriotic – 24,26%, Blocul Alternativa – 7,99%, Partidul Nostru – 6,21%, iar Partidul Democrația Acasă – 5,63%.
Știrea inițială:
Accesul în Parlament este condiționat de atingerea pragului electoral prevăzut de legislație: 5% pentru partide, 7% pentru blocurile electorale și 2% pentru candidații independenți.
Astfel, trei partide și două blocuri electorale au depășit pragul. Potrivit rezultatelor după numărarea a peste 99,43% din procesele verbale, PAS, condus de Igor Grosu, a obținut 49,99% (784.725 de voturi). Blocul Patriotic, format din partidele conduse de Igor Dodon, Vladimir Voronin, Irina Vlah și Vasile Tarlev, a acumulat 24,29% (381.258 de voturi). Blocul Alternativa, din care fac parte partidele conduse de Ion Ceban, Mark Tkaciuk, Ion Chicu și fostul procuror general Alexandr Stoianoglo, a obținut 7,99% (125.506 de voturi). „Partidul Nostru”, condus de Renato Usatîi, a înregistrat 6,22% (97.642 de voturi), iar Partidul „Democrația Acasă”, condus de Vasile Costiuc, 5,63% (88.458 de voturi).
Conform rezultatelor preliminare, PAS ar obține o nouă majoritate parlamentară, cu peste 51 de mandate.
Celelalte partide și candidații independenți nu vor intra în Parlament, conform datelor preliminare.
